Page 77 - 1898-11

REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în floare di.
Administraţiunea şi Tipografia. Afionamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6. fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şl străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Oukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
Kax. Augenfeld 4. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Soholek. Rudolf Mosse.
A. 0ppellk3 Naohf. Anton Oppelik. ADouamentril pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Administraţiunea, Piaţa mare,
gor, Ekstain Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Marolyi 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond po o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ TO m naoâNj Vacsf hJauni -jsaaW iA«fei oJn» 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarită şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 255.

Abusurile electorale [si municipiile. trec şi prin tăcerea lor sancţionâză Românilor, ci şi din faptul, că ori preună toţi şoviniştii mari şi mici, cari
aşa (jicend acele abusurî. unde Românii reuşesc la alegerile turbă când aud de „împăratul", gândesc şi
In ţaţa faptului, oă după Românii Cum s’ar pute, ca în asemeni municipale, guvernanţii şi uneltele simt despre acest jubileu, lăsăm să urmeze
din Ardeal mai pe urmă şi cei din împrejurări se nu dea îndărăt cu lor se grăbesc a contesta alegerile aci discusiunea asupra propunerii preşe­
Bănat şi Ţâra ungurescă a’au vecjufc paşi tot mai repecfi şi causa liber­ făcute şi a-le anula. dintelui
constrînşî a adopta cu toţii politica tăţii şi curăţeniei alegerilor muni­ De esemplu la alegerile actuale Szilagyi: Anunţă, că în <jiua de 2
resistenţei passive faţă cu alegerile cipale? municipale, .1 omânii dela Arad au Deoemvre se va face în biserica Matia din
dietale, ar fi fost nu numai espli- Nu ne mirăm der, dăcă acum, reuşit a câştiga câte va mandate, şi Buda un Te Deum, la care sunt chiămaţl
cabil, der şi logic şi just, ca cel pu­ când sunt cunoscute parte mare şi ce s’a întâmplat? Alegerile au fost şi membrii camerei.
ţin Maghiarii din oposiţie încă de resultatele alegerilor municipale din tote contestate de comisia verifică- Toci din stânga: Va merge cine va voi.
mult se recunbscă, că terorismul, acest an, foile oposiţionale constată, tbre şi e aprope sigur, că vor fi a- Preşed.: In legătură cu acâsta doresc
corupţiunea şi volniciile la alegeri, că nici pe acest teren oposiţia nu nulate. să fac o propunere on. Camere. Propun, ca
ce s’au practicat necurmat din par­ mai pote birui cu abusurile şi vol­ Faţă cu noi, prstinşii duşmani în 2 Decemvre camera să nu ţină şedinţă
tea guvernului şi a partidei dela niciile, ba în anumite comitate ale ai statului, nu esistă nici un fel de şi prin protocol să-şi esprime bucuria, că
putere mai ales în ţinuturile locuite Ungariei una dintre partidele ma­ consideraţiă şi, deci, ne putem face Majestatea Sa îşi serbâză jubileul de 50 de
de Români, au necesitat o aseme­ ghiare s’a vecjut silită chiar a face o idee, cât de mult ne privesc în­ ani de domnie. Doresce cine-va a vorbi la
nea atitudine prin forţa împrejură­ resistenţă passivă faţă cu alegerile deosebi pe noi stările deplorabile, propunere ?
rilor. municipale. în contra cărora se plâng acjî opo- Fr. Kossuth: Da, vrâu să vorbesc eu!
Ceeace înse nu s’a recunoscut Organul ,,partidei poporale" un­ siţionalii maghiari. Nu văd, ce fel de datorinţe ar avă Ma­
pană acum din partea oposiţiei ma­ guresc!, „Alkotmany", ne spune, că Decă este înse clar, că uoi, Ro­ ghiarul faţă cu împăratul austriac. 2 De­
ghiare, se recunbsce astăcjî, deşi nu­ în comitatele Neutra şi Trencin, mânii, avem se suferim mai mult cemvre este o di, la care numai cu durere
mai indirect, în adresa, pe care ea acestă partidă a observat „cea mai urgia sistemului corupt de acjî, şi ruşine putem să ne gândim. Nu este
a hotărît s’o înainteze monarchului. strictă passivitate" faţă cu alegerile atunci este tot aşa de invederat, că bine a face pe Maghiar să-şi reamintăscă
Cetind constatările şi acusaţiunile, municipale, debrece „în aceste doue noi în primul rând trebu9 se desfă­ acea efi; nu e bine, ca inima Maghiarului
ce lâ conţine acestă adresă, fie-cine comitate esercitarea drepturilor con­ şurăm în luptă contra lui mai mare să fiâ torturată cu afaceri â la Hentzi. Do­
va înţelege situaţia tristă a Ro­ stituţionale, pentru orî-ce bărbat din curagiu şi mai multă eneigie şi abne- resc, ca camera să trăcâ peste acăsta pro­
mânilor, cari, pe lângă tote cele­ oposiţiă, este simplamente o impo­ gaţiune, decât toţi cei ce se plâng punere.
lalte, mai sunt espuşî şi persecuţiu- sibilitate fiaică. Cine cuteză a se aql de relele acestui sistem. Br. Banffy: On. cameră! (Mişcare).
nei de rassă. mişca aici, îşi pune în risic liberta­ Carol Szalay: Doresc a vorbi la re­
De altă parte este sciut, că la tea, pânoa, posiţia, ba chiar şi gulamentul camerei. In sensul §. 148, orî-ce
alegerile municipale şi comunale Ro­ vibţa". Strein&tatca despre stările fel de propunere trebue tipărită, şi numai
mânii au participat îutotdeuna. Au Etă der, că pe terenul electo «lin Ungaria. Foia bismarekiană „Ham- după aceea pote fi pusă la ordinea (filei.
11
trebuit înse se facă şi pe acest te­ ral în municipii Românii passiviştî burger Nachrichten Ocupându-se cu stările Br. Banffy: Nu se vatămă dreptul
ren tot mai mult aceleaşi triste es- sunt întrecuţi de-o partidă maghiară din Ungaria c}ice între altele: „In întrâga nostru public, când ne esprimăm bucuria
perienţe în ce privesce purtarea gu­ Nu mai încape îndoelă, că mo ţâră esistă o mare nemulţămire. Nu-i vorbă, şi gratitudinea, că Majestatea Sa bunul
vernului şi a organelor sale. tivele, cari au constrîns „partida po naţionalităţile stau liniştite, ele nu fac greu­ nostru domn a ajuns o verstă lungă în iu­
Acum vin Ungurii din oposiţie porală" maghiară se facă cea mai tăţi guvernului, der în sînal lor fierb senti­ birea şi respectul poporelor sale. De aceea
să mărturieâscă şi se dovedâscă în- strictă passivitate în comitatele Neu mentele înăbuşite de râsbunare... Acâsta n’are e cuviincios, decă primim propunerea pre­
şi-şî, că şi representaţiunea munici­ tra şi Trencin sunt deplin basate şi să pună pe nimeni în mirare, căci prigo­ şedintelui. Eu o recomand (Contradicerî
piilor este tot aşa de falsificată, ca justificate. nirile în contra naţionalităţilor au ajuns furtunose în stânga).
aceea a ţerei. Apponyi a constatat Nu putem însă trece cu vede­ culmea în Ungaria". Lalcatos M.: Funia spândurătorei nu
în vorbirea sa din urmă, că alege­ rea, că şi pe acest teren între tra­ vom săruta-0 (Mare sgomot).
rile comitatense au ajuns deja se fie tamentul, de care se împărtăşesc Preşed. Szilăgyi: Tot-dăuna când am
copie ale alegerilor dietale şi că partidele maghiare, şi între acela, Jubileul împărătesc şi kossuthiştii. felicitat pe Majestatea Sa la cliua lui ono­
chiar şi viriliştii ajung într’o stare ce se aplică faţă cu noi Românii, Am amintit erl despre şedinţa came­ mastică, am făcut’o la simplă propunere
tot mai dependentă de guvern. In este şi remâne o deosebire mare în rei ungare de Marţi, în care s’a pus în dis- presidială. Aşa se face şi acum.
loc, ca municipiile se-şî ridice gla­ detrimentul celor din urmă. Acâsta cusiune jubileul împărătesc. Pentru-ca ce­ Olay L.: se alătură la propunerea lui
sul în contra abusurilor- electorale, se vede nu numai din mijlbeele mult titorii noştri să eunoscă mai de-aprope în Kossuth şi rogă camera să se absţinâ dela
ele privesc în linişte cele ce se pe­ mai drastice, ce se aplică contra ce chip kossuthiştii unguri şi cu ei dim­ „acţiunea nedrâptă şi ilegală". Nu aeă a

FOILETONUL „GAZ. TRANS". Şi acesta e vremea, când lumea lih- nu fiă alta, decât o femeie desfigurată de aminte de morte. Dintre aceste trei cada­
nesce după sensaţional. Ou ce ar putâ-o durere, pentru-că i-au omorît copilul, care vre unul e de curând mort, celalalt e deja
sătura mai bine, decât chiar cu zugrăvirea plângând să strîmbă ca orî-ce om ce plânge schelet, er cel din mijloc e în descompunere.
Scrisori din Italia. iadului ? De aceea prerafaeliţii îşi aleg şi şi căreia îi curg lacremile. Nimic din idea­ Vetfi carnea putredă, în care mişună vier­

Nenumitei prietine. din cercul strîns, pe care li-1 prescrie bi­ lismul şi resignaţia în faţa Madonelor de mii, şi vedl, că trebue să mirbse forte tare,
(Urmare). serica, adecă din biblie, seu motive sensa- mai târdiu! In frescele din Oampo Santo căci principele să ţine de nas!
Dăr chiar faptul, că aleg de obiect ţionale, seu simbole. din Pisa vedem pe Noe beat, trântit cu Prerafaeliţii se deosebesc ca cerul de
iadul şi nu raiul, e cât se pote de carac­ Dâr decă în alegerea obiectului sunt burta la sore, într’o scenă poporală doi pământ de antecesorii lor. Şi deosebirea
teristic. Ţi-am arătat într’una din scrisorile încătuşaţi, ou atât mai liberi sunt în copii bătându-se îşi pun piedecă, deci o acâsta nu stă atâta în mediul ce-i cresce,
esecutare. Teatralismul, pe care şi bise-
trecute, cum îmi esplic eu, că sunt atât de bătaie adevărată cu păruell şi cu piedecl, ci în aceea, că pe când înainte talente
rican serviciul său divin a trebuit să-l
puţine picturi, cari represintă raiul şi nici cea mai mică urmă de idealisare. Pănă reale aprope nu descoperi, acuma lucreză
atât de multe, cari arată iadul. E cu mult introducă pentru-ca să mulcomescă pe când la antecesori nu vedeai nicăirl viaţă, mai tot artişti de primul rang, chiar ge­
mai uşor să-ţi închipuescl urîtul, pe care-1 credincioşi pe de-oparte, şi naturalismul în nici o faţă espresie, acuma totul e pus niali. Ca să numesc numai pe câţl-va din­
întâluescl în viaţă la tot pasul intr’un grad cras al acelui timp, aşa cum îl aflăm în în mişcare, totul esprimă un sentiment. tre cei mulţi: Fra Bartolomeo (1475—
potenţat, decât frumosul atât de rar — Boccaccio, în representările 'scenice şi în Trupurile ce să mişcă în tendinţa cea mare 1517), Lorenzo Venetiano (1357—1379),
căci de peisagii în pictură nu pote fi încă bontonul societăţii de pe atunci •— etă cele de a-le picta natural, uue-orl par nisce Pietro Perugini (1446 — 1524) dascălul lui
vorba — şi atât de vag. Din om e uşor două însuşiri, cari earaeteriseză pictura ace­ trupuri de schilocfi. Aşa de pildă schin- Raffael, Andrea Castagno (1390—1457),
să faci un drac, decă îl faci negru şi îl lui timp. juitorul lui Christos, căruia în urma ridi­ Pollajuolo Antonio (1429 — 98) şi Pietro
coroescî cu animalul, acăţându-i corne, Teatralism e în „Judecata din urmă" cării mânei drepte, în care ţine nuielele, îi (1443—96?), Verrocchio Andrea (Andrea
codă şi copite, der de unde iai o fiinţă din Pisa, teatralism în schimele desnădăj- ese aşa de mult la iveală umărul stâng şi de’Cioni) (1435—88) etc. etc. Tablourile lor
mai desăvârşită decât omul, dela care se duite ale Madonei, ce-şî plânge copilul, tea­ şoldul drept, încât pare că-i cocoşat şi de- sunt admirabile, feţele ângerilor lor numai
împrumuţi, pentru-ca să faci din om pe tralism dus pănă la manierism esagerat în şelat. Der culmea o ajunge’o frescă tot de sunt albastre, ca la Giotto, şi sunt adevă­
Dumnezeu? Fra Angelico e călugăr şi e gesturile şi în posiţia mânilor ângerilor Lorenzetti în Pisa, în care e arătat „trium­ rate feţe ângerescl. Ne’ntrecut e Fra An­
ore-cum obligat să-şi ajute cum pote, der celor cu umerii obrajilor eşiţl şi cu bărbia ful morţii". O curte princiară merge la gelico, când pictâză în fresco şi „Răstig­
mirenii Lorenzetti sunt liberi în alegerea ascuţită, ai lui Fra Filippo Lippi. vânătore, cugetându-se numai să-şi petrecă nirea" lui din mănăstirea San Marco în
subiectului şi pe ei îi plictisesce să arate In iconele, ce represintă pe Maria la şi să ombre vremea în veselii. In drum dau Florenţa e una din cele mai frumose fresce
tot feţe de drept credincioşi, una ca alta cadavrul lui Christos, naturalismul, care de trei sicriurl deschise, pe cari pictorii din câte s’au pictat vre-odată.
de cuviose. călăuzesce pe pictori, face ca Precesta să le au aşedat în calea lor, ca să le aducă In sculptură strălucesce măestrul Do-