Page 75 - 1898-11

Nr 254.—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

Şedinţa a’a închis după-ce mai vorbi din jur au hotărît să înfiinţeze o „Reu­ Smetana: ouvertură la opera sărutului; de Lemenyi şi Maria Burduloiu cu însăr­
1
un deputat de-ai guvernului, care critica niune română de economie pentru Orăştie II. Saint-Saens : „Dans Macabre * ; III. Bet- cinarea de-a revida socotelile Reuniunei la
adresa oposiţiei. şi jur**. Statutele s’au şi înaintat guvernu­ hoven; IV. Symfonie (B.-dur). Preţul locu­ finea anului administrativ 1898/9 şi o co­
lui, dâr după o jumătate de an au fost rilor: Galerie fl. 1-30, cercle fl. 1.20, loc misiune de 3 membre în personele d-lor
Ultima şedinţă a coinisiunei respinse sub cuvânt, că „în virtutea unei închis 1 fl., galerie, loc ridicat 50 cr., stal Zoe Damianu, Maria Popea şi Maria Maxi-
ordinaţiunl ministeriale, reuniuni economice 40, studenţi 30 cr. Acei d-nl, cari doresc miliau pentru verificarea procesului verbal
pentru cuotă. Comisiunea ungară, pen­
a
cu caracter naţional nu se admit în ifrâ . S’a a intra ca membri ajutători ai societăţii al adunării generale,
tru cuotă a ţinut alaltăerl ultima sa şedinţă,
cerut deci iniţiatorilor sâ elimineze din titlu filarmonice, sunt rugaţi a se anunţa la li­ Cu acâsta terminându-se obiectele
sub presidenţia lui Ooloman Szâll. Au luat
cuvântul „română şi apoi să înainteze sta­ brarul Hiemesch, sâu la orologerul Biro. puse la ordinea cailei, adunarea s’a în­
u
parte miniştrii Banffy şi Lukâos. Preşedin­
tutele din nou ministeriului de interne. cheiat. N.
tele a înaintat un estras din procesul ver­ Băile de vană şl de abur ale Eforiei
Satisfăcându-se acestei volnice pretensiunl
bal al celei din urmă şedinţe a comisiunei şcolelor române din loc, vor sta dela 1
ministeriale, statutele s’au înaintat din nou L i t e r a t u r ă .
austriaco, pe basa căruia a declarat, că Decemvre n. la disposiţiunea publicului.
guvernului, de unde, după cum află „Tel.
tratările comisiunei n’au dus la nici un re- „Albanezii e§te numele unei drame
u
Rom. , au sosit acum cu clausula de vidi-
sultat, şi astfel activitatea ei pote fi consi­ originale în vex*surl, ce a apărut cjilele
mare. Noua reuniune economică are să fiă
derată ca încheiată. Adunarea generală acestea la BucurescI în tipografia Oarol
împărţită în două secţii: una agricolă, care Gobl (Strada Domnei 16). Noua dramă, în
să desvolte o activitate după modelul Reu- a Reuniunei femeilor române din Braşov.
SC1RILE J3ILEL niunei agricole dela Sibiiu, şi alta indus­ Braşov, 17 Noemvre v. 1898. cinci acte, e scrisă de d-1 St. Georgescu
trială şi comercială, care să îmbrăţişeze (Sergent) şi costă 3 lei. Acţiunea se pe­
, — 18 (00) Noem7re. — F i n e . — trece pe la sfîrşitul domniei lui Mahomet
causa industriaşilor şi comercianţilor ro­
Adunarea generală, la propunerea co­ II, parţe în munţii Albaniei, parte în.
Monument Iui Andreiu Şaguna. Pentru mâni, al căror număr e în frumosă cres-
mitetului, votâză mulţămită protocolară: Stambul.
ridicarea unui monument în amintirea fe­ oere atât în Orăştie, cât şi îu jur. Comite­
a) Onoratului institut de credit şi econo­
ricitului Andreiu baron de Şaguna abia s’a tul, stând din 12 membri, va fi şi el îm­
mii „Albina pentru ajutorul de 200 fl. ULTIME SOIRI.
u
adunat, în decursul celor 25 de ani dela părţit în două secţiuni, avend un preşe­
mortea sa, un capital de peste 5C00 fi. dinte comun. acordat pe sema Internatului Orfelinat ; Cracovia, 29 Noemvre. Coman­
b) Erezilor după decedata d nă Oleopatra
Tentru a pute face posibilă ridicarea mo­ dantul de corp, br. Albozi, a fost in­
Comisiunea centrală pentru congrua Şafrano pentru darul de 100 fl. tot pen­
numentului într’un timp mai apropiat, vitat urgent la Viena. Invitarea
catolică a ţinut alaltăerl şedinţă, la care a tru acest scop ; c) Onor. dn Iosif Puşcariu,
Consistoriul archidiecesan din Sibiiu a adre­ acesta se aduce în legătură cu
luat parte şi I. P. S. Sa Metropolitul Dr. pentru serviciile de advocat al Reuniunei,
sat cătră întrâga archidiecesă un circular- aceea, că monarcbul îl va numi mi­
Victor Mihalyi. Ordinea clilei a format’o prestate în decurs de 30 de ani; d) Onor.
apel, pentru a-se face colecte generale încă nistru de resboiu.
proiectul subcomisiunei însărcinate cu ela­ d-n Dr. Vasile Saftu pentru instrucţiunea
în decursul acestui an. „Tel. Rom.“ pu- BucurescI, 29 Noemvre. Birou­
borarea ordinei de afaceri a comisiunei gratuită în religiune, ce a dat’o şi o dă şi
blioă din acest incident un articul de fond, rile corpurilor legiuitbre române s’au
pentru congruă. Proiectul a fost primit cu astăcjl elevelor din internat.
în care îndemnă cu totă stăruinţa pe cre­ constituit erî. Candidatul guvernu­
unele modificaţiunl stilare.
dincioşi să nu pregete a-şî face datorinţa Urmâză la ordinea dilei raportul co­ lui la presidenţia camerei, d-1 Giani,
în privinţa acesta, căci cestiunea ridicărei Societatea academică social-literară mitetului in afacerea statutelor Reuniunei. a întrunit 90 voturi din 134.
acestui monument e o eestiune de onore România Jună din Viena învită la a XXVIII In acest raport comitetul comunică, că în Paris, 29 Noemvre. In şedinţa
.pentru biserica română gr. or. şedinţă generală, ce se va ţine Sâmbătă în urma mandatului adunârei generale prece­ comisiunei de pace ţinută acţî, de­
dente, de a elabora un proiect de statute,
3 Decemvre n. c. în sala dela restaurantul legaţii spanioli au acceptat condi-
Şedinţă festivă a representanţei comu­
„Kaiserhof“ (I., Magistratstrasse 2). Pen­ care să corăspundă recerinţelor timpului ţiunile americane, adecă părăsirea
nale. Vineri în 2 Decernvre st. n. 1898 la de astădl, comitetul a elaborat acest proiect
tru comitet: Ales. Crâciunescu, preşedinte. Filipicelor şi archipelagului Soulon
4 ore d. a. va ţină representanţa oraşului
Tr. Păscuţiu, secretar I. începutul la orele şi 1 supune adunării generale spre desba- în schimbul a 20 milione dolari.
Braşov o şedinţă festivă pentru serbarea
8 sera. Oferte marinimose în folosul cabi­ tere şi hotărîre. Actuarul cetesce proiectul
jubileului de 50 de ani de domnire al Ma­ din eestiune şi adunarea generală, luând în
netului de lectură se primesc cu mul-
iestăţii Sale ces. şi reg. apostolice Fran- considerare numărul cel mic al membrelor D I V E R S E .
ţămită.
cisc Iosif I. Invitările s’au făcut pe basa
Program: I. Partea oficială: 1) Cu­ presente, pe de altă parte însemnătatea lu­
hotărîrei luate de representanţa comunală crului, decide a alege o comisiune din Statistica Europei, pe care o reasu-
la '9 Martie a. c. Ordinea de <ji este ur- vânt de deschidere. 2) Raportul anual. măm mai jos, de sigur va interesa şi pe
3) Raportul comisiunei revăcjătore. — II. sinul adunării, care să mai studieze proiec­
mătbrea: 1) Propunere, ca piaţa mare să tul şi să-l presenteze unei adunări generale membrii congresului păcii. Europa are
Partea socială: Concert şi dans.
1
ee numâscă „Piaţa Francisc Iosif * şi ca 366,425,790 de locuitori, aşa dâr pe un
extra-ordinare, ce comitetul o va convoca
să se câră preaînalta învoire. 2) Propu­ chilometru pătrat de pământ se vin 36 de
Pentru cultivatorii de vii din comita­ în a 2-a jumătate a lunei lui Decemvre.
nere de a se da 2000 corone pentru fon­ âmenl. Acestă poperaţiune susţine în timp
tul Albei-inferiore. Ministrul unguresc de In acestă comisiune se aleg d-nele: Zoe
dul săracilor oraşului. de pace o armată de 3,403,544 de omeni,
agricultură, având învedere, că în comita­ Damianu, Elena Mureşianu, Victoria Oniţiu
âr în timp de răsboiă o armată de 21,204,257
Suveranii români în BucurescT. Sâm­ tul Albei-inferiâre filoxera a distrus fârte şi Elena Blaga. Susţinerea acestei armatei colosale costă
bătă săra la or% 5 au sosit în BucurescI tare viile, a dispus a se vinde cultivatori­ D-na casseriţă a Reuniunei raporteză
1
cu un tren special Regele si Regina şi lor viţă de viie risling cu 80 fl. miia. Ba­ despre mersul socotelilor Reuniunei şi ale la an 6 miliarde şi 303 milione de franci.
principele Ferdinand. Dela gară pe tot nii vor avâ a-i plăti în timp de 4 ani. Internatului-Orfelinat în decursul anului De-aci resultă [apoi datoria cea mare a
statelor Europei, care se urcă la 116 mi­
.parcursul pănă la palat staţiona un numă- administrativ 1897/8, din care raport se
Femei advocaţi, pilele trecute depu­ liarde şi 600 milione franci, aşa-dâră pe
ros public. Pe peronul gărei se aflau toţi constată, oă averea Reuniunei cu finea lui
tatul Viviani a depus în Camera francesă pe cap se vin 320 franci. Mai mare da­
•miniştrii ou domnele, preşedinţii Corpuri­ Octomvre 1897 a fost de 42,182 fl. 33 cr., er
un proiect de lege, prin care se permite toria, decât cele-lalte state europene, o are
lor legiuitâre, metropolitul primat, episco­ la finea lui Octomvre a. c. 43,094 fl. 09 cr.
femeilor, cari au obţinut gradul de doctor Portugalia. Aci se vine pe fiă-care locuitor
pii Partenie şi Timuş, d-nii Eugeniu Stă- deci în anul trecut a crescut cu 911 fl. 76
sâu licenţiat în drept, a depune jurământul 791 franci. După acâsta urmâză Francia
tescu, P. S. Aurelian, N. Fleva, V. A. Ure- cr., âr averea Internatului-Orfelinat cu
de advocat şi a esercita acâstă profesiune. cu 677 franci, Anglia ou 529 franol, Ţerile
■chiă, Sehina prim-preşedinte la Curtea de finea lui Octomvre a. c. a fost de 2391 fl.
El a cerut urgenţa, şi ministrul de justiţie de jos cu 480 fr., Italia cu 417 fr., Aus­
•Casaţie şi alte persane de distincţiune. La 46 cr.
s’a unit cu el. tria cu 364 fr., Belgia cu 250 fr.,* Spania
intrarea trenului regal în gară musiea re­ După acesta cetesce actuarul rapor­ cu 339 fr., Grecia 341 fr., Germania cu
gimentului I geniu cânta imnul regal. Ono­ „Scrisurile fonciare cubane“. Guver­ tul comisiunei, esmisă de adunarea gene­
274 fr., Rusia cu 146 fr., Turcia cu 137
rurile militare au .fost date de un batalion nul spaniol înainte de răsboiul cu America rală din anul trecut şi însărcinată cu re-
fr. şi Elveţia ou 25 franci de fiă-care lo­
din regimentul I geniu. Regele dă mâna a emis obligaţii în sumă de 1125 milione visuirea socotelilor Reuniunei şi Iternatului-
cuitor. Cheltuelile statelor europene pe an
•cu mai multe din persânele presante. In franci, sub numirea de scrisuri fonciare cu- Orfelinat, raport subscris de d-nele Maria
sunt de 29 miliarde şi 583 milione franci,
acelaşi timp Regina este încunjurată de bane, punând ca garanţie tâte veniturile Popea, Maria Burduloiu şi dl Ioan Burdulioiu.
aşa-dâră de persână 54 franci si 47 bani.
mai multe domne, care îi oferă frumdse Cubei, ca: darea directă şi indirectă, re­ Prin acest raport se aduce la eunoscinţa
11
Serios „suvenir . Din incidentul călă­
buchete. După-ce 'Suveranii se întreţin mai gia timbrelor, etc. Acum când Spania a adunărei generale, că tote socotelile Reu­
toriei în Orient a împăratului Wilhelm, foile
mult timp ou personele presente, iau loc în pierdut Cuba, nu mai voesce să seie de niunei şi ale Internatului-Orfelinat s’au
germane publică următorea anecdotă haz­
trăsura deschisă. Regele cu Regina, având creditori. America însă nu se grijesce de găsit în perfectă consonanţă cu documen­
lie : In Damasc împăratul Germaniei a cer­
în faţă buchetele, âr principele Ferdinand garanţia acelora, pentru-că încă n’are ane tele de cassă, şi că hârtiile de valore ale
cetat şi casa, în oare odată a fost încuar-
în altă trăsură însoţit de d-1 maior Dimi- xată Cuba. Cei din Cuba la rândul lor nu Reuniunei sunt depuse spre păstrare la in­
tirat tatăl său. Proprietarul de acum al
u
trescu, aghiotant princiar. Trăsurile erau voiesc să recunoscă datoriile Spaniolilor. stitutul de credit şi economii „Albina din
casei a fost nespus de surprins, că are ca
-însoţite de un escadron de jendarml. E întrebarea acum, că ore cine are să plă- loc ; deci comisiunea censurătora propune,
ospe pe un domnitor şi l’a condus prin
tescă enorma datorie? Se crede, că în urmă ca adunarea generală să dea absolutoriul
Esamen pentru profesura de musică. odăi şi i-a arătat tot ce-a avut. Gând îm­
tot cuceritorea Americă va fi silită să plă- d-nei casseriţe şi d-nei presidente şi întreg
Ni-se comunică, că d-ş6ra Olivia Ir ina Bar - păratul era să plece, domna casei îi chs®:
tâscă. comitetului ou privire la gestiunea afacerilor
idossy, fiica d-lui Iuliu Bardossy, inspector — „Majestate, te rog, dâcă mi-e permis,
în decursul anului administrativ 1897/8.
de şcole în pensiune, fostă elevă a institu­ Furtuni mari. Din Geneva se scrie, că să-ţi cer ceva bagatel drept suvenire a vi-
Adunarea generală votâză absolutoriul pro­
tului damicelelor englese din Mindelteim o furtună violentă a distrus în nopţile tre­ site prea înalte . — „Şi anume ce?“ — în­
11
(Bavaria\ a depus dilele acestea cu succes cute o parte a zidăriei farului. Drumul de pus şi exprimă mulţămită adunării la adresa treba împăratul curios. — „Da, mă rog,
•eminent examenul de cualificaţiune pentru fier este tăiat. Stabilimentele situate pe d-nei Elena Săbădeanu, pentru munca pres­ numai 25,000 de franci... *
1
tată şi zelul desvoltat în esacta purtare a
profesura de musică înaintea comisiunei reg- marginea mărei au suferit stricăciuni se-
socotelilor Reuniunei şi ale Internatului- I
u
■nicolare din Bavaria şi a primit diplomă riose. Incrucişătorul german „Hertha şi Orfelinat. PrODIletar: Dr. Aurel Mureşianaa.
w
pentru catedra de musică la preparandii şi pachebotul „Scilla s’au ciocnit: ambele au Redactor reSDOUSallil: fliresrorSu Maior.
alte institute superiore de fete. D-sa este avut avarii seriose. O furtună violentă dom- După acesta adunarea votâză proiec­
tul de budget al Reuniunei, care prevede
la noi prima Româncă cu asemenea cuali- nesce şi la San Remo. Mai mulţi copii au
tuieli, în care sumă sunt cuprinşi 1054 fl. Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
-ficaţiune. căcjut în mare; cinci au fost scăpaţi. suma de 2733 fl. 50 cr. la venite şi chel­
Reuniune economică pentru Orăştie şi Societatea filarmonică din loc va da 68 cr, destinaţi spre capitalisare. Adunarea IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
jur. La iniţiativa luată de d-1 Dr. Ioan primul concert în anul acesta (an 21) în primesce mai departe budgetul Internatului-
Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
Mihu, directorul „Ardelenei* din Orăştie, 7 Decemvre st. n. sera la 7’/ ore în sala Orfelinat cu suma echilibrată de 4521*92 fl.
2 specialişti dela facultatea de medicină
încă în primăvara anului trecut fruntaşii cea nouă de concerte. Programa alesă a In fine adunarea alege o comisiune
din Viena.
români din Orăştie şi mai multe comune concertului cuprinde între altele: I. Fr. în persânele d-nelor: Amalia Ohifa, Maria