Page 82 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 256-1898.

Revista politică. buimăcâla de care sufer a4î, şi greu le va iniţiativa, ca fiind cel mai cu autoriiate, şi frumâsă şi vrednică de laudă a secţiei
cădâ când spiritul dreptăţii va da tuturor d-1 Dr. 1. Milm a conchemat în primăvara industriale-comerciale.
Iubileul împărătesc află mare nedume­ ceea-ce se cuvine. anului trecut pe inteliginta română atât *
rire şi nemulţămire la Maghiari. Numai cât * de aici din Orăştie, cât şi din comunele
Reuniunea va avâ un Comitet comun,
nemulţumirea lor sâmănă cu aceea a răs­ Dumineca trecută s’a făcut în Bucu- din jur, la o consfătuire asupra întrebării, din 12 membrii : 6 vor fi în fruntea secţiei
făţatului şi îmbuibatului, care de mult ce rescl deschiderea corpurilor legiuitore ro­ de-ar fi de lipsă, de s’ar putâ şi sunt aple­ agricole, 6 în a celei industriale-comerciale,
are, doresce să aibă si mai mult. 0 bună mâne. După săvârşirea sluşbei dumne4eescl caţi a întemeia aici o „Reuniune econo­
parte din aşa numita „naţiune alcătuitâre la metropolie, la care au asistat miniştrii, mică", care să-şi pună de ţîntă a sa pro­ cu un preşedinte comun în frunte.
*
de stat , a aflat de bine, ca acum din in­ senatorii, deputaţii, înalţii demnitari ai sta­ movarea intereselor economice în înţelesul
u
cidentul acestui jubileu să strige prin de­ tului şi ofiţerii generali şi superiori din larg al cuvântului, adecă cestiunile agricole, Mai frumos şi mai dătător de spe­
putaţii lor în dietă, că li se calcă dreptu­ garnisonă, înaltele corpuri s’au întrunit în industriale şi comerciale, în loc şi jur? ranţă pentru viitorul Reunineii e, că d-1
rile şi libertăţile naţionale, că răbdarea lor sala şedinţelor adunărei. Regele, precedat Consfătuirea, la care au participat Dr. Mihu, care a iuiţiat’o, s’a îngrijit deja
e pusă la mare probă prin afaceri â la de casa sa civilă şi militară, întrâ în sala peste 40 de fruntaşi din loc şi comunele de mult şi de un fond al ei. De mai mulţi
Hentzi şi prin impunerea de serbări pen­ adunării între aplause unanime. Urcând vecine, şi-a arătat bucuria asupra ideii şi-a ani de 4il®i institutul de credit „Ardeleana*,
4
tru „împăratul *. Ţipă şi se vaetă kos- tronul, Majestatea Sa a cetit Mesagiul de dat espresiune viuă dorinţei de-a avâ re­ în fruntea căruia stă d-sa, tot la propune­
suthiştii unguri, că prin ordine ministeriale deschidere, care relativ la politica este- uniunea. rea d-sale a întemeiat două fonduri de
tinerimea maghiară este constrînsâ a serba rioră constată bunele raporturi ale Româ­ Atunci d-1 Dr. Mihu a arătat, că are câte 600 fl., unul „pentru Reuniunea agri­
o (jb care pentru Maghiari este „Ji de jale niei cu tote statele, şi amintesce visita fă­ chiar şi un proiect de Statute gata şi a colă, ce se va înfiinţa", altul „pentru reu­
44
şi de durere“. Ba au mers aşa de departe cută împăratului Rusiei, care a dat dove4l espus cuprinsul lor. niunea industrială, ce se va înfiinţa şi an
14
cu lăudata lor „lealitate , încât unul din de adevărată prietinie cătră Regele Româ­ Fiind forte bine întocmite, s’a decre­ de an a dotat fondurile cu câte ICO fl.
ei nu s’a sfiit a dice, că în 4iua de 2 De­ niei, căruia i s’a făcut o primire strălucită. tat primirea lor şi s’au rugat din Dr. Mihu din venitul curat al băncii. Semn, că d-sa
cemvre ei „nu vor săruta ştrângul spân- Mesagiul vorbesce apoi în termini căldu- şi notariul ad hoc al conferenţei, să aştârnă deja de mult s’a gândit la înfiinţarea aces­
14
durătorii , âr altul s’a scăpat în avântul roşl de nenorocirea, ce a lovit pe împăra­ Statutele spre întărire la guvern. tei nobile Reuniuni. Er acum, când are şi
său oratoric să spună în plin parlament, tul Francisc losif, şi de partea viuă, oe a S’au înaintat. Fiind-că reuniunea se Statutele aprobate, şi credem, că se va şi
că dâcâ Maghiarul va fi mult jidărît, îşi luat’o Regele şi ţâra la doliul monarckiei numise: „Reuniunea română economică inactiva în curând, Reuniunea nu începe cu
va folosi dreptul său de odinioră şi va re­ vecine. In fine amintesce participarea Ro­ pentru Orăştie şi jur , ministrul a pretins nimica, ci are deja un fond frumuşel pen­
44
curge la arme. mâniei la conferenţa din Roma în contra să se lase afară cuvântul română din titlu, tru întîmpinarea trebuinţelor sale.
* Dor.
anarchismului şi la conferenţa de pace, da­ „căci reuniuni economice cu caracter naţio­
44
Ast-fel de cuvinte se spun tocma i torită iniţiativei nobile a împăratului Rusiei. nal nu-s admise ... Dorim şi noi din t6tă inima ae
de cătră aceia, cari înşi-şl recunosc stările După-ce, de sîlă şi ca să nu perdem vedem în cureod inactivată frumdsa
triste din statul ungar. Numai de curând idealul, s’a lăsat cuvântul supărăcios nasu­ Reuniune. Esemplul fraţilor dela Orăş­
O interpelare în Senatul
oposiţia maghiară din dietă a păşit înainte rilor subţiri „patriotice", Statutele ni-au tie ar putâ servi de model şi pentru
român. In şedinţa de Marţi a Senatului
c’un manifest iscălit de peste 100 'de de­ fost provă4ute cu clausula de vidimare. Românii din alte părţi, cari ar tre­
român, d-1 Titu Maiorescu a anunţat urmă-
putaţi, în care se face oglinda stărilor dă­ ♦ bui se întemeieze în t6te ţinutu­
torea interpelaţie: „Am onâre a interpela
răpănate din Ungaria. Manifestul oposiţiei Etă cum e proiectată Reuniunea nâs- rile asemenea reuniuni menite a aduce
pe d-nul ministru'president şi pe d-1 mi­
maghiare este un fulgerător protest în po­ tră economică : râde atât de binecuvântate pentru
nistru de culte şi instrucţiune publică asu­
triva sistemului de guvernare de a4î. In Să cuprindă două secţiuni: O secţiune poporul nostru.
pra refusului d-lor de a plăti biserieei Sf.
el se face pomelnicul tuturor păcatelor re­ agricolă, care să desvolte o activitate ou
Nicolae şi gimnasiului român din Braşov
gimului banffyan, însă din punct de vedere specială îngrijire a intereselor poporului
anuitatea de 38.5C0 lei, prevăjută în două
curat unguresc, fără a atinge c’un singur 44 nostru econom, spre a lumina şi conduce SOIRILE DILEI.
legi speciale ale Statului Român . — Mi-
cuvânt măcar păcatele acestui regim săvâr­ la o mai raţională cultivare a pământului, >
nistrul-preşedinte Sturdza a cerut să i-se — - 0 Noemvre v.
şite în contra naţiunilor nemaghiare. Nu a vitelor şi a pomelor.
dea timpul reglementar de trei 4^0, pen­
le-au atins, pentru-că părtaşi la aceste pă­ In scopul acesta Reuniunea, în pute­ Sărbătorea jubileului împărătesc în
tru aşi pregăti răspunsul.
cate şi vinovaţi de nelegiuirile şi prigoni­ rea Statutelor, va ţinâ adunări generale când Braşov. ErI sâră, în 1 Decemvre n., musica
rile guvernului în contra naţionalităţilor se într’o comună, când într’alta, şi va desvolta militară dela regimentul de inf. Nr. 60 a
simt şi cei din stânga maghiară, ca şi cei Dela Orăştie. acolo prelegeri economice pentru popor; traversat stradele oraşului şi a făcut sere­
din majoritatea guvernamentală. Seu dâră va înfiinţa eventual o mică economie de mo­ nadă generalului, vestind apropiarea 4d®i
— 0 reuniune frumos plănuită. —
nu sunt ei de vină, că nemulţămirea în del, la care ţăranii să potă vedâ şi în praxă de a4l, 2 Decemvre n., a 50-a aniversare
sînul popârelor nemaghiare şl-a ajuns cul­ Orăştie, 29 Nov. n. 1898. cum se cultivă mai raţional; şi eventual, dela suirea pe tron a Majăstăţii Sale. A4l
mea? N’au spriginit ei purcederea volnică Domnule Director! Dă-mî voe să des­ va scâte o jâie pur economică, sub îngrijirea diminâţă la 6 ore, 24 de tunuri au vestit
şi nedrâptă a guvernului în contra nâstră ? criu în preţuita nostră „Gazeta Transilva­ comitetului reuniunii. începerea sărbătorii. Fiind timpul frumos,
44
Nu cereau şi nu cer ei şi ârăşl ei măsuri niei acea reuniune folositore, care s’a O altă secţie se va ocupa de aface­ la 8 ore diminâţă întrâgă miliţia, de iote
armele, s’a concentrat pe locul de eserciţiu,
de forţă şi de terâre în contra Românilor, contemplat aici la Orăştie mai anul trecut rile industriale şi comerciale. Ya avâ şi asta
Slovacilor, Sârbilor etc. ? Acâsta basă a şi ale cărei Statute le avem adl deja întă­ un teren bun de activitate, căci atât in­ unde s’a servit, în tabără, de cătră un
politicei ungurescl, fără deosebire de par­ rite şi de ministeriu. dustria, cât şi comerciul au luat în oraşul preot rom.-catolic serviciul divin. După
tid, şi care pârtă pecetea celei mai urîte Dâcă e adevărat, că poporul nostru şi jurul Orăştiei un frumos avânt. serviciul divin, generalul-brigadir a atârnat
şi revoltătore volnicii, a bătut la ochi chiar păşesce forte încet pe calea luminării şi In Orăştie de pildă, ucenici şi calfe oficerilor din statul-major şi celor subal­
terni din jurul său medaliile jubilare, âr
şi celor din împărăţia lui "Wilhelm împărat, înaintării peste tot, apoi e forte adevărat, de măestri români, sunt în 4’ ua a 4*
care mai când eraadausese mari laude Un­ că în mare parte vina e a-se căuta în felul aprope atâţia, câţi Unguri cu Saşi la olaltă celelalte medalii le-a dat comandanţilor de
trupe pentru a-le împărţi. — In tote bi-
gurilor. O însămnată gazetă nemţâscă din adesea primitiv, cum el îşi îngrijesce de e- socotiţi! Deci cum n’ar fi aci element de
Hamburg, vorbind despre stările din Unga­ conomia sa de câmp şi de vite, care îi lucru, material de îngrijire şi de bună edu­ serieele române din Braşov s’a oficiat ser­
ria 4i° ) că aici prigonirile în contra naţio­ aduce prâ puţin venit faţă cu cât ar tre­ care pentru un vrednic comitet? viciu divin festiv ; elevii scolelor române
e
nalităţilor şi-au ajuns culmea. Da, şi-au ajuns bui şi ar pută să-i aducă, ca sâ-i lase pri­ Er prin satele din jur tot mai mult cu profesorii lor au asistat corporativ la
culmea, şi nemulţămirea kossuthiştilor • un­ sosuri, din cari să crâscă în bogăţie, er neguţătorii români se ridică ca din pământ, biserică şi în decursul 49ei şcolarii au
guri cu stările de a4l îşi are originea toc­ prin bogăţie să se potă avânta apoi şi în deschi4ându-şî dughene şi strîmtorând pe avut vacanţă.
mai în sprijinirea acestor prigoniri şi în celelalte privinţe: culturale şi politice. lipitorile satelor, pe Jidovi şi pe străini, Jubileul în Viena. Din Viena se anunţă,
purtarea lor neomenosă faţă cu cei asu­ Yă4ând şi recunoscând lucrurile aces­ îmbărbătarea acestora şi îngrijirea de spo­ că asâră a fost acolo un mare şi imposant
priţi. Amară le va fi însă tre4irea din tea, şi îndemnat din mai multe părţi să ia rirea lor, are să fie asemenea o misiune conduct cu facle, la care au participat

Acesta s’a întâmplat într’o 4i de Mer­ Lup odată în Sibiiu, ducând dânsul o bute grâu curat, o slănină mare, grosă, doi saci mânat în Săcuime. Aceste babe şedeau în
cur!. Intre cei prinşi era un flăcău ungur, de vin la un Sas. Ne-am dus şi la comite­ de prune uscate, fasole, nuci şi vase, vre-o două oară, pe lă4il© ce erau în car, şi ne
bătut tot sânge. L’au dus cu ceilalţi soţi tul de pacificaţiune, şi Domnul Bărnuţiu, două ţâle două borcane de miere scursă, vrând a-se scoborî, le-au tocat în cap.
ţ
ai lui la comanda gardei naţionale săsesc!. după ce i-am enerat păţaniile, mi-a dat o că era magazin, nu nimica.
Ei nu erau legaţi. Eram şi eu acolo. Ce bancnotă de 10 fl. m. c. Natural, că mi-am luat şi familia, âr Tată-meu spunea, că trecând Murăşul
să ve4b flăcăul ungur sângerat, furios se După-ce s’au mai potolit lucrurile, am prin Cetate de Baltă pe frate-meu, venind şi fiind cam bolnav, s’a pus pe un răzor.
Au venit doi Săcui, i-au tras călţunii, i-au
repede, smâncesce puşca din mâna unui fost de două-orl în Blaşifi. Se făcea res­ şi el cu mine, am ajuns în Chirileu. Tatăl luatşerparul cu doi taleri, ce-i avea la sine,
gardist sas şi înoepe ou patul puscii a îm- taurarea comitatelor, căci acum cuprinsese meu locuia la un om, oăruia nu-i arsese şi cojocul cel de piele nâgrâ de miel, i-au
blăti pe câţi ajungea, apoi năvălind mai Gedeon Yaşarheiul şi Ungurii erau risipiţi,
casa. Aici am lăsat post de Crăciun. Ni- lăsat însă viaţa.
mulţi inşi l’au legat, şi l’au dus la răcdre. âr noi ne socoteam ca învingători. In Bla- s’a povestit tâtă întâmplarea, cum au tre­
In diua următore, Joi, 4i de târg, au şiii m’am întâlnit cu ambii fraţii mei, cu cut âmenii Murâşul, unii prin podurile oe Cari n’au trecut Mureşul dintre logă-
venit mulţime de 6menl la oraş, dâr era o Ioan, fratele mai mare, preot în Uiâra de erau, alţii prin vaduri, şi cum s’au dus unii renl, ci au luat’o cătră St.-Paul, pe toţi i-au
învălmăşală, ca în timp de răsmeriţă. Eu sus, şi cu Vasilie prefectul, care revenise pe Câmpie pănă la Urban la Năsăud şi împuşcat turbatul de Şerban. Cei ce s’a dus
-am mers ârăşl la d. protopop. Erau adu­ dela Năsăud. Mi-a enarat bătaia dela St. câţi au perit din Chirileu. Cel dintâiu pe- spre Câmpie, au scăpat.
naţi preoţii tractului la Sinodul de tomnă. lâna de lângă Reghin şi cum Urban a fost rit a fost cumnatul meu Dănilă, moşul lui Armata ungurâscă a mers pănă la
Aici, după-ce m’am recomandat ca preotul silit să se retragă cătră Bucovina. Dănilă Muntean, a4l notar în Cuciu, apoi Ernut, mai în jos n’a cutezat să mârgă, că
’Chirileului, se ridică un preot, Ilie Lup, şi Eu am reîntors cu Ilie Lup ârăşl la Stoica Mafteiu, care a eşit beat înaintea în dealul Aţîutişului s’a adunat un lagăr
strîngându-ml mâna, ’ml 4ice: „Să scii dâr Şeica-mică şi, trecând prin Micăsasa, am celor-ce veneau de cătră St. Paul cu po- şi i-au ţinut în respect. In locul unde se
afine, că familia D-tale e la mine în Şeica- întâlnit pe Gerendi. — El loouia în curtea vaţa lui Şerban Sandor, feciorul unui gră­ făcea târgul de vite, au bivocat. Bar. Apor
44
mică, împreună ou socrul şi familia lui . B. Radac cu un despărţământ de armaşi. dinar, Român şi el, dâr crescut la curtea Gyorgy a spânzurat mai mult ca 50 inşi
El avea de preote3ă pe sora soorei mele, La curtea acâsta era un magazin unguresc, grofului Haller.—Acest Şerban a făcut multă în sălcile, ce erau pe marginea Mureşului.In
fata lui Asculan, ore când preot în Mediaş. părăsit firesce, şi după-ce i-am enarat cum stricăciune. A fost arestat vre-o 7 săptă­ postul Crăciunului, baronul s’a dus cu vre-o
După finirea Sinodului am plecat cu Ilie am rămas, mi-a 4is: „Mergi acasă în Chi- mâni în Yaşarheiu în temniţă. Dâr ce i eâţl-va din ai săi, să se convingă despre
Lup şi cu preotul din Aghirbioiu, Dimitrie rileu, apoi vino cu două cară să-ţi dau acâsta pentru atâtea mişelii, câte a săvârşit. starea lagărului din dâlul Aţîntişului. Ca­
44
Pop, şi sâra am fost în Şeica-mică, unde oe-ţl lipsesce, că aici este destul Am şi Au mai omorît Ungurii două babe bătrâne lea lui ducea prin Petrilaca şi între vii'e
ne-am întâlnit toţi reslătiţii Aici am stat făcut aşa, şi peste vre-o oâte-va 4^© am de câte 80 de ani, trecând Murăşul, unde acestei comune este o tăietură, loc adânc.
6 săptămâni. Din Şeica am mers cu popa venit cu dâuă cară, mi-a dat 40 merţe de erau vitele şi oile Chirilenilor, pe cari le-au Trecătârea era pă4ită. Negură şi bură fiind