Page 71 - 1898-11

Nr 253.—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

şi a marinei de răsboiii, care nu s’au supus dat ministrul de instrucţiune Wlassics a sub administraţiunea actuală. Examenul B fl. —; D-1 Eugen de Mocsonyi B fl. —; D-1
ordinului de chiămare sub arme, adecă au înfuriat groznic „nobila" şi „leala" tinerime teoretic şi cel practic, ce s’a dat la finea G. T. Zernovean R.-Sărat (România) 10 lei
deşertat, din care causă său că au fost pe­ universitară maghiară din Budapeşta. „P. anului şcolar precedent, primul sub condu­ (4 fl. 7B cr.) şi D-1 G. I. Nica comerciant
depsiţi, sâu că sunt sub cercetare. Tuturor Naplâ" spune, că „speranţa" viitorului „na- cerea pedagogei, d-ra Maria Bogdan, al în Braşov: 2 fl. 60 cr., pentru cari mari-
acestorali-se dă amnestie. Amnestiaacostase ţiunei" a decis (filele trecute, ca în diua 2-lea sub conducerea directorei, d-şora Ca- nimoşii contribuenţl sunt rugaţi a primi
estinde şi asupra honvecjimei din Ungaria, de 2 Decemvre să arangeze o mare de­ rolina Teclu, au dat resultate îmbucură- viua espresiune a mulţămitei nostre.
cu alte cuvinte Majestatea Sa a iertat cu monstraţie în contra ministrului Wlassics, tore, justificând pe deplin necesitatea aces­ C. Aiser. Timoteî Popovlcî.
1 Decemvre tote pedepsele acelora, cari de care a „cutezat" să dispună scolelor ser­ tui internat, în care fetiţele primesc in­ Gregoriu Maior.
present sufer arest, pentru-că au deşertat. barea (filei jubilare. In urma acesta consi­ strucţiune în afacerile gospodăriei. Anul
De acostă amnestie se împărtăşesc şi aceia, liul universitar din Budapeşta, a publicat şcol. present s’a deschis cu începutul lui
cari ca desertori sunt puşi sub cercetare pe tabla nâgră a universităţii un anunţ, în Septemvre şi internatul este cercetat as- l i t e r a t u r ă .
penală, ori sunt urmăriţi. — Amnestia însă care (fice, că „în vederea împrejurărilor tăclî de 20 de eleve cu plată şi 4 bursiere; Troparul Botezului Domnului „In Ior­
li-se dă sub condiţia, dâcă în timp de un esistente, consiliul amână suspendarea pre­ în orfelinat sunt pănă acuma B orfeline, dan", compus pe motive de ale cânt. bis.
an, socotindu-se dela publicarea ei, vor co­ legerilor pănă în 5 Decemvre". Prelegerile cele 2 locuri vacante se vor completa în pentru cor de bărbaţi; „Foie verde de tri­
respunde obligamentului lor militar. s’au amânat eu scop, ca localul universi­ decursul lunei curente. foi" şi „Tot ţi-am dis mândro", cântece po­
tăţii să nu fiă teatrul scadalelor tocmai în 3) Comitetul a dispus, ca şi în alţi porale lucrate pentru cor de bărbaţi (4
Majestatea Sa monarchul a plecat
diua de 2 Decemvre. „Nobila" odraslă îşi ani, ca să se facă colectă pentru îmbrăca- voci) au apărut hectografiate pe hârtie mi­
Sâmbă+ă din Godollo direct la Yiena. Pănă
va găsi însă loc în vre-o cârciumă pentru rea fetiţelor sărace dela şcâlele nostre, care nisterială şi se pot căpăta la autorul Timo-
la sfîrşitul lunei Noemvre va petrece în
a demonstra, — ca să-i fiă inima la loc. colectă a avut resultatul de 340 fi. şi 20 tei Popovici, prof. de musioă în Braşov (str.
Schonbrunn, în 1 Decemvre va merge la
cr., din care sumă s’a procurat îmbrăcă­ Hirscher 28) cu preţul de 30 cr. de esem-
"Walsee, unde va sărba jubileul său în cel Esundărîîn Fiume. Din Fiumeir&şX so­ minte pentru 48 fetiţe sărace, la 3 familii
mai restrîns cerc familiar. sesc scirl despre esundărî. Se anunţă, că în scăpătate li-s’au dat câte 3 fl. şi 3 văduve plar, plus 3 cr. porto. *
cele din urmă (file ale săptămânei trecute
A dona ediţie a demonstraţiilor dela Orade. sărace au primit la un loc 7 fl. şi 80 cr. Din „Revista Ilustrată", ce apare în
au fost în regiunea oraşului ploi mari to
Tinerii academici maghiari dela Oradea- 4) Comitetul raportâză, că în vederea Bistriţa şi. al cărei redactor e d 1 loan Pop
renţiale, în urma căror valea Recino a esun-
-mare sunt turmentaţi ârăşi de furia hunică. multelor agende, ce le are directora Inter- Reteganul, editor Ioan Baciu (în Şoimuş, p.
dat şi a ruinat o mulţime de case. Vântul
Sâmbătă înainte be amiacjl, când acade­ natului-Orfelinat cu administraţiunea şi in­ u. Nagy-Saj6) a apărut broşura 11, pentru
sirocco ţinu într’una aprope o săptămână,
micul român Lucian Bolcaş, care s’a reîn­ strucţiunea practică, i-a mărit salariul cu Noemvre, cu un cuprins bogat şi variat, er
el sbioiuind valurile umflate le-a făcut şi
tors dela Congresul din Turin, — a întrat 60 fl. anual. în text ilustraţiunl frumose. Etă cuprinsul:
mai ameninţătâre. Apa a pătruns într’o
în sala prelegerilor, „academii * unguri au 6) Mai departe raportâză, că în anul Balada oohilor, poesiă; Episcopul şi Me-
1
mulţime de prăvălii.
părăsit cursul şi s’au postat în galerie. Pre­ trecut a primit dela Onoratul institut de tropolitul Miron Romanul; piua morţilor;
legerea finindu-se astfel, când Bolcaş eşi Avis. Dela magistratul oraşului- Bra­ credit şi economii „Albina" 200 fl. ca aju­ Logodnă; Râta morii (cu ilustraţiune) poe-
din sală, Ungurii înfuriaţi l’au întâmpinat şov primim spre publicare următorele: tor pentru Internatul-Orfelinat şi dela ereejii siâ de Coşbuc; piua numelui de I. O. N.;
cu insulte şi cu „abzug“-url. In cercul ti- Concediaţii (obşitarii) armatei austro- rămaşi după decedata d-na Cleopatra Sa- Crâşmăriţa teiului, poesiă; Răspuns la în­
merimei maghiare— spune „Magyarorszâg" ungare aflători aici, cari s’au presentat la frano 100 fl. spre acelaşi scop. trebările d-lui G. Zăria; Prinţişorii români
— s’a pornit mişcarea, că dâcă în tim­ despărţământul militar pentru medaliile ju­ 6) Comitetul a arangiat în 31 Ianua­ (text şi ilustraţiă); Anii vieţii, legendă de
pul cel mai scurt nu va sosi sentinţa în bilare, mai departe toţi aceia din comunele rie a. c. o petrecere cu dans, care după Iuliu Bugnariu; Poetul tot poet; Descân-
afacerea disciplinară a lui Bolcaş, ei nu vor aparţinătore cercului de reîntregire al re detragerea marilor spese de 288 fl. şi B6 teoe (cu ilustraţiunl); Blăstemul; Junele ce
■mai cerceta prelegerile. Disposiţia tinerimei gimentului Nr. 2, şi în fine, toţi reserviştii / cr. a dat un resultat net de 24 fl. şi 26 cr. nu iubesce, poesiă; Poesii poporale (cu ilus­
maghiare — adauge aceeaşi foie — este armatei comune, cari aparţin altor cercuri 7) Orfana Maria Baboianu a primit traţiune); Triumful sciinţei, trad. de I. P.
atât de iritată, încât se aşteptă demons- militare de reîntregire, der locuesc aici, se în anul precedent un ajutor de 100 fl. pen- R.; Desperarea, Răcâla, Cântecul călăto­
traţiunt în stil mare, decă ministrul va în- provâeă a şl ridica medaliile jubilare, legi- tru-ca să se potă instrui într’un atelier de rului, poesii de Alvescu; Bibliografia; Di­
târdia cu judecata. — Şi-au pierdut min­ timându-se cu pasul militar, dela despăr­ croitoria femeiască. verse ; Din spiritul altora, etc.
ţile bieţii „joghalgatăi" maghiari din Gross- ţământul militar din loc în ărele oficiose. 8) Comitetul a dispus, ca elevele din
'wardein, şi pace! internat să dea o producţiune musicală-de-
ULTIME SCIRL
clamatorică, care s’a dat în sala cea mare
0 frumosă donaţiune. Din Turda se Adunarea generală a şoâlelor şi a produs un venit net de 26 Praga, 28 Noemvre, Lui „Na-
scrie, că d-1 advocat Dr. George Popescu a
a Reuniunei femeilor române din Braşov.fl. şi 3B cr. rodoi Listy" i-se comunică, din Viena,
predat cjilele acestea representanţei scolei că în curând va urma o decisiune
Tomâne gr. cat. de acolo un act, prin care Braşov, 17 Noemvre v. 1898. 9) Comitetul a luat iniţiativa, ca să
se, ţină prelegeri publice pentru Reuniune, gravă atât în cestiunea pactului, cât
dăruesce acestei scole o moşie a sa din Onorată Redacţiune ! Vă rog să bine­
cari însă din causa neparticipării publicu­ şi în ceea-ce privesce întrebarea, decă
comuna Urca, care constă din vre-o 40 ju- voiţi a da loc în colinele preţuitului D-vds-
lui, n’au avut resultatul dorit. se mai fie parlament în Austria orT
găre şi representă o valore aproximativă tră cjiar următorului raport despre decursul
10) Mai departe raportâză comitetul, nu. După 2 Decemvre, la tâta în­
de 4000 fl. v. a. Generosul fapt nu mai adunărei generale ordinare a Reuniunei fe­
că d-1 Iosif Puşcariu, advocatul Reuniunei, tâmplarea va urma o crisă fbrte se-
are lipsă de comentar. Fiă, ca d-1 Dr. Po- meilor române din loc, ce s’a ţinut în 7 1. riosă.
pescu să găsescă mulţi imitatori între Ro­ c. în sala cea mare din edificiul şcolelor: după un servicii! de 30 de ani în funcţiu­
mâni ! nea acesta şi-a dat dimisiunea şi că comi­
Fiind la 3V ore p. m. întrunite vre-o
2 tetul i-a exprimat mulţămită în scris pen­ D I V E R S E .
Despărţământul Turdei al Asociaţiunei, 30 de membre, un număr destul de mic tru acest servicii!.
•despre care seim, că de mult timp n’amai în comparaţiune cu numărul întreg al mem­ 11) Comitetul a trimis din incidentul Domnia femeescă. Aprâpe în fiă-care
dat semne de viaţă, s’a reconstituit Sâm­ brilor Reuniunei, preşedinta d-na Agnes aniversării de 2B de aul a morţii neuitatu­ cji se aud plângeri din partea femeilor, că
băta trecută în adunarea convocată de d-1 Duşoiu deschide şedinţa prin o vorbire, în lui nostru archiepiscop şi metropolit An­ pe ele bărbaţii nu le lasă să-şi ocupă locul
-advocat Iuliu Vlăduţ. Noul comitet s’a care dă espresiune adâncei mâhniri, de care dreii! o delegaţiune de 2 membre la Si- cuvenit cu viaţa politică şi economică.
ales astfel: protop. Artemiu Codarcea pre­ au fost cuprinse poporele din patria nostră, biiu, care a depus o cunună pe mormântul Aceste plângeri însă sunt neîntemeiate, de-
şedinte ; Iuliu Vlăduţ, Dr. Eugen Pătăcean, deci şi membrele Reuniunei femeilor ro­ neuitatului răposat. ore-ce 2 trăiml din omenime şi jumătate
Ioan Mesaroş şi Nicolau Raţ, membrii în mâne, din causa tragicei şi prea timpuriei din întreg rotogolul pământului se află sub
•comitet. morţi a Maiestăţii Sale împărătesei şi iu­ 12) Comitetul a primit dela d-1 co­ domnirea femeilor. Aşa avem pe regina
bitei nostre Regine Elisabe a; mai departe mite suprem invitarea, ca Reuniunea nos­ Angliei, Victoria, care dela 1839 domnesce
f
u
„Deslegarea afâcerei Hentzi . Sub titlul dă espresiune doliului poporului român or- tră să contribue la fundaţiunea, ce s’a în­ peste naţiunea cea mai puternică din lume.
acesta publică „Magyar Hirlap un apel todocs din patrie din incidentul morţii fiinţat din incidentul morţii neuitatei îm­ Vilhelmina numai de curând a fost înco­
u
eşit din bogata fantasie a romancierului înalt Prea Sfinţiei Sale a părintelui arehi- părătesc şi regine Elisabeta şi urmând ronată ca regină a Olandei. Ce-i drept,
■Jolcai, adresat consiliului orăşenesc al Bu- episcop şi mitropolit Miron Romanul. Adu­ acestei invitaţiunl, a contribuit eu B0 fl. aci, ţâra-mamă nu e mare, dâr sunt
dapeştei. Jokai crede, că afacerea Hentzi Acest raport se ia în întregitatea sa multe coloniile , cari îi ţin şi ei un
narea în amândouă caşurile dă prin sculare
se va pute deslega mai uşor, dâcă consi­ espresiune doliului. la cunoscinţă. loc de frunte între celelalte naţiuni.
liul va lăsa neatins cimiterul militar din (va urma.)
După acâsta actuarul comunică ordi­ Cârma Spaniei, fiind regele încă mic, p
Buda, dâcă eroii, cari zac sub ţărîna acelui
nea cjilei, propusă de comitet pentru adu­ are în mână regina-regentă Oristina. Peste
oimiter nu vor fi exhumaţl, căci cine scie, Teatru român de diletanţi. cele 400 milione de locuitori ai Chinei
nare, care se primesce fără nici o schimbare.
u
•ei pot „să aprindă încă odată Budapeşta . domnesce de-asemenea Tsi An, văduva îm-
Urmâză la ordinea cjilei raportul des­ Dare de semă şi mulţămită publică.
Dâcă cimiterul va fi lăsat neatins, monu­
pre activitatea oomitetului în decursul anu­ părătâsă. Ţarul Rusiei Nicolae II stă sub
mentul lui Hentzi n’ar avă nicăirl un loc Braşov, 17 (29) Novembre 1898.
lui administrativ 1897—8; din acest ra­ influinţa soţiei sale Ţarina Alix, care prin
•mai bun, decât acolo, de-asupra morminte­ frumseţa şi cultura ei stăpânesce asupra
port estragem următorele puncte mai în­ La representaţiunea teatrală dată în 12
lor acelora, al căror nume sunt sculptate inimei Ţarului. Se tjice, că este, care ar fi
semnate : (24) Nov. c. în noua sală de concerte şi
în piedestarul statuei. — Ou alte cuvinte
1) Alegându-se comitetul în adunarea de teatru din loc, de cătră diletanţi ro­ dat Ţarului şi ideia desarmării generale.
.Jokai cere, ca ministrul de răsboiii să-şi
generală din 7 Noemvre 1897, în prima mâni din Braşov, s’a încassat peste tot Regina Italiei, Margareta, fiind şi ea de o
retragă ordinul său dat cu privire la stră­ frumseţă rară, cultă şi de spirit, are de-a­
şedinţă a urmat constituirea comitetului, suma de: 423 fl. 65 cr. Cheltuelile cu aran­
mutarea monumentului. Er dâcă vom ţină
în care s’a ales d-na Elena Sâbădeanu de jarea representaţiunii teatrale, împreunate semenea mare influinţă asupra soţului său
sâmă, ca ordinul s’a dat numai ca un adaus
cassieriţă a Reuniunei şi de economă a In­ cu petrecere cu dans, ce a urmat după ea, Umberto. Acesta are deplină încredere în
la porunca prea înaltă a monarchului, evi­
ternatului Orfelinat, er d-1 Lazur Nastasi au fost peste tot de: 236 fl. 66 cr. Acâstă judecata reginei şi se elice, că miniştrii
dent, că meşterul în poveşti Jokai presu­
de actuar al Reuniunei. Ca bărbaţi de în­ sumă subtrăgându-se din venitul brut, re- sciu f6rte bine, cumcă consensul reginei e
pune, că Majestatea Sa va trage cu bure­
credere au fost aleşi d-nii Petru Nemeş, no­ sultă venit curat de 186 fl. 99 cr., cari s’au neapărat de lipsă spre a putâ dobândi ceva
tele acjl peste ceea-ee a dispus erl. Nu-i
tar public, Vasile Voina, protopop, Valeriu predat comitetului despărţământului I (Bra­ dela regele. Regina României, cunoscută
vorbă, gustul bătrânului cioplitor de ro
Bologa, dirigentul Filialei „Albina" şi An- şov) al „Asociaţiunii pentru literatura ro­ in totâ lumea ca scriitore şi poetă sub nu­
mane ungur, n’ar fi tocmai rău ales. în­
dreiu Rârseanu, profesor. mână şi cultura poporului român", cu me­ mele de Carmen Sylva, încă trece ca o
trebarea însă este, dâcă s’ar pute realisa
2) In „Internatul Orfelinat", susţinut nirea specială, de a-se întrebuinţa pentru fenîeiă fârte pricepută în ale politicei şi se
1
într’adevăr un plan de „deslegarea * atât de
de Reuniune, au fost în anul trecut 21 de înfiinţarea de biblioteci poporale pe sâma po­ cjioe, că sfatul său înţelept a contribuit
.„genială" a unei ceşti uni, care a trecut deja
eleve cu plată, B bursiere şi 7 orfeline. porului nostru din acest despărţământ. mult la prosperarea Românei.
peste situaţia critică a deslegării.
Mersul instrucţiunei a fost normal şi sta­ Oferte şi suprasolvirl au incurs dela:
Cum vor sârba studenţii maghiari din rea sanitară a elevelor escelentă, mulţămită Dl 1. Sântu inspector vamal în Iaşi (Ro­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşiana,
iPeşta jubileul împărătesc. Ordinul ce Pa bunei îngrijiri, de care se bucură elevele mânia): 12 fl. —; D-1 Alexandru de Mocsonyi Redactor responsabil -• £rrejgş)>r3M Maior.