Page 79 - 1898-11

Nr. 256.—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

hotărâscă la luptă în contra prepotenţei mându-se cu documentele militare, dela un conflict între justiţia civilă şi cea mi­ NECROLOG. Petru Vertic, preot ro­
maghiare, căci flacăra periculului pălpăe în despărţământul militar, în ârele oficiâse. litară. Mai multe grupuri ale Camerei şi mân gr. cat. în Mocod, lângă Bistriţa, a
ascuns. Senatului au făcut în acest sens demersuri
Concurs. Pentru ocuparea postului de răposat în 28 Nov. n. în anul al 54 al vie-
pe lângă preşedintele consiliului de miniş­ ţei şi al 27-lea al preoţiei sale. — Fie-i
păzitor în turnul dela casa sfatului din loc, tri. In Paris domnesce o agitaţie enormă.
SOIRILE DILEI. devenit vacant, se publică concurs, pe memoria binecuvântată!
) lângă un salar de 820 fl., locuinţă şi quin- E vorba de dimisia generalului Zurlinden.
— 19 Noemvre v. quenale după lege. Petenţii au de-aşl în- Legi draconice în Serbia. Din ULTIME SCIEl.
Liturgie jubilară. 'Mâne, Vineri, în 2 înainta rugările provădute cu timbru de Belgrad se telegrafeză, că Skupştina a pri­
Deoemvre n. se va săvârşi în biserica ro­ 50 cr., estras matricular, atestat medical şi mit unanim noul proiect de lege, prin care Bucurescî, 30 Noemvre. In şe­
mână gr. or. din Groverl dela 9—10 ore testimoniu despre şcolile absolvate, pănă se modifică dreptul de întrunire în Serbia. dinţa de acjî a Senatului, d-l Titu
a. m. un serviciu divin festiv pentru Maj. în 9 Decemvre n. la magistratul oraşului După noua lege, întruniri publice se vor Maiorescu a interpelat pe ministrul-
8a monarchul nostru Francisc Iosif I, din Braşov. putâ ţinâ în viitor numai în capitală şi în preşedinte Sttirdza şi pe ministrul
incidentul jubileului de 50 de ani dela 1. Aplicarea multiplă Nu esislă mijloc mai centrele districtelor. Reuniunile politice vor de culte asupra refusului de a-se
suirea Sa pe tronul habsburgic. bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca trebui să aibă statute, a căror aprobare plăti bisericei Sf. Nicolae din Bra-
Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă atârnă de ministrul de interne. Funcţio­ Braşov anuitatea de 38,580 lei acor­
Pentru jubileul monarchului. Dela co­ reşce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos nari, învăţători şi preoţi nu pot face parte dată acelei biserici şi scdlei ce sus­
manda cercului de întregire a regimentului băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura (îîlnic din reuniunile politice şi nici n’au dreptul ţine prin două legi speciale ale sta­
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantul
de infanterie Nr. 2 din loc primim urmă- să participe la întrunirile publice. Personele, tului român. D-l Maiorescu depuse
curţei din Yiena Tuchlauben 9. In depourile din
t6rea încunosciinţare: Din incidentul jubi provincie să se ceră espresti preparatele lui Moli, cari au fost osîndite pentru lesa majestate, interpelarea în scris pentru a fi co­
leului de 50 de ani de domnire a Majes. provădute cu marca de contravenţie şi subscriere. de-asemenea nu pot fi membri ai acestor municată guvernului.
'Sale monarchului, serviciul divin se va reuniuni. In comisiunea de răspuns la me­
ţine, dâcă timpul va fi favorabil, la 8 6re Tot în Serbia, guvernul proiectâză sagiu s’au ales pentru Senat d-nii:
în tabără, âr decă va fi ploios, la 10 ore Revistă externă. Polizu, Micşunescu, P. PoDi, M.
acum să aducă încă o lege, prin care func­
a. m. în biserica catolică. O convorbire cu larul. pi arul ţionarilor statului, funcţionarilor orăşenescl, Schina, Eug. Stătescu şi Gh. Mâr-
u
Matin ' din Paris comunică o convorbire, zescu. Comisiunea camerei e com­
Meetingurî poporale- Din Arad se a- 7) preoţilor şi învăţătorilor să le fiă interzis pusă din d-nii: C Cociaş, M. Cor*
nunţă, că la iniţiativa fruntaşilor români ce a avut’o un politic engles cu Ţarul Ni­ de-a face parte din orî-ce partid politic. bescu, C. Dimitrescu, C Nacu, B.
din comitat, se vor ţină o serie de meetin- colae II al Rusiei. Politicul vorbesce des­ Acesta nu însâmnă nici mai mult, nici mai Missir, C. P. Robescu şi T. Stelian.
■gurî poporale cu scop de-a protesta în con­ pre Ţar în mod fărte elogios, accentuând puţin, decât escluderea inteligenţei sârbesel
mai ales că cu câtă temeinicie urmâresce des­ Tot erî s’au ales în ambele corpuri
tra ultimei deoisiuul a Oongregaţiunei, prin din cadrul constituţiei, rămânând, ca poli­ legiuităre şi celelalte comisiunî.
oare poporul este osândit a plăti, prin a- făşurarea evenimentelor, şi i laudă înalta tica statului sârbesc s’o porte în viitor cis-
runo pe comune, banii furaţi de faimosul consciinţă a datoriei, precum şi nobleţa-i marii şi neguţătorii de porci, după cum se
Krivany. Primul meeting se va ţină Du­ înăscută. Ţarul Nicolae — cŢ°e politicul esprimă o foie. D I V E R S E .
minecă în Şiria. engles — s’a plâns, că foile englese ma­ Măsurile luate şi pe cari mai vrâ încă
nifestezi o atitudine ostilă faţă de Rusia 0 curiosă rugare. Paulina, prinţesa
să le ia guvernul sârbesc pentru restrînge-
Curia şi procesul :lui „Kronstădter Zei- şi şl a dat espresiune regretului, că poli­ rea libertăţii constituţionale a cetăţenilor, de Wurtenberg, care nu demult se măritâ
tung“ Am fost adus la rândul său soire ticii cred, că în privinţa acesta ei trebue indică o stare de tot critică, în care se după principele "Wied, primi cu câte-va
despre procesul de pressă al (Ţarului „BLronst. să urmeze esemplului pressei. Privitor la găsesce micul stat al Serbiei. Una din foile (jile înainte de cununie o epistolă de urmă­
Ztg" din loc, în care a fost osândit fostul conferenţa despre desarmare, Ţarul a ob­ torul cuprins : „Scumpă domnişoră princi­
oposiţionale maghiare dice, că Sârbii, după
lui redactor la 8 luni închisore, âr din cau­ servat, că nisuesce la ceva mai palpabil şi cum se vede, s’au hotărît să urmeze principiile pesă ! Cununia d-tale va fi Sâmbăta vii-
ţiunea fâiei să se confisce 1000 fl. In urma mai practic, decât e simpla speranţă a păcii. politice ungurescl. Fiind-că Serbia a ajuns tore: îţi doresc mult noroc. Cred, că şi
apelaţiei redactorului şi a editorului foiei, După părerea lui puterile pot să se înţe- d-ta te bucuri forte, că te măriţi. Nunta
la marginea prăpastiei morale şi materiale,
Curia în şedinţa sa de alaltă-erl nu a în­ lâgă asupra următorelor puncte: Să se facă mea încă va fi în aceeaşi (H cu a d-tale
deţinătorii puterei publice vor, după esem-
tărit sentinţa, pe motiv, că nu e permis a o mică pausă în înarmări pănă la o nouă plul lui Banffy, să acopere ochii cetăţeni­ şi eu încă m’aşl bucura forte, dâcă tatăl
să lua din cauţiunea foiei mai mult de 500 fl. înţelegere, şi să se mulţămâscă cu perfec­ lor, ca să nu vadă stricăciunea, să le în­ meu n’ar fi în prinsore. Dâcă tatăl d-tale
de-odată. ţionarea echipamentului actual. Peste cinci funde gurile, ca să nu potă cere lecuirea încă ar fi închis, desigur şi d ta ai fi su­
ani de dile apoi s’ar pută stabili, cum să părată. Cu supunere mă rog, vorbesce ta­
Censură de advocat. D-l Dr. loan răului. Oposiţia numită radicală a fost
se realiseze învoiala comună. Puterile ar tălui d-tale să graţieze pe tata, sâu dâcă
Favid a făcut Sâmbăta trecută, în 26 Nov. scosă dia parlament, libertatea pressei a
trebui să reguleze şi atitudinea, ce ar tre­ acâsta nu se pote, atunci să-l lase din arest
n., censura de advocat la tabla r. din Mureş- devenit ilusoriă şi temniţele sunt pline cu
bui s’o aibă în caşul conflictelor, cari ame- cel puţin pe o 6ră să vină şi el la cunu­
Oşorheifi. — Felicitările nostre! omeni de-ai oposiţiei. Serbia este adl o
niniţă, ori pot să urmeze. Ţarul Nicolae nia mea". Prinţesa Paulina a predat acâstă
imitatoră fidela a Ungariei şi Banffy a
Moşia dela Diăgeştl, în comitatul Bi­ recomandă, ca certele şi neînţelegerile să ajuns să fiă idealul demn al guvernului epistolă curidsă părintelui ei, care a per­
horului, care cuprinde vre-o 2500 jugăre se resolve pe calea arbitriului, fiind-că în sârbesc, aclamă foia ungurescă. mis tatălui arestat să mârgă la cununia fiicei
catastrale şi atinge hotarele comunelor cu­ caşul acesta chiar dâcă n’ar succede resol- sale, pănă când va fi graţiat.
rat românesc! DrăgescI, Bucium şi Stră- varea conflictului, părţile litigante vor ave Suzeranitatea; Turciei asupra Un vis trădător. Dâcă omul în vis
u
caş, a ajuns ou cîiua de 26 Novembre n. cel puţin timp, de a-şî recăpăta calmul. In Cretei. „Gazeta de Colonia află din Con- ţipă, plânge sâu rîde, nu e tocmai aşa de
în proprietatea d-lui Nicolae Fluş, un tînăr afacerea Faşodei Ţarul ar fi dorit, ca An­ stantinopol, că cele patru puteri au impus rău ca atunci, când vorbesce, deârece vor­
român cu bune sentimente. Intrarea d-sale glia săşl alegă de arbitriu pe America, âr ore-carl condiţiunl prinţului George, prin­ bind iute, fără să scie, se pote trada. In
în acâstă proprietate a fost întâmpinată cu Francia pe Rusia, în cas necesar ar fi de­ tre care recunoscerea suzeranităţei Sulta­ Vincennes, lângă Paris, nu de mult o damă
■mare bucuriă din partea Românilor din cis împăratul Francisc Iosif. Ţarul negă nului. Drapelul turcesc va rămâne înălţat tînără, frumuşică, dintr’o familiă stimată,
acele comune, mai ales fiind-că ei au avut hotărît, că Rusia ar fi încurajat pe Fran­ pe un punct armat al insulei. Se va con­ cu numele Margareta Lamy, se măritâ după
de-a întâmpina multe şicane şi greutăţi cia să nu se temă de ostilitate — acesta voca o adunare naţională pentru a elabora un tiner, Charles Ducres. Tinerii se iubeau
din partea proprietarilor maghiari de mai ar fi ceva absurd. o constituţie, care să garanteze libertatea împrumutat şi săptămânile de miere erau
înainte ai acestei moşii. religiunilor. Cele patru milione ce vor pe aoi să trâcă norocâse, dâr într’o nopte
JProcesid Ficquart. Afacerea, care avansa pu erile guvernului cretan. sunt
f
Cunnniă. Duminecă în 22 Noemvre pasionâză acum Parisul şi lumea întregă, destinate administraţiei si gandarmeriei. Charles îşi aucŢ nevasta, care vorbea în
st. v, se va oficia în biserica S-lui Nicolae este afacerea Ficquart. Se scie, că Picquart vis, dicând : „Ah, Lucien, te iubesc nespus
de mult!" Diminâţa bărbatul îşi luâ la răs­
din Brăila cununia d-lui Qeorge F. Feiheu, este arestat de aprâpe patru luni şi plim­
bat dela o închisore la alta, sub diferite I L I t e r a t a i r ă . pundere soţia. Tinera femeiă în cele din
mare comerciant în Bucurescî, cu d ra urmă a spus bărbatului ei, că mai mult
Aneta M. Irirnie, cumnata d-lui N. V. Per- acusări. Acum în sfîrşit s’a dat ordonanţă „Moda Ilustrată". Numărul 45 al „Mo­
lea din Brăila. — Adresăm tinerei părechi de urmărire contra lui pentru falş („petit dei Ilustrate" conţine: Costume, rochii şi timp a avut un amant cu numele R. Lu­
cien. îşi pâte ori şi cine închipui furia lui
şi familiilor felicitările nostre cele mai bleu“) şi comunicare de acte secrete. Ge­ pardesiurl pentru copii, multe şi forte ele­
neralul Zurlinaen, guvernator militar al Pa­ Charles, care îi spuse nevestei, că se des­
cordiale. gante gravuri cari represintă şi descriu
risului, a iscălit ordonanţa de urmărire şi forte desluşit tote capriciile modei, cărora parte de ea. Tînăra nenorocită femeiă după
Tifosul în Bucurescî. Tifosul ârăşî a vrea să couvoce cât de curând un consiliu sunt espuse adl toaletele damelor. acâsta s’a dus în sufragerie şi acolo din
început să bântue eu furie în Bucurescî, de răsboifi pentru a-1 judeca. S’a încins Ca lucrări de mână ne presintă dife­ causa visului nenorocit, s’a puşcat.
făcând o mulţime de victime. Ast-fel după acum între cele două tabere, dreyfusistâ şi rite dantele din cele mai nouă şi frumose, Comuna croitorilor. In Rusia se află
gimnasiul Oantemir, s’a închis şi Asilul anti-dreyfusistă, lupta următore : prima vrea cari se lucreză atât cu croşeta, cât şi cu o comună, ai cărei locuitori, bărbaţi şi fe­
Elena Domna şi în curând se vor suspenda să se amâne procesul Picquart pănă se va lasete şi mai multe brodării, metodă nouă. mei, se ocupă esclusiv numai cu croitoria.
cursurile şi la şcâla primară general Adrian, pronunţa Curtea de casaţie, er a doua vrea Acâsta comună, numită Bialovmuth, nu e
unde au murit doi elevi de tifos. să se judece înainte. Tabăra dreyfusistă Partea literară oferă: Convorbire de vr'un cuib mic, ea e cea mai mare comună
Caion ; Feluritul, Regina Wdhelmina şi dansul,
însă n’are încredere în justiţia militară şi în tâtă Rusia şi se află departe de Moscva
Turburărî antisemite în Galiţia. Un Enigmă, Femeia, şi urmarea dela romanul
se teme, că Picquart, chiar de ar fi nevi­ de 162 chilometri. Numărul locuitorilor e
•mare număr de ţărani au atacat un birt lui Moret „Suflete nobile“. Suplimentul gra­
novat, va fi condamnat ca răsbunare, pen- de 10 mii şi cu mic cu mare, bărbaţi, fe­
în satul Horodiszcze-Cesarskie şi au spart tuit este un tipar de mantilă pentru un
tru-că a luat parte lui Dreyfus. Pe de altă mei şi copii, toţi sunt croitori. Casele din
porţile şi ferestrele, apoi au furat alcool copil dela 2 — 4 ani.
parte, tabăra anti-dreyfusistă n’are încre­ comună sunt împrăştiate prin grădini.
-şi bani. Cinci evrei au fost maltrataţi. Or­ *
dere în justiţia civilă şi îşi închipue, că Acâstă comună are mare însemnătate în
dinea s’a restabilit. 8 ţărani au fost a- Troparul Botezului Domnului „In Ior­
înalta Curte de casaţie ar putâ achita pe măest.ria croitoriei rusescl, câte-va firme
restaţl.
un vinovat, din patimă sâu interese âre- dan", compus pe motive de ale cânt. bis. mari din Moscva aici îşi au biroul şi fa-
Avis ! Dela magistratul oraşului Bra­ carl! Parlamentul frances, sâu cel puţin pentru cor de bărbaţi; „Foie verde de tri­ bricele. Fără de acâstă comună industria
şov primim spre publicare următorele: Se majoritatea republicană a acestui parla­ foi" şi „Tot ţi-am dts mândro", cântece po­ croitoriei rusescl nici n’ar putâ exista. Este
provâcă toţi concediaţii, pensioniştii şi re- ment, în interesul subordonărei puterei mi­ porale lucrate pentru cor de bărbaţi (4 interesant, că în acâstă comună nu circulă
serviştii honvejimei şi ai husarilor-honvedl, litare celei civile, doresce ca să se amâne voci) au apărut hectografiate pe hârtie mi­ tren, şi primăvara şi tomna când sunt esun-
de asemenea şi pensioniştii gendarml reg. pănă ce Curtea va pronunţa verdictul ei nisterială şi se pot căpăta la autorul Timo- dărl, comunicaţia cu Bialovmuth este între­
ung., cari se ţin de Braşov, precum şi acei în afacerea Dreyfus, verdict, care implicit tei Fopovicî, prof. de musică în Braşov (str. ruptă cu săptămânile întregi.
străini, cari locuesc aici şi cari la timpul va decide şi culpabilitatea sâu inocenţa lui Hirscher 28) cu preţul de 30 cr. de esem-
său s’au anunţat pentru medaliele jubilare, Picquart. Consiliul de răsboifi s’ar găsi ast­ plar, plus 3 cr. porto. Proprietar: Ur. Anrd Mureşiam*.
.-să şi le ridice în 2 Decemvre n. legiti- fel în faţa unui lucru judecat şi s’ar evita Redactor responsabil: <£5-re§;©rliîa Maior.