Page 83 - 1898-11

N. 256.—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6.

peste 6000 de [omeni. De seră se va ilu şi un miel de vencjare, care s’a cumpărat lor, precum erau societatea: „Apă­ din conspiraţie, er după aceea să o
mina întreg oraşul. Majestatea Sa a plecat cu 6 fi. Pare că am fi la începutul lui rătorii patriei", „Mazonii reformaţi", trădeze ! ,
deja erl la Walsee, unde va serba în cea Maifi. La Arad şi în alte părţi s’au audit „Trăgătorii americani", „Fiii lui Mar- Mult timp de gândit n’avu, căci
mai mare retragere jubileul său de 50 de dilele acestea tunete şi s’au văcjut fulgere. te“, „Societatea datoriei", „Fraţii ar­ evenimentele se goneau cu repezi­
ani de domnie. In Austria timpul e tot cam asemenea. O tişti" etc. ciune, şi cine sta mult pe gânduri,
telegramă din Praga spune, că la minele Era un fel de luare pe întrecute rămânea înapoi; deci merse înainte
Distincţiunî cu prilejiul jubileului. Foia lui Kuttenberg a fost alaltăerl o ploie to­ de a îrifiinţa societăţi patriotice, cu pe drumul urîtului gând: scrise mai
oficială diu Viena va publica in numărul său renţială, ca în mijlocul verei, care a inun­ nume diferite, der t6te unindu-se în întâiu Papei, descoperindu-i ce se
de adl distincţiunile, ce se împart cu prilejul dat minele şi a făcut să se surpe cimiteriul scopul lor final: de a lucra pentru pregătesce în provinciile lui şi în
jubileului Maj. Sale mouarchului. Se dice, comunei, aşa că se pot vedâ printre crepă- apune capăt domniei tiraue şi streine Legaţiunî, er el însuşi lua tdte mă­
că dintre membrii cabinetului austriac nu turl multe sicriurl vechi şi nouă, er altele des- şi a ridica poporul şi a lupta pen­ surile de lipsa, şi sciind tote tainele
vor primi nici unul distincţiunî. Dintre băr­ făcendu-se se văd cadavrele din ele, din­ tru unitatea Italiei! conspiratorilor, îi era uşor să le pună
baţii din parlament vor fi distinşi, afară de tre cari unele abia au început să trâcă în Aci se lucra într’adever şi cu cursele, — aşa ca dintre conspira­
membrii presidiului, conducătorii cluburilor
putredioiune. Din alte ţări mai depărtate vorba şi cu fapta întru înaintarea spre torii modenesl, nici unii să nu pdtă
parlamentare ale Dreptei şi acei deputat!, însă, ca Anglia etc., vin soiri despre mari ţinta propusă: scriitorii toţi se în- scăpa!
cari ocupă în ţâra lor posturi de onore. furtuni şi zăpezi. sufleţiau de patriotism şi inundau Prin astea se însinua şi guver­
Afară de militari vor fi distinşi număroşî ţâra cu scrieri luminate educative, nului austriac şi scia, că are să-i
membrii ai corpului judecătoresc austriac. Un sat beat. S’a întâmplat la înce­ îndemnătdre la jertfă şi lăpădare de câştige „graţia", pe care se temea
putul acestei săptămâni, că la staţiunea
sine, er când cerea trebuinţa, când c'o perduse prin conspirarea de mai
Inaugurarea Internatului român de băeţî căii ferate Prestanek, din Austria, două se dedea signalul c’ar fi timpul po­ înainte.
în Cernăuţi. Dumineca trecută s’a inaugu­ vagone au sărit din şine. Intr’unul din va- trivit, săreau cu toţii în foc, — şi O sărte cruntă aştepta acum pe
rat în Cernăuţi „Internatul român de băeti . gone se aflau mai multe butoie cu rachiu
a
Noul internat s’a înfiinţat din sacrificiile de drojdii, cărora cu ocasiunea acâsta li-au aşa poporul n’avea timp să-şi perdă aceia, cu cari ducele trădător se sfă­
generose aduse de tote păturile poporului câdut cercurile şi s’au desfundat, rachiul a nici curagiul, nici însufleţirea pen­ tuise înainte: In ndptea de 3 Fe­
român din Bucovina. Inaugurarea s’a în­ început a curge din vagdne prin t6te păr­ tru lupta sa! Era un popor astfel bruarie, Menotti, capul revoluţiona­
frământat şi împins înainte, trebue se rilor madonesî, se găsea dimpreună
ceput prin un serviciu divin, după care ţile. 6menii din satul vecin Sânt-Petru
profesorul universitar, Dr. Tarnavschl, a ros­ prindând de veste, au fugit ou mic cu ajungă la victorie, chiar decă în de­ cu 30 de tovarăşi în casă la sine,
tit un cuvânt festiv în onorea jubileului mare la gară, care cu sticle, care cu ole, cursul sbuciumării mai şi cade une­ ca să ia cele de pe urmă hot.ărîrr
împărătesc. După finirea liturghiei şi a împresurând vagonul de tote părţile şi ori, der căcjut acjî, el mâne se ridică De-odată etă tovarăşul de erî, Fran­
Doxologiei celei mari, publicul român s’a căutând să prindă rachiul, ce se scurgea de nou, şi mai hotărît şi mai îndârjit! cisc IV, trădătorul, sosi pe neaştep­
dus la noul local al internatului, care era fru­ din vagon. Erau aprope vre-o 200 de băr­ * tate cu un batalion de vânători, îi
mos decorat. Aici Metropolitul a săvârşit baţi, femei şi copii. Funcţionarii gărei nu Aşa stăteau lucrurile şi acestea încungiurâ casa şi îi provocă să se
ritualul prescris, după-care d-1 Dionisie cav. puteau răsbi cu mulţimea şi trebuiră să erau disposiţiile în Italia, când la predee de bună voie!
de Bejan a rostit discursul inaugural. După trimită după gendarml. Când sosiră însă 1831 isbucnl revoluţia francesă la Menotti şi soţii sciind ce îi aş­
d-1 Bejan a ţinut un discurs presidentul gendarmii, aflară întreg satul mort de beat. Paris. teptă, se hotărîră să se apere cu ar­
ţării br. Bourguignon, apoi prof. Simiono- Patru dintre aceşti „fericiţi" au şi murit, Vestea de revoluţie, deşi înafară mele, din casă. Şi se începu o luptă
vicl şi presidentul societăţii academice fiind otrăviţi de alcohol. Se crede, că vor de hotarele ţătii lor, electrisâ încă- crâncenă. Cină cdsuri întregi cei trei-
„Junimea , Dragoş Bumbac. Serbarea s’a urma încă şi alte caşuri de morte. S’a odată pe tainicii revoluţionari ita­ cjecî de voinici se putură împotrivi
11
încheiat cu „Imnul poporal", cântat de co­ pornit aspră cercetare în causă. batalionului de afară, cu mare vi­
lieni, şi ei pregătiră tăte, ca în cel tejie, der în urmă, firesce, că fură
rul tinerilor din Internat.
Ciuma în Madagascar. Guvernatorul mai scurt timp să isbncnescă revo­ răsbiţl şi înfrânţi, şi cei ce scăpară
Prelegeri pentru popor în Lugoş. In 27 din Madagascar a anunţat la Paris, că în luţia şi la ei. Proscrişii italieni, cari vii, fură prinşi, legaţi şi aruncaţi în
Noemvre s’a ţinut în Casina „Societăţii oraşul Tamatave a isbucnit ciuma. S’au ivit se aflau la Paris, vestiră pe cei din temniţele oraşului.
române de lectură" din Lugoş cea dintâiă îmbolnăviri numărose şi 13 caşuri de mdrte. patrie, ca să stee numai gata! Er In temniţă apoi fură tractaţi în
prelegere publică pentru popor în sesonul Ciuma a fost adusă acolo din Italia. ei sperau, să potă mijloci şi un bun chip de tot animalic: 36 de cesurî,
de ârnă. Prelegerea a fost fbrte bine cer­ sprijin dela Francesî. (dăuă Zii şi-o ndpte) nu le dete ni­
0
Vifore pe Ocean. Din New-York se
cetată, mai ales de plugari şi meseriaşi. A Şi nu făcuseră revoluţionarii so­ meni nici o fărmitură de bucată,
vestesce, că cjUele din urmă a bântuit pe
preles d-1 Dr. Mihail Pop, medic în G&- coteli rele, căci, precum vom vede, nici un strop de apă! fir după acest
Ocean nisce vifore îngrozitore. In portul
voşdia, despre „Raportul dintre omeni şi în cele mai multe locuri, în cari au chin cumplit cu fdmea, un tribunal,
din New York s’au cufundat o mulţime
sciinţele medicale". A doua prelegere o va isbucnit, răsculaţii patrioţi au şi eşit înjghebat anume pentru asta, osândi
de corăbii şi bărci cu întreg personalul.
ţină poimâne, Duminecă, d-1 Titu Haţeg în biruitori, pe un moment cel puţin, pe 9 dintre nenorociţii prinsonierl
Cel mai puţin 30 de corăbii s’au cufundat,
sfera economiei. der într-’un loc, în Modena, revolu­ la morte, (intre aceştia şi pe Menotti,
alte 60 au fost naufragiate.
ţia a avut un desnodăment forte tra­ care fusese greu rănit în lupta dela
Dar. Preacuvioşia Sa părintele archi- gic, fârte dureros. casă), er pe ceialalţî la muncă silnică
mandrit Dionisie dela Buşteni a îndestrat Şi dureros, nu pentru-că aici pe vieţâ!
noua biserică română din Câmpurl-Surduc Pagini alese. omenii ar fi fost doră mai slăbănogi, fi interesantă scrisdrea, ce du­
cu tote cărţile bisericesci mai necesare la mai necuragioşî, ci pentru-că în mij­
Din luptele I t a l i e n i l o r pentru cele trădător trimise, după prinderea
serviciul divin, dăruindu-i 7 cărţi preţiose, locul lor se afla şi un trădător! nobililor luptători, guvernului din
libertate.
ca Evangelia, Apostolul etc. Intre credin­ Prinţul de Modena, Francisc IV., Parma. El scria numai atâta pe un
cioşii amintitei oomune a produs multă IV.
descoperind conspiraţia Modenesilor bilet:
bucurie darul generosului părinte archi- Urmată prigonirea în chipul, a intrat şi el în mijlcoul lor, pbte „O înfricoşată revoluţie a isbuc-
mandrit Dionisie. cum l’am schiţat în numărul trecut, într’adever avend simpatii pentru „nit astă-ndpte contra mea. Cons­
Timp de primăvară. Intrăm de mâne ea avut pentru poporul italian un mişcare. piratorii sunt prinşi. Trimiteţi că-
încolo în a doua săptămână a postului de efect tocmai contrar dela acela, pe Der când, mai târejiu, el văcju „lăull"
Crăciun şi timpul n’a încetat de a fi încă care îl nădăjduiau descreeraţii prigo­ în ce joc primejdios a întrat şi că Şi călăul veni să-şî facă trista
tot de primăvară. Pe strade se văd 6menl nitori, şi anume efectul, că în loc de n’o să potă ajunge la domnia, ia slujbă!... Dâr n’a avut vreme. Etă
preâmblându-se în haine de vară, în odăi una societate carbonară, s’au ivit în care aspira, căci guvernul austriac de ce nu:
nici nu se simte lipsa de-a face foc; in curs de abia câţî-va ani, vre-o cţece îi va face acesta peste putinţă, — In alte părţi, unde între şirele
pieţa Braşovului s’a văcjut alaltâerl chiar alte societăţi de felul celei a carbonari­ omul slab de ânger se hotărî să ese conspiratorilor nu putuseră străbate

şi înaintând Apor îu frunte, când mai să el. I-aşi dat un orologiu de aur şi un telescop Frate-meu la Cetate de Baltă, după goste se statornicesce; er fericirea
ese în culme, un puşcaş bun, Onuţu din bun, dicând: „Şi de acesta poţi să aibl restaurarea comitatului avea lagăr fru­ fiteş-căruia, dela bună chivernisela şi
Vesăuş, l’a răsturnat la pământ, unde l’au lipsă". Apoi fiind şi mai mulţi Chirileni de mos şi bine înarmat. Pe la ajunul Crăciu­ întrebuinţarea averilor sale vine, pen­
mâncat cânii, căci nu l’a îngropat nimeni. faţă, ne-am rugat să ne dea lemne, pe (file nului unguresc vine veste, că Ungurenii tru aceea dară se cuvine a nu se
Astfel şi-a primit răsplata faptelor sale bar­ de plug la primăvară, şi ni a şi dat din s’apropie pe la la Tâul npgru cătră Huiedin. adânca omul cu lucrările sale, seu
bare acest tiran aristocrat kossuthist. pădurea sămenată. In Chirileu nu prea eram sigur, deci mai cu negoţul preste măsura seu preste
Tovarăşii lui Apor, temându-şl pielea Frate-meu s’a întors la Cetatea de mergeam la lagărul fratelui meu, şi 6r ve- putinţa sa: ci se pazescă regulele
au luat’o la fugă, şi rămaşi fără conducă­ Baltă, eu am rămas în Chirileu. Mergeam niam în Chirileu prin rîtul Cucercjii, unde cele cuvincioase, şi se lase şi altora
torul lor crud s’au împrăsciat, care încă- la pădure cu groful, el încă umbla pedes­ s’a întâmplat catastrofa lui B6ntă. Omenii prilej a pută trăi. Că cel ce ee va
trău a putut. Mulţi dintr’enşii, întorcendu-se tru, asemna lemnele şi reîntoreeam îm­ măcelăriţi au fost îngropaţi de nisce ţigani însărcina pre mult, va fi pururea în
cătră casă, au fost decolaţi de Români. preună. Intr’o cji groful povestind îmi cjise: din Cipău, dâr mai numai în faţa pămân­ neodihnă, şi în supărări, fir cel ce va
După-ce am lăsat post în Chirileu, cu „Lucrurile să văd a fi liniştite, der focul e tului. Trecând pe acolo am vădut cum îi păzi regula cea cuviinciosă, şi negu-
mai mulţi 6menl am mers la lagărul din numai sub spuză. Ungurii nu se vor lăsa scot cânii şi-i mănâncă. Triste timpuri! ţătoria cu silinţă, îl va fi ostenela
Grind-Cristur, unde era Florian Micaş, aici bătuţi, cei din Ungaria erăşl se vor res- (va urma.) cu priinţă.
am şecjut vre-o d6uă dile şi am reînturnat cula." El avea jurnale şi scia ce se petrece. §. 2. Nu se cade a necinsti
numele Domnului Dumnedeului teu,
acasă. Frate-meu s’a dus la Cetate de Baltă, „Gazeta" nostră nu o căpătăm şi prin ur­ Cea mai yeche şcolă comercială la Români
acolo se făcea restaurarea comitatului. Unii mare nu mai sciam nimic. Vorbele grofului nici a suverenuluî teu, nici într’un
Domni se reîntorseră la ale sale, comite m’au junghiat prin inimă. Bieţii omeni erau şi cea mai chip în tdtă viaţa ta, ca se nu fi ju­
decat.
suprem era Kromer, căp. disp. Frid. Roth prăpădiţi, arşi, rămaşi fără bucate, nutreţe, veche carte pentru sciinta comercială.
popă săsesc din Moşna, şi protopopul din vitele mânate. După-ce a cuprins Gen. §. 3. Mărfurile tale de vama în-
Mediaş D-1 Ştefan Moldovan, âi frate-meu Gedeon Vaşarheiul, a dat straşnică po­ Notiţă de 1. C. JPanţu. părătescă nu le ascunde, dă fiteş-
ca prefect proto-notar. Am fost şi eu la runcă, să se trimită tote vitele şi oile (Urmare.) căruia al seu, ce e al lui D-Zeu, lui
restaurare şi cu frate-meu împreună ne-am răpite de Săcui. Să şi aducea în t6te cjilele D-Zeu dă, şi ce este al împăratului,
Reproducere din Pravila comercială tipărită
întor3 în Chirileu, am mers la groful bă­ mulţime de vite şi oi. Mergeau omenii, şi împăratului dă.
la Braşov la a. 1837.
trân Haller Ignaţ, pe un frig de 18 grade, ză­ decă jurau că sunt vitele lor, le recăpătau. §. 4. Să ţie fiteş-care marfă cu­
padă mare. A cerut frate-meu să-i împrumute Doi boi şi un june am căpătat şi eu, şi §. 1. Fiind-că pacea societăţii rată, şi măsuri drepte; fiind-că mă­
un orologiu căci fiind în lagăr ar avâ lipsă de vre-o câte-va oi. orăşenesci, prin dreptate şi dra­ sura nedreptă, şi omul înşelător,