Page 73 - 1898-11

REDACŢIUNEA, „gazeta^ iese în flHcare iţi.
Aâmmstraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BEAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe «Ase luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefra.nca.te na N-rii de Duminecă 8 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şAso
IM SERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
RINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukas Naehf. eiele poştale din întru şi din
Kax. Augenfeld 4. Emorioh Losner, afară, şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentnl pentrn Braşov
A. Oppollks Naclif. Anton Oppellk.
InBudapesta: A.V. Goldber- Admmistruţiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IHSERŢIUHIL0R : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colină 6 or. Ou dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ O" X«i 3L X- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME po pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. adu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 254. Braşov, Joi 19 Noemvre (1 Decemvre). 1898.

Austriacisarea Ungariei. Totul se învârte dâr în jurul un atentat asupra naţiunei maghiare alianţe liberale de atunci s’au lăpădat în
pretensiunii, ca Banffy se se retragă. şi a constituţiei şi cum susţineau, cursul timpului de interesul guvernului şi
Lupta contra ministruîui-preşe- Apponyi a declarat, între altele, că că şi aici se vede mâna nenorocită diferite alegeri suplementare, ce s’au fă­
dinte Banffy se continuă în dieta acum nu se tratâză de aceea, ca a lui Banffy. cut în cei trei ani din urmă pentru ca­
cu înverşunare tot mai mare. Cu­ oposiţia s’ajungă la putere, ci nu­ Cei din stânga estremă au con­ meră şi senat, au eşit în favorul oposiţiu-
noscuta adresă a oposiţiei maghiare mai de aceea ca puterea se fiă eser- jurat pe guvern şi pe majoritate se nei conservatore şi junimiste.
au subscris’o şi alţi mai mult! de­ citată de alt guvern eşit din sînul nu cum-va se comită acea „infamia" Guvernul Sturdza, care se află adl la
putaţi, aşa că acum ea numera deja partidei liberale, în mod legal şi aşa ca se silâscă pe „naţiune" se ser­ cârmă^şi partida lui nu vor afla dâr la vii-
peste o sută semnături. Intr’aceea ca drepturile i ndi vi cailor şi drepturile beze „4iua trista" de 2 Decemvre. târele alegeri generale pentru parlament
atacurile contra lui Banffy curg ca naţiunii se fiă respectate şi cinstite. Ministrul-preşediute Banffy s’a ridi­ aceleaşi raporturi favorabile, ca în anul
ploia şi nu trebue decât ca acesta Ceea-ce voesce oposiţia este der cat se apere propunerea presid’ului, 1895. Dâcă dâr guvernul Sturdza şi ade­
se se arate în sala şedinţelor pentru înainte de tbte retragerea lui Banffy. der a fost împedecat în vorbirea sa renţii săi voesc să-şi păstreze posiţia con-
ca se fiă întâmpinat de pe băncile Astfel înţelege situaţia şi revista de continuele întreruperi pline de pa­ ducătore în stat şi pentru următorul pe­
u
oposiţiei cu strigările cele mai pu­ politică din Austria „Die Zeit , siune ale celor din stânga estremă. riod legislativ, trebue să se străduiască a
ţin măgulitbre pentru el. când 4ice: „Alternativa pentru Un­ Banffy de acum va trece înaintea face ca ultima sesiune a corpurilor legiui-
In şedinţa de alaltă-erî s’a ridi­ garia este: seu înlocuirea lui Banffy lor ca o unâltă şi mai mare aus­ tore să fiă cât se pbte mai fructiferă şi ca
cat cu ocasiunea desbaterei asupra printr’un ministru-preşedinte politi- triacă. Nu sciu kossuthişti cât au astfel eă se arate vrednici de încrederea
indemnităţii contele Apponyi, decla­ cesce mai cinstit, mai capabil şi mai contribuit, pbte, printr’asta ca se-i alegătorilor pentru viitorul period legis­
rând franc, că lupta se îndreptă în moral — sâu o stare fără lege; aşa- ajute lui Banffy de a-şî conserva lativ.
contra guvernului, în prima linie der seu respectarea deplină a con­ portofoliul şi de-a continua politica Cumcă voinţa de a face aeâsta esistă,
înse în contra ministrului-preşedinte. stituţiei sâu mai mult orî mai pu­ sa de „austriacisare a Ungariei". nu se pote nega. Der ar însemna a ascunde
Intr’o vorbire, care a durat doue ţin ascuns absolutismul ; sâu siste­ în mod ridicul adevărata stare a lucrurilor,
bre întregi, conducătorul partidei mul unguresc în Austria, sâu siste­ dâcă s’ar afirma, că reluarea activităţii par­
naţionale a reasumat tote acusaţiu- mul austriac în Ungaria". „Pester Lloyd“ despre situaţia lamentare se petrece sub auspicii cu' totul
nile ce s’au adus înainte pană acum „Sub Banffy“, 4ice numita re­ în România. favorabile pentru guvernul Sturdza şi cre­
relativ la atitudinea politică a baronu­ vistă, „care se distinge prin servilis­ dincioşii lui.
lui Banffy şi a adăugat la ele încă mul seu în sus şi prin dispreţul le­ „Pester Lloyd" de Marţi pu­ Pe terenul politicei esteriore, ce-i
altele noue. gilor în jos, Ungaria s’a austriaci- blică un articul. încercându-se a es- drept, nu s’a întâmplat nimic în timpul
Foile oposiţionale susţin, că sat“. Incidentul petrecut în şedinţa pune situaţia, în care se găsesce cât n’a funcţionat parlamentul, ce-ar putâ
Banffy a fost nimicit de adversarul de erî a camerei ungare privitor la România acum, câod s’a deschis ul­ face dificultăţi actualului guvern al Ro­
seu. Cât de puţin respect documen- jubileul dela 2 Decemvre n. pare a tima sesiune a parlamentului român, mâniei. Visita regelui Carol I stă în de­
tbză însă ministrul-preşedinte faţă da o întărire afirmării acesteia. S’a ce a fost ales pentru periodul legis­ plină armonie cu atitudinea schimbată a
cu corifeii oposiţiei, se vede de a- propus adecă din partea presidiului, lativ de 4 ani. Articolul e datat dela Rusiei faţă de tripla alianţă. Ea formâzfi,
colo, că el îndată după*ce Apponyi ca în 2 Decemvre camera se nu Budapeşta, dâr din cuprinsul lui re- în legătură cu visita regelui nostru în
şi-a început vorbirea a părăsit sala ţină şedinţă, ci se ia parte la Te sultă aprbpe neîndoios, că a fost Sinaia şi Petersburg, o dovadă, de sigur,
spre cea mai mare indignare a ce­ Deum-ul solemnei, ce se va oficia scris în Bucurescî, ori pe basa unor forte preţiosă tuturor patrioţilor români,
lor din stânga, şi s’a întors eră-şî în acea cji de cătră primatele în informaţiunl speciale primite de acolo că în starea de ac}T a politicei universale
numai după-ce adversarul seu şi a biserica din Buda. Tot-odată a pro­ şi de astă dată nu din cercurile gu­ raporturile cordiale şi pline de încredere
terminat discursul. pus, ca se se ia la protocol, că ca­ vernamentale. Este, din mai multe ale României cu monarchia habsburgică,
Spre cea mai mare suprindere mera îşî esprimă bucuria şi oma­ puncte de vedere, de interes se cu- — cari s’au dovedit în intimitatea lor şi
ministrul-preşedinte a cerut cuvân­ gialele sale urări de fericire Majes- noscem vederile espuse în amintitul cu ocasiunea înmormântării reginei nostre
tul, dâr nu ca se se apere în con­ tăţii Sale din incidentul jubileu­ articul al foiei acreditate a guvernu­ atât de adânc jelite — şi raporturile cu
tra atacurilor lui Apponyi, căci lui seu. lui unguresc. De aceea vom reda, tripla alianţă nu împedecă nicidecum re-
n’auijise vorbirea, lui, ci numai ca se Firesce, că Kossuth cu ai sei parte în estras, parte verbal, cuprin­ laţiunile de |bună vecinătate cu imperiul
facă o declarare cu privire la des- n’a putut se nu se fclosâscă de sul lui în următbrele: Ţarului. Oeea-oe însă accentueză mesagiul
baterea proiectelor pentru pact, (ţi* acâstă ocasiune pentru de a se opune Autorul spune, că partidul liberal, român despre participarea României la
când, că decă camera le privesce amintitei propuneri pe cuvântul, că al căruia bărbat de stat conducător se află conferenţa anti-anarchistă, ce este acum în­
ca urgente, pbte se aducă jertfa şi nu eBte permis ca dieta se recu- şi ac}î în fruntea guvernului, a trecut în trunită în Roma, şi la congresul de pace
se prelungescă şedinţele dela patru nbscă, că împăratul austriac a dom­ cursul celor trei ani din urmă printr’un şir propus de Ţarul, acâstă participare era de
la opt bre pe 4'- El a vorbit în sgo- nit legal în Ungaria înainte de ce de schimbări şi că nu mai este acela, care sine înţelâsă la un stat, al căruia rege în­
motul ce-1 făcea oposiţia strigându-i a fost încoronat ca rege. a fost, când a eşit din alegerile dela 189B, ţelept în deplină consonanţă cu tâte par­
mereu: „Demisionâaă!" „D-tale nu-ţî Se fi ve4ut cum oposiţionalii nu mai representă tote grupurile liberale ale tidele politice ale ţerei jîşl vede cea mai
credem Dimie!" caracterisau amintita propunere ca ţării. Bărbaţii cu vacjă şi influenţi ai marei mare promblemă în aceea, de a ţinâ tî-

FOILETONUL „GAZ. TRAN8". de ipocrisie, de înşelare a consciinţei pro­ tuit, dâr dâcă dai jumătate din banii furaţi numai de călugări şi cari stăteau esclusiv
prii, e caracteristica vremei acesteia. bisericii, Dumnedeu închide un ochih ; dâcă în serviciul bisericei, se emancipâză tot
Omenii alergă la mormântul sfânt, ca omorî, ajungi în iad, dâr sfântul Petru se mai mult de sub tutela ei, pregătindu-se
Scrisori din Italia. să-l scape de mâni păgâDescî şi se întorc îmbună şi te face scăpat în raiQ îndată-ee ast-fel un câmp cât se pâte de mănos pen­
nisce aventurieri, cari prin povestirile lor ai de a face cu alt om, care însă este tru primirea renascerii.
Nenumitei prietine.
aţîţă dor de pribegie şi de păţanii sgudui- păgân — şi pentru fie-eare cap de Turc şi
3. In literatură e geniul unui Dante în­
tore. Papii iau arma în mână şi cavalerii peDtru fie-care ban de aur cinstit bisericii, cătuşat încă de biserică, în sonetele lui
Pi •erufaeliţii*). crucea, împreunându-se în ordurî de cava­ ai dreptul să păeătuescl odată.
Petrarca s‘a amestecat însă şi un d pă­
eu
Contrarietatea ce există între servus leri religioşi. Ei sunt convinşi, că aşchia Ast-fel ajunge biserioa la o putere gân : viclânul Amor.
servorum, precum se numia papa, şi între din crucea răstignirii, pe care o aduc cu forte problematică. Pe de-o parte câştigă
dominus dominoruvi, precum de fapt era, se sine diu Ierusalim, e un talisman făcător o stăpânire absolută -ăsupra credincioşilor Acelaşi lucru în sculptură. Pe când
observă în tote întreprinderile publice şi de minuni, şi cu tote acestea cavalerii nu prin aceea, că le dă prilej să pâcătuâseă, cultul esagerat al Măriei nasce sumedenie
de statui de lemn prin fie-care colţ de
private ale timpului sbuciumat, ce urmâză. stau o clipă pe gânduri să ia de acolo, ca pentru ca apoi să vie tot la ea cerând
Catolicismul nu mai e curat ca odiniâră, un talisman şi mai scump, pe vre-o fată pentru orl-ce preţ răscumpărarea greşelilor, stradă, când sculptura e aplicată în servi­
der nu-i încă nici ipocrit ca mai târejiu ; de păgân cu care să lâgă pentru totă dâr pe de altă parte puterea ei scade cu ciul architecturei o vedem emancipată,
un amestec curios de credinţă adevărată şi viâţa. cât devine mai tolerantă. Acelaşi papă, plăsmuind nu numai sfinţi, ci şi monştrii
fantastici. Dâcă privescl de pildă ornamen-
Spovedania, acea ideală formă de a-te Grigore VII, înaintea căruia a stat împă­
tica sculpturală a domului din Milano, te
pută împăca cu Dumnedeu, de a-ţl aduce ratul Henric la Oanossa, trebui să se refu­
*) Numesc ast-fel pictorii dinainte de Raf-
fael şi ai marilor săi contimpuranl, pentru-ca aminte de păcate, pentru-ca să nu mai gre­ gieze în curând la Avignon. miri de unde au răsărit acei bălaurl cu
să evit repetarea unor numiri ca „pictor şesc! şi să nu-ţî creezi păcătuind mereu un Acâstă impotenţă a bisericei cuprinde gurile căscate, alături cu sfinţii cei pacl-
din şcâla toscană", „din şcola veneţiană" iad din viâţa pământâscă, e înlocuită cu tot mai mult teren, cu cât ea pare în afară nicl, cari stau în câte-o firidă a turnuleţe­
etc. Intre numirea acâsta şi între numirea absoluţiunile cumpărate cu bani. Intre 6- mai strălucitore — şi precum. în viâţa pu­ lor gotice.
de prerafaelit, în înţeles modern e deci a-
ceeaşî deosebire, ca între cele două epoce menî şi Dumnecjeu se lâgă un fel de con­ blică şi privată, aşa să vădesce ea şi Pictura stă cu puţine escepţii de mai
ale literaturei romane: cea arhaică şi cea tract. Ei nu mai au numai datorinţa faţă în arte. târdiu absolut în slujba bisericei. Dâr chiar
aruaisătore. de cer, ci şi drepturi. Dâcă furi, ai păcă­ Artele, cari odinioră erau cultivate pentru aceea să reoglindâză în ea mai bine