Page 78 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nv. 255 - 1898.

fi lucru politic, ca Ungurii sâ ia parte la aşa era şi anul trecut pe timpul acesta, membrul Francisc Eossu Longin, rostind ur- ţămirl nu sunt şi nu pot fi sincere şi nu
jubileul împăratului austriac, deârece ei nu­ însă cu deosebirea, că de rândul acesta mătârea vorbire: pot avâ preţl în or şi care formă s’ar face.
mai cu tristeţă se pot gândi la epoca îm­ nici guvernul austriac, nici cel ungar nu Am venit ca să-i spunem nou veni •
Onorată Congregaţiune!
părăţiei austriaco, care a fost cea mai în- I pot conta la un provisoriu pe cale parla­ tului fişpan, că prin urmare noi şi în vii­
fiorătâre epocă pentru naţiunea maghiară. mente ră. Domnul vice-şpan ne-a convocat pe tor ne vom ţinea de datorinţă, a apăra
Critică ordinul lui Wlassics şi elice, că a adî, la congregaţiunea presentă, punând interesele nâstre naţionale şi speciale co-
la ordinea Z^ i esclusiv: „instalarea nou mitatense şi că vom pretinde ceea-ce al
e
învăţa tinerimea la fidelitate dinastică în
30 Noemvre 1898 st. n. numitului fişpan“. nostru este, ori îi va conveni ori ba gu­
Ziua de 2 Decemvre, este cel mai nenoro­ Nu voiesc să caut motivele, pentru- vernului.
cit gând. (.Instalarea noului fişpan al comitatului care acâsta instalare nu s’a amânat pănă Acâstă vorbire intreruptă des de
Sima F.: Maghiarul nu datoresce cu Hunedorei, contele Peihlen Milclos.) Guvernul la congregaţiunea ordinară ce se va ţinâ
fidelitate, decât regelui maghiar încoronat, unguresc, aşa se vede, n’a fost mulţumit cu în luna viitâre, ci trec de-adreptul la a vă desaprobările Ungurilor şi aprobată viu
din partea membrilor români, a făcut o
şi nimeni să nu câră dela Maghiar, să ser­ fostul fişpan, baronul Szentkereszty Gorgy, arăta şi a motiva, pentru ce eu, şi cred,
că şi ceilalţi membrii români, — ne-am adâncă impresiune, căci amarul adevărurilor
beze cţiua, în care împăratul a înecai în sânge căci l’a făcut deputat guvernamental în declarate a turburat bucuria încrezuţilor şi
libertatea constituţională maghiară şi a sfâ­ cercul electoral ăl Hunedorei şi în locul presentat la acest act de instalare.
Onorată Congregaţiune! Fişpanul în a stempărat pe un moment sufletele celor
şiat ţera în bucăţi. lui a numit pe fostul protonotar din comi- sensul §-lui 57 art. de lege XXI din 1886 mâhniţi.
Preşed.: Rog pe d-nul deputat a ţine mitatul Torontalului, pe contele Betblen e representantul 1 puterii esecutive, — omul
După câte va reflecsiunl basate pe
măsura. Miklos. de încredere al guvernului unguresc. neînţelegerea corectă a vorbirei de mai
Sima: Eu fac istorie. La amintirea Erl după amâjî a sosit la Deva nou In cadrul administraţiunei, precum şi sus, fişpanul a ridicat grabnic şedinţa.
acestei dile, amintirea jalei şi a chinului, numitul fişpan, însoţit de câţl-va UnguraşI afară de acest cadru, fişpanul ca atare are
fie-eare deputat din parlament ar trebui se din comitatele Arad, Oaraş-Severin şi To- multe şi mari drepturi, în special — pe lângă • Au urmat apoi p/oelamările obicinuite
controlarea întregului organism adminis­
porte fior negru la braţ şi ar trebui să ru­ rontal. trativ, — mai are şi misiunea ca să cu- şi în fine au trecut la banchet.
găm pe Dumnecjeu în biserici, ca să de­ Primirea şi la casa comitatului — nâscă cu temeiu adevărata stare a lucru­ A fost bătător la ochi că despre
părteze dela noi orl-ce di, caro sămănă di- după cum se vorbesce — n’a fost prea căl- rilor din comitatul în care e trimis, pre­ fostul fişpan baron Szentker szty Gyorgy
1 ei de 2 Decemvre 1848. durosă, căci nemeşuţii dela noi au aşteptat, cum şi ca: să afle şi să refereze guvernului la banchetul de asâră deşi era de faţă şi
Szalay: Fidelitatea maghiară n’are ne­ ca guvernul să numescă pe care-va din „mel- esact: părerile unora şi altora, din viaţa pâte a şi aşteptat, nimeni nu a făcut nici
voie, ca să caute astfel de dile pentru ma- toşagoşii de aici. publică a cercului în care se află. o amintire. ,
M
Domniilor Vâstre, onoraţi membri Jai Corespondentul.
nifestaţiunl. Cum s’ar şi pută aştepta, ca înainte de a se deschide şedinţa, noul
congregaţiunei, vă este cunoscut din trecut
Ungaria să serbeze din inimă diua aceea, fişpan, cu câţl-va din omenii săi, s’a dus şi present, că noi membrii români şi mem­
care ne reamintesce nimicirea ei. la biserica catolică, ca să asculte misa, brii ai partidului naţional român, cu tâte ©in congregaţia comitatu­
Madardsz: In 7 Decemvre se vor îm­ ceea-ce reformaţilor de loc nu le-a venit ocasiunile ne-am ţinut de datorinţă a ne lui CaB’as-Sevcriiî. In 28 Noemvre
plini 50 de ani de când în şedinţa comună la socotâlă. spune aici părerile franc şi a pretinde a. c. comitatul Caraş-Severin a ţinut sub
drepturile ce ne compet.
a celor două camere am înaintat un pro­ Pe la 10% viceşpanul a declarat şe­ Venind acum un nou şi nâuă încă preşedinţa fişpanului Pogany o congrega­
iect de resoluţiune, prin care să se declare dinţa de deschisă, provocând pe un vice- necunoscut representant al guvernului, fi- ţia. Cu ocasiunea acâsta s’a lansat propu­
de ilegală şi nulă a doua patentă din De­ notar să cetâscă actul de denumire al nou­ resce că trebue să-i spunem şi acestuia nerea cunoscută, ca representanţa comita­
cemvre, âr acei, cari se vor supune aces­ lui fişpan, apoi a propus o comisiune, în părerile nâstre să scie din capul locului, tului să adreseze o petiţiune camerei depu­
tei patente, să fiâ declaraţi de trădători de care au fost şi trei protopopi români, care cu cine va avâ de a face. taţilor în interesul restabilirei mersului li­
patriă. Proiectul acesta a fost primit cu să invite pe contele Bethlen, ca să-şi ocupe Onorată Congregaţiune! Noi n’am niştit al desbaterilor parlamentare, adecă
unanimitate de ambele camere. Şi acum scaunul de fişpan, care după o vorbire sâcă venit la actul de instalare, ca să deplân­ în contra obstrucţiunei din dietă. La acâs­
gem depărtarea fostului fişpan, căci deşi
după 50 de ani simţesc viforul acelei ho- din partea viceşpanului, a depus jurămân­ cu persâna d-sale nu avem nimic, depăr­ tă propunere a vorbit în numele Români­
tărîrl. O, de s’ar şterge din istoria nâstră tul prescris. tarea d-sale, ca fost representant al guver­ lor advocatul Brediceanu, care a arătat
diua tristă de 2 Decemvre. Din tinereţele Sala s’a umplut de lume. Membrii ro­ nului actual, ne lasă indiferenţi. cum Românii au fost sc-oşl din dietă şi
mele sunt aderentul instituţiunei republi­ mâni încă au fost mulţi. O sâmă dintre Dâr n’am venit aici nici din motivul, din cadrul constituţiei prin abusurile şi
ca să luăm parte activă la manifestările
cane, însă deâre-ce văd, că în Orientul Eu­ Unguri, mai ales cei veniţi ca âspeţl din corupţiunile electorale şi prin forţa brutală.
ce se fac din incidentul acestui act, sâu să
ropei acâsta instituţiune nu este pentru comitatele amintite, erau îmbrăcaţi în „disz- Acum înşi-şl Maghiarii vin şi se plâng în
ne 'eeprimăm bucuria nâstră pentru ve­
Ungaria, aşi dori, ca naţiunea să trăescă magyar , şi păreau ca nisce figuri din nirea nou numitului fişpan, pentru-că de-o contra abusurilor corupţiunii şi a violenţe­
u
în dragoste cu regele său încoronat — dâr vre-o operetă. parte noi nu-l cunâscem şi nu ne cunâsce, lor la alegeri, prin care se nimicea chiar
acesta dragoste o turbură şi o strică rea­ Noul fişpan în vorbirea sa a accen­ pe de altă parte nu avem şi nu putem avâ basele constituţiunei, âr oposiţia maghiară
mintirea dilei de doliu şi durere. Văd, că tuat, că el este omul muncei, că prin muncă nici o bucurie, orl-cine ar veni aici, ca re­ îşi ia refugiu] la obstrucţiune. Brediceanu
din cji în eh naţiunea decade, însă nu vom s’a ridicat la înalta trâptă de fişpan, că va presentant al guvernului în care noi n’avem deşi recunâsce, că obstrucţiunea e o armă
nici o încredere.
dispera, căci cu cât Maghiarul va fi mai fi drept şi doresce o administraţiune promptă N’am venit aici nici ca să cerem — periculâsă pentru parlamentarism, totu-şl
mult atins, cu atât mai curând îşi va va­ şi „curată". A promis, că va da ori şi cui precum am făcut cu altă ocasiune — res­ Românii trebue să voteze în contra pro­
lora dreptul său din bulla de aur şi va ascultare, şi va face, ca fiă-căruia să i-se pectarea lirabei nâstre, sciind bine, că re­ punerii de-a se trimite o petiţie, prin care
prinde arma, cum a-şl prinde-o şi eu, fără facă dreptate, fără de considerare la con­ presentantul guvernului fire-ar acela ori şi să se protesteze în contra acestei obstruc-
considerare la bătrâneţele mele adeucl. fesiune, sâu naţionalitate. A mulţumit pen­ cine, — în actuala situaţiune — nu va da ţiunl, deâre-ce ei nu vor să spriginâscă
ascultare -justei nâstre pretensiunl, că ast­
Cu acâsta discusiunea s’a sfirşit, ră­ tru primire şi âspeţilor cari l’au însoţit şi fel sunt constelaţiunile politice adî în ne­ nicl-decum guvernul actual. Propunerea,
mânând, ca erl să se facă votare nominală a cerut, ca congregaţiunea să-i dee mână fericita nâstră patriă poliglotă. cu tâte acestea, s’a primit de cătră majo­
asupra propunerii ‘preşedintelui. Propune­ de ajutor în greua sa sluşbă. N’am venit aici, ca să punem vre-un ritate.
rea s’a şi primit cu 150 contra 29 voturi. pond pe promisiunile obicinuite ce se fac
Vorbirea fişpanului a fost primită cu
la asemene ocasiunî din partea reprezen­
însufleţite „âljenurî". Dalmaţia şi Ungaria.
tantului guvernului, căci trecutul ne-a dat
Contele Thiin în Ilmlapcsta. A urmat apoi vice-notarul Pogâny destule, ba prea multe dovedi, că acele „Narodni List din Zara publică un
u
Ministrul-preşedinte austriac, contele Thun, Bâla, care într’o vorbire alesă a salutat pe promisiuni sunt si au să fiâ numai nisce w
frase gâle, sâu interpretate tot numai în articul întitulat: „Sâ fim cu grijă , în care
a sosit erl în Budapesta, pentru-ca împre­ noul fişpan, în numele funcţionarilor admi­
detrimentul nostru. Zice, că Maghiarii numai de aceea văd bu­
ună cu Baufify şi Lukacs să se sfătuâscă nistrativi, asigurându-1, că cu toţii vor Ci din contră: Am venit să fim în­ curos prepotenţa Slavilor în Austria, fiind­
asupra provisoriului. Thun a petrecu*- în stărui, ca să-şi împlinescă datorinţele cu tristaţi martori la un nou act, prin care că li-ar plăcâ sâ aibă ei rol conducător în
Pesta numai o di, 'adecă pănă acll. Este conscienţiositate. vedem, că ârăşl s’a inscenat în mijlocul Balcani, âr pentru acâsta este necesar, ca
vorba dâr ârăşl despre provisoriu. Tocmai încetând „âljenurile" a luat cuvântul unei poporaţiunl de peste două sute cincî-
cjecl de mii de Români, o festivitate ofi­ hegemonia germană în Austria — care a
cială de colorit unguresc, ca şi cum te-ai fost puntea germanismului spre Balcani —
afla îu centrul Cumaniti! să se nimicâscă. Ungurii mai au şi alte
nato di Niccolo di Betti Bardi Donatello el, primesce cu privirea pierdută cele din- Am venit, ca să-i spunem şi noului cause de a-se bucura de căderea hegemo­
(1386—1466), falnic ca şi numele ce l tâih impresii ale vieţii. representant al guvernului, că noi Românii niei germane austriaco ; lor li-ar plăcâ a-
portă. Mai mare e Botticelli în stilisare şi din acest comitat n’am avut, nu avem şi decă, să fie ei factorii diriguitori în mo-
nu vom putâ avea încredere în guvernul
Dâr cel mai însemnat între ei e su­ în ornamentica tablourilor sale. Nu vedl o pe care e chiemat să-l repressnte, precum narchie.
blimul, neîntrecutul Alessandro Filipepi nu­ singură linie comună, obicinuită. Pomii şi nu am fost, nu suntem şi nu vom fi mul­ Simpatiile Maghiarilor faţă de Slavii
mit Sando Botticelli (1446 — 1510). Dela hainele şi părul, cari jâcă o rolă forte ţumiţi chiar nici cu sistemul după care se austriac! avem motiv să le urmărim şi noi
dascălul său Fra Filippo Lippi a învăţat mare în picturile lui, iau une-ori cele mai guvernâză a(jl ţâra nâstră. cu atenţiune — continuă Zi ul amintit —
ar
să picteze acele fiinţe mai gingaşe ca cri­ fantastice forme, numai şi numai ca orna Am venit ca să i spunem, că noi Ro­ căci timeo JDanaos et dona ferentes............La
nul şi mai frumâse decât frumseţea. An- mentica şi concertul colorilor să fiă desă­ mânii din acest comitat, precum în trecut tâtă întâmplarea este bătător la ochi, că
şi present, aşa şi în viitor, în butul tuturor
gerii şi fetele sale par’ că sunt copiaţi vârşite. se găsesc politici maghiari, cari aprobă
persecuţiunilor, ce le îndurăm pe tâte te-
după cele mai frumâse modele de Pari- Simbolismul, colorismul, decadenţa, renele, şi de aci înainte vom pretinde egala îndreptăţire a naţionalităţilor în Aus­
siene. înalte, svelte şi mlădii, fetele lui secesionismul şi cum se mai numesc tâte drepturile nâstre civile şi politice, ca Ro tria, deşi despre acâsta egală îndreptăţire
Botticelli cu gurile lor ca trandafirii des- nuanţele direcţiei moderne, tâte le aflăm mâni şi numai ca Românii voim să trăim a naţionalităţilor ei nici nu vor să audă
şi să împlinim datorinţele nâste de cetă­
bobociţl şi cu ochii cei cu privirea blândă întrunite la acest singur prerafaelit. în patria lor. Slavii să fie dâr cu grijă —
ţeni ai patriei nâstre comune.
şi totuşi atât de espresivă, cu sprîncenele De aceea, când surprins do deose­ Zice fâia din cestiune — în faţa acestui
Am venit, ca să-i spunem nou sosi
atât de „şic“ arcuite, cu formele trupesc! birea între prerafaeliţi şi premergători, tului representant al guvernului unguresc, fel de simpatii, şi să-şi caute fericirea sin­
prâspete şi totuşi atârnând puţin ca la cauţi . între picturile altor vremuri ten­ că ceea-ce adî să face naţiunei române, gur şi numai în lupta solidară a seminţiilor
frumseţile englezesci, sunt idealul modern dinţe sămuitâre celor de pe atunci, trebue care are tot acea îndreptăţire se e;iste, ca slave.
al femeii frumâse. Cultura renesancei in- să îţi bată îndată la ochi vădita asămănare ori care naşiune din acest stat poliglot, O altă fâie dalmatină, „Jedinstvo din
u
fluienţâză deja vădit asupra-i, picturile lui cu pictura modernă. Tâte caracteristicele după părere: ea nâstră nici nu e cu drept, Spalato, face atenţi pe Şerbi, Croaţi şi
nici echitabil şi nici pâta fi folositor pa­
nu îşi mai iau motivele numai din biblie, acelei picturi, începând dela naturalism şi triei nâstre, prin urmare tractamentul de Sloveni, să lapede odată frecările dintre ei,
ci şi din mitologia classică. Aşa e admi­ setea de-a produce efect, pănă la cele mai care avem parte, ne jignesce şi ne supără, căci âtă Ungurii vor să împiedece conso­
rabilul tablou: „Palade" şi „La nascittâ di fine nuanţe ale esecutării, chiar şi misti­ punendu ne pe gânduri: unde vor duce lidarea şi întărirea Slavilor de Sud şi vor
u
Venere . Venus se nasce dintr’o scoică. La cismul maşterul frate al naturalismului, le tâte aceste pănă la sfîrşit. să cioplâscă din Dalmaţia şi Bosnia-Her-
drâpta doi ângerl suflă viaţă în ea, la stânga aflăm atunci şi ac}î, — avem dâr şi noi Am venit ca se-i spunem, că deşi vor ţegovina nisce comitate după model ungu­
Flora îi aduce omagiile dela surorile zeiţei, prerafaeliţi. fi şi între Români de aceia, cari dtn cause resc. E timpul suprem —adauge „Jedinstvo"
lesne de înţeles, vor fi nevoiţi să facă de-
dela flori. Şi Venus, care nu-i nicl-decum (Va urma). claraţiunl de încredere şi mulţămire faţă — ca singuraticele seminţii slave să se a-
cea mai frumâsă dintre femeile pictate de de stările actuale, acele declarări şi mul- propie unele de altele şi umăr la umăr sâ se