Page 74 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 254- 1898.

nărui regat dela Dunărea de jos vrednic gur nu s’a făcut fără înrîurinţă mai înaltă, nat pe guvernul Italiei a lua iniţiativa unei fiorat de nimic aşa de tare, ca tocmai de
de posiţia de on6re şi de încredere, ce i-a căci organele guvernului anunţau la înce­ conferinţe în scop de a stabiji o înţelegere precisarea drepturilor şi a datorinţelor,
spre a apăra statele în contra uneltirilor
dat’o congresul din Berlin, ca să fiă un put înăuntru şi înafară, că alegerile comu­ de libertatea cetăţenilor, de responsabili­
anarchiste. Guvernul Meu a decis să ia
element de pace şi de ordine în Orient. nale s'au săvârşit în deplină legalitate.
parte la acâstă întrunire internaţională. tăţi, de stabilirea corectă a competenţelor
Deşi nu pote admite, ca anularea acelei
Nu tot aşa de favorabilă vede „P. România a mai fost invitată şi va — ci pururea a pretins o putere discreţio­
Lloyd“ situaţia guvernului Sturdza înăun­ alegeri ar însămna începutul sfîrşitului gu­ participa încă la o altă conferinţă, datorită nară. Sistemul acesta l’a creat Coloman
vernului Sturdza, căruia corona i-a dat generosei iniţiative a Majestăţei Sale împă­
trul ţării. Ba o găsesce chiar fârte dificilă, Tisza, el a consolidat pe timpuri neprevă­
pănă acuma în mare grad încrederea sa, ratului Nicolae, şi care va urmări ţelul no­
înăuntru s’au înmulţit, cjice, în mod înspăi­ zute domnia de partid, prin domnia inte­
totuşi află esplicabil, decă acest incident bil şi înalt de a asigura popârelor o eră
mântător dificultăţile şi guvernul are lipsă de pace îndelungată. reselor de partid a înveninat întrâga viaţă
măresce speranţele oposiţiei.
de multă tăriă şi precauţiune înţelâptă, ca publică şi n’a recunoscut nici un merit,
Pentru un moment oposiţia dispune Domnilor Senatori!
să scape de ele în mod favorabil pentru care nu cadra cu interesele partidei. OrI-ce
în senat numai de 25, în cameră numai Domnilor Deputaţi!
el, Nereuşita tratărilor de împăcare cu di­ fel de întreprindere trebuie să moră, dâcă
de 50 de voturi. Dâr se află în rândurile Lucrările sesiunei actuale vor privi
sidenţii liberali (drapelişti) a ştirbit pres­ nu aparţine cercului de interese al acestei
ei bărbaţi de stat şi politicianl, al căror mai ales resolvirea proiectelor de lege ră­
tigiul gavernului, fiind-că oposiţia a inter­ partide. O singură dată s’a isbit acest sis­
cuvânt cumpănesce mai mult înaintea opi- mase din sesiunea trecută şi examinarea
pretat aceste încercări de împăcare ca do­ budgetului general al statului. tem de oposiţiunea cetăţenilor, adecă la
niunei publice, decât voturile membrilor
vadă de slăbiciunea lui şi trage consecin­ Anul budgetar curent presintă o si- 1889, când deposedării puterii au contat cam
de duzină ai majorităţii. Şi dâcă va is-
ţele din nereuşita lor. Afară de acâsta' da­ tuaţiune normală, căci se va solda cu un uşuratic cu puterea lor. Sistemul lui Tisza
bucni furtuna de interpelări asupra Gestiu­
rea în judecată a fiscului român din partea excedent. Ţinta însă principală a lucrărei s’a depărtat încurând după căderea aces­
parochiei biserioei Sf. Nicolae din Braşov nilor amintite, temerea de a nu şl perde Domniilor Vâstre, ca şi a guvernului meu, tuia.
(pentru renta datorită ei), precum şi ac­ popularitatea va face pe mulţi guverna­ va fi a menţine în mod constant echilibrul A urmat Szapâry, apoi Wekerle. Băr­
mentali de pănă acum, dâcă nu tocmai să budgetar.
ţiunea de vătămare de onore, ce a îndreptat’o baţii aceştia au voit să premenâscă viaţa
trâcă în oposiţie, totuşi să observe o re- Tractatele nâstre de comerciă înce-
fostul metropolit Ghenade contra minis- tâză într’un termin destul de apropiat şi publică prin o politică mai ideală, însă au
servă aşteptătore.
trului-preşedinte Sturdza, vor da oposiţiei este deci urgent a lua măsurile cele mai comis greşala, că voiră să facă acâsta
In fine articulul vorbesce de faima,
ooasiune binevenită de a ataca guvernul nimerite pentru a ne da sâmă de cerinţele prin oligarchia parlamentară. Şi minune:
pe terenul cestiunei naţionale, oare se bu­ că guvernul face nouă încercări pentru şi nevoile nostre economice şi comerciale, Wekerle a recomandat ca urmaş al
împăcarea disidenţilor liberali şi pentru cărora se. cuvine a li-se da o direcţiune
cură necontenit de o netăgăduită jfopula- statornică. său pe Banffy, âr naţiunea a suferit acâsta
ritate, şi pe acela al cestiunei metropolitane formarea unui ministeriu din tote nuanţele în tăcere. Guvernul Banffy nu mai află
liberale. Der, dice, e greu de admis, că In sesiunea trecută aţi îndeplinit o
ce a fost redeşteptată fără de nici o ne­ reformă însemnătă prin votarea legei ins- acum necesar, ceea-ce de absolut necesar
disidenţii acuma, când situaţia guvernului
cesitate prin Sturdza. De vom adauge şi trucţiunei publice. Rămâne acum să ispră­ a considerat guvernul lui Tisza: ţinerea
a devenit mai precai-ă, vor fi mai aplecaţi
neregularităţile şi escesele plebei la ale­ viţi acâstă frumosă operă prin votarea legei măsurii în rău. Banffy este representantul
gerile comunale din oolegiul I al capitalei, la împăcare, decât au fost mai ’nainte cu învăţământului profesional, spre a da tine­ unei epoce, este cea mai desăvârşită per­
câte-va luni. relor generaţiunl o direcţiune practică, co-
atunci chiar şi amicii oei mai zeloşi ai gu­ sonificare a sistemului de partid, rigid şi
răspunfiâtâre cu avântul economic al Ţărei.
vernului vor trebui să recunoscă, că si­ fără scop.
tuaţia acestui guvern, — care peste acâsta Mesagiu! regal Precum în ceilalţi ani, solicitudinea Banffy se laudă, că a restabilit încre­
Domniilor Vâstre se va întinde şi acum
a suferit o slăbire în puterea sa de lucru prin care s’au deschis corpurile legiui­ asupra desvoltărei armatei, care va răs­ derea între corănă şi naţiune. Oratorul nâgă
şi în vac}a sa şi prin retragerea ministrului tor e române. punde totdâuna la încrederea, ce Naţiu­ acâsta. De ce identificaţi totdâuna sistemul
de finance G. Oantacuzino, — este mai nea pune în ea. cu corona ? Este un scandal, când minis­
Domnilor Senatori!
rea, decât a fost deja la încheierea ultimei Domnilor Senatori! trul-preşedinte se provocă în clubul său la
Domnilor Debutaţi!
sesiuni parlamentare. Deja atunci numai Domnilor Deputaţi! încrederea coronei. Provocarea de felul
cu greu s’a putut apăra în contra tactioei Deschizând a patra sesiune ordinară acesta este o vătămare a nimbului coronei,
a acestei legislaturi, simţesc o deosebită Naţiunea a întreprins o muncă neo­
de obstruc.ţiune a oposiţiei, deşi acâsta ea însâmnă amestecarea coronei în luptele
plăcere a Mă regăsi astăcll în mijlocul Dom bosită, condusă cu multă înţelepciune şi
atunci n’a avut la disposiţiă nisce refre- încoronată ou mari succese. Fiă-care au de partid.
niilor-Vostre şi a vă saluta cu căldură.
nurl atât de populare, ca astăzi. Cel mai însă lărgesce cercul nostru de activitate şi Apponyi se ocupă apoi cu afacerea
Mulţumind cu toţii Cerului, că o re­
bun mijloc de aparalisa eventuala reînoire coltă mulţumitore a urmat după un an de conlucrarea tuturor este de nevoe pentru a Dessewffy, din care a tras consecenţe
a obstrucţiei ar fi un program de lucrare grijă şi de năcazuri, putem privi viitorul înălţa şi a întări Patria. triste pentru stările de lucruri de aZî- Pen­
parlamentară, oare se aibă o concepţiune plini de încredere, mai ales acum, când Urez, ca lucrările Domniilor Yostră, tru prima dată s’a întâmplat, ceea-ce nici
menţinerea păcei continuă a fi preocuparea pe cari Dumnecleu să le bine-cuvinteze, să
mare şi să fiă de un interes general. Dâr într’un parlament din lume nu se pote în­
tuturor guvernelor. fie cât se pote mai rodnice pentru scumpa
din un astfel de program discursul tronului nostră Românie. tâmpla, că adecă abusul să se proclame drept
Constat cu mândrie, că în acâstă si-
nu aduce decât fârte puţin... principiu, de guvernament. Oratorul şl-a de­
tuaţiune, România e încunjurată de sim­ Sesiunea ordinară a Corpurilor legiui-
K
Mai departe „P. L1. vorbesce despre patiile generale şi că relaţiunile nostre cu tore este deschisă. dicat întrâgă viaţa parlamentului şi ar fi
tote statele sunt din cele mai cordiale. Carol. pentru el o fericire, dâcă ar putâ să pără-
ultimele alegeri comunale, cjicend, că deşi a
Cu prilejul visitei, ce am făcut împă­ sâscă cu suflet împăcat parlamentul. Insă
învins guvernul la aceste alegeri, totuşi (Urmâză semnăturile miniştrilor).
ratului Rusiei, Mi s’a dat de Majestatea Sa e cuprins de amărăciune când vede, că
crescerea voturilor oposiţiunei conserva-
numărose dovedi de adevărată prietinie. aici şede un parlament, pe care guvernul
tore şi junimiste nu este un prognostic IMcta ungară, şi jubileul îm­
Primirea ce Mi-s’a făcut, a fost tot pote să-l ordone, din care lipsesce orî-ce
bun pentru alegerile generale, ce se vor atât de simpatică, pe cât de strălucită, şi părătesc. Cestiunea jubileului împără­
face anul viitor pentru parlament, âr fap­ în totă călătoria Mea prin Rusia, am vă- tesc a fost pusă în formă oficiosă în şe­ consistenţă morală un parlament, care a ajuns
tul, că s’au anulat alegerile comunale ale ciut cu o deosebită mulţumire, că amintirea dinţa de erî a dietei din Peşta. Ministrul- la cel mai înalt grad al nihilismului, aşa în­
confraternităţii de arme, consacrată pe câm­ cât nihiliştii ruşi pot fi cu curagiu aduşi se
colegiului I din BucurescI, se tălmăcesce preşedinte Banffy a jfăcut propunerea, ca
piile Bulgariei, a rămas neatinsă. şedă aici.
în defavorul guvernului. Hotărîrea de anu­ în 2 Deeemvre camera să nu ţină şedinţă
In cursul anului am fost şi la Viena, Singur datoria mai ţine oposiţia în
lare, orede autorul articulului, că nu s’a şi să dea espresiune omagiului său cătră
spre a îndeplini o durerosă datorie, asis­ acest parlament, datoria ce-i incumbă în
luat tocmai de bună voie, după-ce şeful tând la înmormântarea împărătesei şi Re­ Majestatea Sa prin decisiune protocolară.
cestiunea pactului. Oposiţia scia la ce să
partidei conservatore, L. Catargiu, s’a plâns ginei Elisaveta şi exprimând prin graiă Propunerea ministrului-preşedinte a fost
într’o audienţă la regele asupra procederei Majestăţii Sale împăratului Francisc losif combătută de Francisc Kossuth şi Carol se aştepte dela Banffy, îi cunoscea trecu­
via parte ce am luat, dimpreună cu ţâra tul. El, pentru-ca să se ridice, a vătămat
la ultimele alegeri comunale, âr alegătorii Szalay, cari au declarat, că Maghiarii n’au
Mea, la marea nenorocire de care a fost pietatea naţională şi îndată la începutul
de frunte junimişti ai colegiului I de Bu­ nimic oomun cu acest jubileu, ba ar fi o
lovit, şi care a deşteptat pretutindenea sim­ guvernării a făcut trei alegeri suplemen-
curescI au cerut anularea alegerei pe cale patiile cele mai calde pentru răposata Im- vătămare a dreptului public ungar, dâcă
judecătorâscă. Mai crede autorul articulu­ părătesa. dieta ar serba prin vacanţă cŢ jubilară. tare, cari au revoltat ţâra. Face apoi icona
ua
lui, că anularea amintitei alegeri, de si­ Groznica crimă dela Geneva a îndem- Ministrul Banffy a luat de nou cuvântul păcatelor lui Banffy în cestiunea pactului
şi declară, că oposiţia nu va depune ar­
declarând, că serbarea în felul acesta nu
mele, pănă când nu va primi deplină ga­
vatămă de loc dreptul public ungar. R6gă
ranţie, că se va realisa aceea ce stă în
contrastele cele mari ale timpului, cari să raiul lui nu vedl nici un singur civil, ci deci camera, sâ-i primâscă propunerea. De­
lege. Oposiţia nu vrea a-şl impune convin­
ciocnesc mereu. numai mutre pocăite da clerici. Dimpotrivă, putaţii kossuthiştî Olay, Endrey, Sima şi gerea ei majorităţii. Formeze şl partida dela
Pictorii trăesc după spatele bisericei, mirenii Lorenzetti, pictori „par excellence Madarăsz se ridică în contra propunerii,
u
putere un alt guvern din sînul său, cu care
dela bunăvoinţa şi dărnicia ei depinde tra­ ai timpului lor, nici nu-şl bat mult capul după care oposiţia ceru votare nominală să se potă face trâbă.
iul lor. Şi totu şi, dâcă pictorii nu sunt şi cu raiul, ci zugrăveşte iadul. Ou un deo­ asupra propunerii lui Szalay, în care se Oratorul vorbesce apoi despre adre­
călugări în acelaşi timp, sunt chiar contra­ sebit cinism, par’că în potriva lui Fra An­ cere tipărirea şi distribuirea propunerii lui sele municipiilor în contra aşa Zisei ob-
rul dela călugări. A fi fost pictor de pro­ gelico, ei umplu iadul cu preoţi şi cu papi, Banffy. Votarea nominală se face în şe­ strucţiunl. Dâr să nu uitaţi, că alegerea
fesie, însemna ceea-ce mai târdiu însemnau Cu călugări şi cu călugăriţe. dinţa de acjl.
comisiunilor comitatense sunt o copie a
actorii, adecă nisce ştrengari potenţaţi. De bună sâmâ cei doi fraţi erau con­ alegerilor dietale, şi vinliştii tot mai mult
Cine nu cunosce farsele grosolane ale lui vinşi de viâţa de apoi, şi ei înşi-şl erau atârnă de guvern. Unde am văZut, ca au­
Brunelleschi şi ale tovarăşilor săi ? Numai cuprinşi de fiori de groză, pe când pieţau Din dieta ungară. torităţile municipale să-şi fi ridicat vre-o-
cât principiile morale erau mai elastice pe chinurile acele drăcesc!, eseoutate în mo­ (Sistemul lui Tisza-Banffy). dată vocea în contra abusurilor dela
atunci şi în loc ca pictorii să fie defăimaţi dul cel mai realistic.» Sunt sigur, că nu-i Luni s’a început în dietă desbaterea alegeri.
şi escluşl din societate, precum să întâm­ prea aranja gândul, că drâcşorii aceia, cari asupra proiectului de indemnitate. Cel din- In fine vorbitorul înaintâză proiect
pla mai târfiiu cu actorii, omenii mai în­ călăresc şi întind de câte un picior şi de tâih a luat cuvântul contele : de resoluţiune, prin care îşi esprimă neîn­
chideau ochii şi paclnicii cetăţeni trăiau păr pe nenorociţii cari ţipă, pot să le facă Albert Apponyi, care ţinu un lung şi crederea faţă de guvern şi declară, că nu
bucuros printre aceia, cari prin viâţa lor şi lor odată acelaşi lucru şi că ei înşi-şl temeinic discurs, în care a motivat pe larg primesce proiectul de indemnitate.
fluşturatecă şi prin năsdrăvăniile lor îi fă­ pot să devină modele ulteriore ale fresce­ adresa oposiţiei maghiare unite. El arăta După o pausă de 5 minuta ia cuvân­
ceau să-şi mai uite de greul vieţii. lor lor. Dâr şi în ei vedem acelaşi ames­ mai întâiii asupra situaţiunei critioe de a(jî. tul Banffy, care declară, că şi guvernul
Interesantă e o paralelă între „jude­ tec caracteristic de religiositate şi uşurinţă Oposiţia şl-a îndreptat lupta în primul rând voesce să se desbată proiectele pactului,
cata din urmă“ a lui Fra Giovanni Ange­ nereligiosă. Pe când se cutremurau, con­ contra ministrului-preşedinte. Banffy apare, mai întâiii însă el vrâ să se desbată pro­
lico da Fiesole şi între aceea a fraţilor vinşi fiind, că ceea-ce zugrăvesc corăspunde ca şi când ar representa o epocă. Adevă­ iectul de indemnitate. Dâcă camera urgi-
Ambrogio şi Pietro Lorenzetti în Campo- întocmai adevărului, nu se puteau răbda să rat, că el representă sistemul acestei epoce, tâză proiectele pactului, atunci ea pote să
Santo din Pisa. Fra Angelico e călugăr, nu umplă iadul cu figurile acestea. oratorul însă nădăjduesce, că actualul mi- aducă o jertftă, anume, ca nu 4 ci 6—8
pentru el laiul e numai locul celor drepţi, (va urma,) nistru-preşedinte va fi ultimul representant ore să se folosâscă pe di pentru discu-
şi drepţi sunt numai preoţii, de aceea în al acestei epoce. Acest sistem nu s’a în­ siunl.