Page 81 - 1898-11
P. 81
REDACŢIUNEA, „gazeta* i fa floare fli,
ese
Administraţiunea şi Tipografia. ADonameate pentru Anstro-tJngaria:
B&AŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sâse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoT, pe ş6se
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
următdrele Birouri de anunoluri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Yiena: M. Dukes Nachf. oiele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşoy
InBudaposta: A.V. Qoldber- Administraţiunea, Piaţa mare,
per, Ekstoin Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Klarolyl t Llehmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni S fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o oolCnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru jjentru o pu paTioiner de XOt^ECLin-ecă. 4=7.) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME po pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă-Dnminecă 22 loemvre (4 Decemvre). 1898.
Românilor din monarchia habsbur- mai mari greutăţî în realisarea ei. la cer pentru îndelunga vieţă şi îm
Din causa s-tei sărbători diarul nu va
apără pănă Luni săra. gică. Aceste speranţe se oglindăză Când se părea, că merge lucrul ne plinirea dorinţelor părintescî ale su
viu în cuvintele, cu cari organul lor, ted într’o parte, în cealaltă se iveau veranului.
44
„Gazeta de Transilvania a întîm- np'-'ă şi mai mari greutăţi. Astfel au Poporul român, care întot-deuna
Jubileul monarchului nostru. pinat înainte cu 50 de anî enuncia- urmat una după alta un şir de în s’a distins prin credinţa şi lealitatea
ţiunile noului domnitor. cercări, cu scop de-a împăca popd sa cătră tron şi patrie, şi care în
Dela un capăt la celalalt, mo-
44
44
narchia nostră era sguduită de a- „Cetiţi , scriea „Gazeta atuncî, rele monarchiei, unindu-le îutr’un decursul celor 50 de anî din urmă
mănunchiu tare.
dencî turburări, spiritul timpului, care „manifestul junelui împărat Francisc nu numai odată a avut fericirea se
vestea scăparea poporelor de sub jugul „Iosif I, pătrundeţî înţelesul aceluia ; Aceste încercări, mult influin- fie lăudat prin însu-şî graiul Maj.
despotismului feudal, şi sosirea unui „cunosceţî că tînărul împărat a- ţate şi prin loviturile, ce le-a îndu Sale pentru credinţa şi vitejia sa,
veac nou de libertate şi egalitate, „pucă frânele guvernării cu putere rat monarchia şi suveranul ei în ia parte viuă la urările, ce se aduc
aprinsese tdte inimele încălzite pen „întinerită spre a se lupta cu tdtă urma răsboielor desastruose dela bătrânului monarcb în cţiua de acjî-
tru binele neamurilor şi al patriei, „tăria în contra turbatelor valuri, pe 1859 şi 1866, n’au putut reuşi nici Loviturile amare, ce le-au su
când, tocmai înainte cu cinci-cjecî de „care aceste timpuri atât de seridse pănă în cjiua de a<fî ee creeze prin ferit Românii mai mult pdte ca ori
anî, în mijlocul acestei ferberî gene „le înalţă şi le reped asupra cape- egala îndreptăţire acea stare de mul care alt popor din causa duşmăniei
rale, s’a petrecut marele şi însem „telor ndstre ale tuturor. Aucjiţî, că ţumire a popdrelor, ce şi-a fost neîmpăcate a acelora, cari nicî as-
natul act al suirei pe tronul Ha'bs- „împăratul porni a introduce re- pus’o Majestatea Sa la suirea pe tăc]î nu lasă să trecă ocasiune fără
burgilor a tînerului archiduce Fran- „forme, adecă legi mântuitdre pen- iron ca ţîntă a domnirei Sale. a înegri intenţiunile lor cele bune
cisc Iosif, domnitorul nostru încă „tru tdte popdrele şi limbele întin- Desamăgirile, ce le-au suferit în şi leale înaintea Coronei, nu i-au
„sei monarchii, în tocma, fără nici
runţit de astăcjî. urma schimbărilor dinăuntru tocmai descuragiat şi, conscii de valărea
„o ţinere de parte, adecă pe temeiul acele popdre, cari în timpurile vi- lor, ei sunt gata a aduce şi în vii
Consciu de sarcina şi chiămarea „libertăţii adevărate... a egalităţii... tor tăte sacrificiile, tdte jertfele pen
grea, ce a luat’o asupră-şî în frageda „şi a frăţietăţii... fordse s’au grupat cu credinţă în tru patriă şi domnitor, der pretind
etate de abia 18 anî, junele împărat După ce spune apoi, că popd jurul tronului şi au luptat cu vite şi vor pretinde necurmat, ca bunele
Francisc Iosif I, îndreptându-şî pri rele pentru ca să câştige drepturile jie pentru apărarea lui şi a monar intenţiunî ale Majestăţii Sale, ce le
virile asupra stărei împărăţiei şi ve- promise, trebue se se adune în ju chiei, n’au sguduit însă nici un sin
cjend periclitate de-opotrivă şi tro rul tronului, să-şî arate dorinţele şi gur moment credinţa şi iubirea, ce manifesteză faţă cu tdte popdrele de
nul şi monarchia şi pacea ei înter- durerile, părerile şi drepturile prin le legă de dinastie şi n’au slăbit sub sceptrul său, se se realiseze, se
nă, a simţit şi înţeles îndată, că sin ai lor deputaţi, „Gazeta esclamă: nicî speranţele lor în isbânda causei li-se facă şi lor partea cuvenită la
44
egala îndreptăţire naţională, ce are
gurul mijloc de mântuire este, ca se sfinte a egalei lor îndreptăţiri na să fie basa, pe care trebue să se
se unăscă tdte popdrele acestei mo- „Iubită naţiune română! Acum ţionale. clădescă viitorul acestei monarchii.
narchii pe temeiul libertăţii şi al „este timpul pentru noi, acum seu Numai de curând Majestatea Sa,
egalei lor îndreptăţiri naţionale. De „nici odată, ca să apucam de-asupra atât de mult cercat de Provedinţă Mâne, după jubileu, deja vor
aceea, în manifestul seu inaugural „tuturor apăsărilor de veacuri. Acum şi prin loviturile suferite în familiă, începe din nou luptele, de carî este
a dat espresiune speranţei, ca „pa „se stăm mai deştepţi ca ori când dintre carî cea mai cumplită a fost agitată întrega monarchiă în faţa
tria se se renască în vechia ei mă „de altă-dată...“ asasinarea iubitei sale soţii, a încu- gravelor cestiunî la ordinea (filei.
rire, şi cu putere întinerită pe basa Acestea erau înainte cu cincî- ragiat aceste speranţe, asigurând în Acum, ca şi înainte cu cinci
„egalei îndreptăţiri naţionale a tu- cjecî de anî speranţele, ce însufle- manifestul său, dat din acel trist şi zeci de ani, problema cea grea de
„turor popdrelor imperiului şi pe ţiau pe bărbaţii naţiunei ndstre. dureros incident, ca iubirea nestră resolvat este tot aceea a egalei în
„basa egalităţii tuturor cetăţenilor De atuncî şi pănă acjî, în acest mutată a popdrelor nu numai îl în- dreptăţiri naţionale, fără de care nu
„înaintea legei, precum şi a partici- timp îndelungat de domnire a mo tăresce în simţul datoriei sale de pdte fi mulţumire, nu pdte fi întă
„părei tuturor representanţilor po narchului nostru, s’au petrecut multe a-şî împlini chiămarea, ce-i este în rire şi înţelegere trainică între po
norului la legislaţiune, se fie o şi mari schimbări, prin cari speran credinţată, ci-1 întăresce şi în spe pdrele monarchiei.
„clădire Desdruncinabilă de vijeliile ţele popdrelor credincidse aci au ranţa, ca va pută duce la sfîrşit Căutând şi noi Românii calea
„timpurilor, un scut pentru neamu fost domolite, aci au căpătat nou aceea, spre ce este chiămat. iubirei şi a înţelegerei între popdre,
0
rile d tote limbile, cari trăesc de avent şi nutrement, aci au fost adenc Astăcfî, când Majestatea Sa pe despre care ni-a vorbit Majestatea
„sute de anî sub sceptrul părin sdruncinate. trece departe de vechea sa reşedinţă, Sa în ultimul său manifest, trebue
44
ţilor săi . Ţînta cea mare, ce şi-a pus’o serbând jubileul seu retras în sînul se stăm deştepţi şi se ne facem da
Mari speranţe a deşteptat ma monarchul nostru la suirea sa pe familiei, în întrega monarebie se ri toria.
nifestul junelui împărat şi în inimele tron, a întâmpinat din ce în ce tot dică din sînul popdrelor rugăciuni
FOILETONUL .GAZ. TRANS . Eu călare, el pedestru, o luăm pe fâ- plecat şi ajungând în Mediaş, am mers la cale deschisă năvălirei hordelor barbare.
44
naţe în sus şi când eram pe fânaţele Chin- D-l protopop Ştefan Moldovan, acum prea Cum-că Românii sunt soldaţi buni, nici
ceşului de cătră Cucerdea, vedeam fugind Veneratul Preposit în Lugoş. M’a primit Măria Vostră nu puteţi contesta. Dâr cu
Din întâmplările vieţii. înaintea nostră răspândiţi mai mulţi inşi, bine, i-am enarat tot lucrul cum s’a în mâna g61ă, numai să-i espui desastrului şi
dâr nu sciam, oe o să fiă. Am mers pe la tâmplat la Chirileu, şi cum s’a ’ntâmplat perirei, ce folos!“
u
— Note şi schiţe, de I s a i a M o l d o v a n . — făgădăul Dâmbăului şi am scoborît în mortea lui Bonta tribunul. — „Trist lucru ! Nu s’a sfîrşit deplin dialogul şi sue
II. Dâmbău, sat unguresc, oare era în prefec a esclamat „trist lucru ! Să mergem la d-l treptele un Sas gras, uniformat ca gardist:
44
tura frate-meu, dâr acum era mişcare mare major . Pornim, suim treptele, intrăm în Era Binder, căpitan de gardă, el fusese cu
1848/.49 casa dinainte unde se afla adjutantul loco-
în sat. Se uitau la mipe ca la lup; nu-i 80 de gardişti trimişi ca vedete în Băgaoiu,
(Urmare.) iau în sâmă, înaintez, şi pe la Adâmuş tre nent „Czetz , oare ne anunţă, şi intrăm la au dat peste ei Ungurii, şi cu t6te că erau
44
îndată după sosirea mea, merge preo- cem Târnava şi pe la perii Velţului sosim d-l major, care era forte posomorit. bine înarmaţi, totuşi au luat’o la fugă. —
tesa în pivniţă, aduce vin, îmi pune pe în Blăşiel. Aici mergem la căpitanul, unde D-l protopop enarâză lucrurile aucjite „Vedî Măria ta, că nici Saşii nu-s cu stea
44
masă pane şi slănină, ca să mănânc. Nu s’au fost întrunit mai mulţi inşi şi ne-au dela mine. Majorul se înfuriază, der nu pe în frunte . La asta majorul n’a mai răspuns
mi-ar fi intrat o bucătură, să o fi împins cu povestit, cum Petru Bonta în ritul Cu- Unguri, ci pe noi Românii, tficend: „Aşa, nimica, ci a dat mandat, să bată alarm şi
băţul, eram emoţionat şi alterat. Am băut cercjii a fost atacat şi bătut, ba el fiind aşa, că Romanul nu scie, fără să dea dosul au eşit d6uă compagnii de soldaţi, mai toţi
44
vre-o două pabară de vin, şi âtă că so- pe un cal sur al lui Ducu Filimon din Cu şi să fugă . recrutaţi din 1847, (care a fost prima re-
44
sesce popa ostenit şi gâfâind. — „Ce-i? cerdea, fu ajuns tocmai în ţigănimea Ogrii, Se apucă protopopul, care era un om crutaţie, căci pănă atuncî se prindeau cu
u
îl întreb. — „Ce să fiă , (Şise, „Ungurii au i-au tăiat din lagărul lui mai mulţi de 100, energioş, tot f'oo, şi cjice: „Mă rog, d-le ma funia, seu se oulegeau cu verbunc) şi dâuă
ajuns în Ernut şi abia am scăpat . — ca vre-o 60 de inşi fură omorîţl. La casele jor, aşteptaţi Măria ta dela Romani resis- tunuri mici. Au urcat dâlul spre Şaroşul
44
„Le-am văclut tote, frate Arone, numai lui Pataki, unii au intrat în casă, alţii în tinţă, va să cjh‘ă cutropirea lor voluntară? unguresc, au descărcat de vre-o câte-va-orl
acum am sosit şi eu înaintea lor, fără să poieţî, alţii în clăile cu fân, la care Un Der cu oe să stea Românii faţă ? Ou mâna tunurile, s’a iscat confusie în armata ungu-
dau faţă cu ei. Caută-mi un tovarăş să gurii dându-le foc, unul a ars, âr cari au gâlă, când ei n’au nici arme, nici muniţiune râscă rău armată, ca şi lagărele nostre, au
vină cu mine. Eu merg la majorul Cloeo- eşit fură împuşcaţi. Dâeâ întârdiam eu nu nicî îngrăditură ? Că âtă D-v6stră păcjiţî ce năvălit miliţia asupra lor. Ungurii n’au re-
cianu la Mediaş*. Numai decât sosesce fra mai o oră şi Vă, ajungea povoiul şi tăţile săsescl bine întărite cu ziduri, er pe sistat, au fugit, s’au asouns, care pe unde
tele preotesei, Simeon Vodă, fost şi el stu acum nu a-şi mai fi. Dumnedeu însă m’a Români îi lăsaţi pradă Săcuilor armaţi. Aţi au putut. Pe mai mulţi dintre ei i-au prins,
dent pănă în filosofie, der acum la sat Ro scăpat, ca prin urechile aoului. tras cordon din Reghinul-săseso pănă la între cari şi vre-o patru căruţe domnesc! ou
mân prost. Diminâţa următâre după dejun, am Mediaş, aţi lăsat Murăşul şi Ternava-mieă vre-o câţî-va domni, şi i-au adus în Mediaş
