Page 84 - 1898-11

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 256— 18f8

vencjetorî, sârtea revoluţiei lu fârte vara anului 1899 să dispună deschiderea în decât bine. în oraşe ai tot-dâuna doc­ puit pielea — e un bun mijloc de
norocâsă: ea eşi biruitore, produ­ Blaşifl a unui curs pentru învăţarea note­ tori la îndemână, dâr în sate ce se alinare a durerilor unt-de-lemnul,
când o resturnare de tronuri mici lor, la care curs să participe învăţătorii, scii face ca se fiă bine? Ba, chiar uleiul de in, de rapiţă sâu orî-ce fel
tirane şi o tugă a celor de pe ele, spre a se putâ perfecţiona în note, ca ast­ şi în oraşe, pănă vine doctorul, ce de uleiu. Bine înţeles, să fie uleiuri
de era mai mare dragul! fel să fiă în stare a forma şi conduce co­ trebue se faci? curate. lai cârpe curate, le scalc^ în
Invălmăşala încuragiâ şi pe Mo- ruri cu şcolarii şi adulţii. Ar fi de dorit, Trei sunt nenorocirile cele mai uleiu şi înfăşori rana, âr d’asupra
denesî de nou şi se ridicară şi aci ca tote despărţămintele din archidiecesă, primejdiose, anume: pui alte cârpe muiate în apă şi storse
alte cete viteze, dinaintea cărora ti­ după-ce — conform conclusului luat — 1. Arsurile. In gazetele, cari aduc bine (comprese), pe cari le schimbi
ranul duce putu. scăpa numai cu vor fi încunosciinţate din partea presiden- veşti din totă ţâra, noi cetim mai tot la cinci minute. Dâcă pielea nu
mare greu, escortat în timp de nopte tului despărţământului Sibiiu în acâstă pri­ tot a treia 4b că în cutare sat s’au e jupuită, ci numai înflăcărată, ajunge
în mijlocul trupelor sale, ca se fugă! vinţă, să desbată cestiunea acâsta şi să în- aprins hainele pe vr’un copil sâu să pui pe arsură vată şi d’asupra
In acâstă învălmăşală, osândiţii trevină şi ele prin representaţiunî la locu­ chiar om mare şi că persâna a mu­ comprese. Vata- înlătură aprinderea
dela 4 Eebr. putură scăpa şi ei, afară rile competente în acestă causă. rit în urma arsurilor. Fie că un co­ pielei şi împedică formarea de beşicî.
de capul lor Menotti, pe care du­ încă în adunarea de primăvară a pil s’a apropiat prea tare de foc, fiă 2. Otrăvirile sunt de mai multe
cele îl luă cu sine şi-l duse, încăr­ acestui despărţământ, ţinută la 5 Maiti n. că dormind pe vatră s’a învârtit pănă feluri, decî şi contra-otrăvurile anti-
cat de lanţuri! s’a decis şi recercat tâte despărţămintele ce i-au ajuns hainele în flăcări, fiă dotele, cum le numesce sciinţa, sunt
* reuniunei archidiecesane, ca tâte laolaltă că s’a jucat cu chibrite şi şi-a aprins felurite.
să roge M. On. Comitet central, ca să edee hainele, fiă că a răsturnat o lampă Contra otrăvirii cu otrăvuri, coro­
Căpeteniile provinciilor revoltate
şi biruitâre se adunară la Bologua, cât mai în grabă în Blaşiii o foie pedago­ aprinsă — lucruri de acestea, (\ic, sive — cari adecă rod şi nimicesc
gică ; dâr durere! acestei recercări pănă în se întâmplă, cum spun gazetele, carnea cum e vitriolul, fosforul, esen­
şi proclamară unirea lor într’un sin­ ţa de leşie, — trebue să luăm beu-
gur stat suo numele de „Provinciile present abia au răspuns 2 despărţăminte forte des.
(Mediaş şi Reghin) din 32 desp. în câte Şi ce e de mirare, este lucrul turî grase şi grâse, căcî aceste se
unite italice“, punendu-şî pe guver­
nul din Bologna, dat pe partea lor, e împărţită întregă archidiecesa. Ce fac acesta: pot se se dea ajutore celor lipesc pe păreţii stomacului şi ai
în fruntea uniunei! celelalte 30 ? Acum cu ocasiunea adunării aprinşi şi nu li-se dau. Cei aprinşi, maţelor şi îi apără, aşa că otrăvu­
de‘tomnă s’a decis, ca din nou să fiă re- încep se fugă şi printr’asta flacăra rile nu se pot apropia de păreţî. Ele
cercate tote despărţămintele, ca să aducă prinde putere. Intr’o gazetă am ce­ sunt: lapte cald, uleiu, unt-de-lemn,
Adunare de învăţători. deeisiuni în astă privinţă în adunările lor. tit, că un tată, vec|end pe fiul seu sâu unt topit în apă caldă. Otrăvi-
9
cuprins de flăcări, nu află alta mai tul pote să bea cât de mult din ele.
— Din comitatul Sibiiului. Oe privesce punctul din urmă, având
în vedere, că mai tote foile nostre abia bine de făcut, decât se ia doniţa şi Contra otrăvurilor numite metalice
Adunarea de tomnă a despărţământu­ s’alerge la fântâna din curte s’aducă — arsenic, argint-viu, plumb etc. —
pot esista din causa micului număr de abo-
lui Sibiiu al „Reuniunei înv. gr. cat. din apă. Pănă atunci băiatul arde de-a să se dea bolnavului zâmă de să­
nenţi, cel au; având în vedere modestul
Archidiecesa gr. cat. de Alba-Iulia şi Fă- binele. Citescî adese-orî, că părinţii pun şi apoi lapte cald, şi ârăşî zâmă
salar învăţatoresc, din care abia pot să
u
găraş s’a ţinut de astă-dată în comuna celui cuprins de flăcări, îşî pierd ca­ de săpun şi ârăşî lapte, şi tot aşa.
prenumere şi câte o foie politică pe lângă
Brad, la care au luat parte un frumos nu­ pul şi, cuprinşi de grâză, fug înşişî, Cel mai bun mijloc contra otrăvu­
una pedagogică; considerând apoi, că în
măr de învăţători. Nu voiil să fac un ra­ care încătrău. rilor metalice e laptele ferbinte în
Sibiiu apare o foie pedagogică redactată
port despre decursul acelei adunări, care Fără îndoială, lucrul de căpe­ care ai bătut câteva gălbinuşurî de
de omeni de specialitate, ar fi de părere,
fără mustrare de eonsciinţă pot cjice, că a tenie la aprinderea hainelor — ca ou şi ai pus puţină magnesie. E bun
ca să sprijinim cu toţii fâia pedagogică, ce
decurs în totă regula, aşa cum ar trebui şi la primejdia, când eştî în apă şi uleiul de terpentin — două-trei
apare în Sibiiu.
să fiă t6te adunările de aoâstă categorie, adâncă şi nu scii se înoţi — e, se linguri, luate pe rând în cafea nâgră.
Rog deci pe fraţii colegi să-şi espună
ci cu permisiunea On. Redaoţiuni, voesc nu-ţî pieifjî capul şi bunul cumpăt. Contra otrăvurilor îmbâtătâre seu
şi dânşii părerile în acestă privinţă.
numai a aminti hotărîrile mai însemnate Dâcă eştî aprins, să nu fugî, să nu vegetale, cum e opiul, mătrăguna, bu­
Mărginenul.
aduse cu acea ocasiune şi a-mi face unele faci mişcări repecţî, ca să nu întăriţi reţii răi, ciapa-ciorei şi alte buruenî
observări asupra câtor-va din ele. flacăra. Dâcă însă eştî de faţă cu rele, sunt bune doftoriile: oţetul de
Membrii acestui despărţământ, în sco­ Sfaturi practice. imul ajuns în primejdie, nu umbla vin, cafâua peste măsură de tare,
pul ca învăţătorii din tractul Sibiiului să nebun alergând după apă. E bună chiar şi vinurile oţetite. E bună şi
emuleze şi să se ocupe mai din adins cu Se întâmplă de atâtea-orî, că apa, când o ai gata şi când hainele apa caldă, luată în mare măsură ca
pomăritul, care este un ram forte folosi­ din nebăgare de sâmă, ori din ne­ nu sunt ude de petroleu: în caşul să producă vărsături, dâr numai dâcă
tor al economiei, au statorit două premii, păsare şi din nepricepere, dau peste din urmă, petroleul întrat odată în se ia imediat după otrăvire. Luată
unul de 10 corone, format din interesele noi fel de fel de nenorociri, cari ne haine arde înainte, înzadar tornî mai târcjiu apa caldă nu e de nicî
capitalului despărţământului Sibiiu, altul pun viâţa în primejdie. Aceste ne­ apă peste el, căcî apa se scurge ca un folos.
41
donat de Magnificenţa Sa d-1 Iuliu Bardoşi norociri, sâu „accidente cum se şi pe o masă unsurâsă. Contra otrăvirii din muşcătură de
insp. şcol. reg. în retragere, constătător din numesc ele cu un nume mai sciin- Singurul mijloc sigur e să înă­ şerpi sâu de alte animale otrăvită re,
„Transilvania", foia Asociaţiunei, pe un ân ţific, sunt de noue-cjecî şi nâuă de buşi focul. O pernă, un ţol, un straiu, ţînţarî, viespi, tăuni, coropişniţe, clo-
pentru acei învăţători aparţinători proto­ nemuri, după vorba Românului. Ba un palton, haine grâse, scurt orî-ce ţanî etc., e bine să frecăm locul
popiatului Sibiiu, cari cu finea anului sce- ne cade un copil din pom şi-şî frânge lucruri de felul acestora ai la înde­ rănit cu lapte dulce ori cu uleiu cald.
lar curent vor putâ arăta cu documente ceva, ba l’a călcat o căruţă, ori l’a mână: aceste să le aruncî peste cel La muşcătură de şerpî e bine să ar­
demne de credinţă, că au mai mulţi pomi împuns o vacă, ori l’a lovit lin cal, aprins, să-l înfăşori strîns, şi focul dem rana, d. e., cu un cuţit înfier­
altuiţi de dânşii şi prinşi în grădinile lor ori şi-a vîrît bobe în nas ori în urechi, se stinge. Tot aşa, când se răstârnă bântat, pus de-alatul pe rană. Am
de pomărit, eventual în grădina locuitori­ ori şi-a strivit degetele între uşe. lampa şi ia foc: un ţol aruncat peste cetit, că mulţî omeni mai curagioşî
lor din respectiva comună, unde funcţio- Câte nu li-se pot întâmpla, mai ales flacără, şi totul e gata. şi-au pus cărbunî aprinşi pe locul
neză, la cas că grădină şcolară de pomărit copiilor. Dâr câte şi nouă âmenilor E adevărat, că mulţi omenî sciu muşcat, fier înroşit în foc, ba că un
nu ar esista. Distribuirea acestor premii mari! acest lucru şi totuşî la primejdie vânător şi-a pus iarbă de puşcă în
s’a încredinţat On. Senat scol. protopopesc. Ce te faci, la o asemenea ne­ nu-1 fac. Decî, întâiu de tote, la pri­ rană şi i-a dat foc. E bine chiar să
O altă hotărîre de mare însemnătate norocire? Mai toţi părinţii îşî perd mejdie, ne trebue sânge rece, chib­ sugem rana — dâr asta imediat după
pentru noi învăţătorii e fără îndoâlă şi capul, când li-se întâmplă copiilor zuială şi curaj. muşcare, pănă nu intră otrava în
aceea, în sensul căreia ar fi să se roge lucruri de acestea. In spaima şi ’n La rănile mai adânci, pricinuite sânge — sugând sângele din rană,
Prea Yener. Oonsistor metropolitan, că în zăpăcâla lor, ei fac mai mult rău de arsură — mai ales când s’a ju­ sugem cu el şi otrava şerpelui. E

este blăstămat de Domnul, şi nu răcinoase, care tâte picăturile de bâscâ bucuros, că cel greu la vorbă âr nu peste măsură, ca să nu of­
vede nicî un sporiu. ploae, le primeşte, dâr nicî un rod isgoneşte pre muşteriu din prăvălie. teze cei ce vor cumpăra-o, şi' să nu
§. 5. Fiule, ce poţi face astăcjî, nu aduce. Lr cel prietenos şi cu vorbe dulci, dai prelej prin acea vân4are se-ţî
nu lăsa pă mâine, că vremea este §. 10. Omul generos şi mulţă- pre fîteş-cine trage la sine. iasă nume de om scump; şi să te
scurtă, şi trece fără a o pricepe; şi mitor, are mare bucurie facerea de §. 14 Neguţătoriul să cade, dela părăsâscă muşterii.
pre făcetoriu teu de bine nu-1 pis- bine a aproapelui seu, sâu a fiteş- mulţî multe să afle; der nu tâte §. 18. Cumpărătorului (muşte­
mui: şi facerea de bine a lui nu o căruia, cu dragoste a o întoarce, şi câte va au4i să le cre4ă. Nicî nu riului) nu se cade să-i spui din cu­
uita, nici nu o ascunde. recunoscători a să atăta. fiteş-cui să se încrâ4ă a publica ce vântul cel dintâiu preţu cel hotărit,
§. 6. Inima omului cinstit, este §. 11. Dâcă vr’o întâmplare. cu ştie: că sunt mulţî chemaţi, dâr ci să-i laşi lui ceva nădejde, ca să
plecată spre adevăr, şi îl este ruşine cineva îngâlcevire ţi-ar aduce, fă si­ puţinî aleşi. aibă poftă a-ţî făgădui vr’un preţ,
a grăi minciună. Sfătueşte şi cârtă linţă prin mijlocirea altora, a te în- §. 15. Neguţătoriul să fiă cu şi aşa încet încet vă veţi alcătui;
fără sfiială, şi ori ce făgăduesce, aceea păca: fie măcar acea înpăciuire şi cu flteş-cine bun prietin, şi cu dragoste dâr iarăşi să nu-i cei preţuri jido­
şi împlinesce. scăderea ta: că este mai bună o în- se petrâcă; dâr nu la toţi să dea vesc! îndoit şi întreit, se-l aparii, se
§. 7. Inima omului făţarnic şi păciuire păgubitâre, decât un pro­ credet. Şi ârăşî fugă din prăvălie, că rar om să va
nedrept este prefăcută şi ascunsă: ces îndelungat, al cărui sfîrşit nu §. 16. Dâcă are vr’un articol de afla, să se încrâ4ă pe vorba şi pre­
el în vreme de bucurie plânge, şi să scie spre al căruia folos va eşi. marfă, de care să nu se afle la alţii; ţul cel întâiu cerut a cumpăra, fiind
în vreme de întristare rîde: şi-şî §. 12. Fiteş-care neguţător, se să cerceteze bine starea ei cum stă că cei mai mulţî mai întâiu cârcă
înbracă vorbele cu adevăruri, ca se ţie mărfuri curate, şi frumos aşe în piaţă: şi dâcă i se făgăduesce la multe locuri, şi mai pe urmă
facă pre cei ce le aude se le cre4ă. 4ate: ca ori cine va întră în boltă preţul cel că4ut (ce se cuvine) să cumpără de acolo, de unde aud
§. 8. Inima omului celui cuvios, (prăvălie) se nu-i fie greţă a le cum­ o vândă. vorbe dulci, şi află marfă curată, fie
se gândâscă lucruri drepte şi cu­ păra: că după cureţenia bolţii, şi a §. 17. Dâcă ai marfă vinde-o, şi mai piperată.
vioase; şi să se nădăjduescă în magazinului, să cunâsce vrednicia că este mai bine aţî părea rău, că §. 19. Pe prieteni şi cunoscuţii
Domnul; âr nu în avuţia sa! că stăpânului; prost cumpărător va fi ai vendut’o : decât că ai ţinut’o.... tei cei vechî şi buni, lesne nu-i uita,
cel care va nădăjdui în Domnul se acela, care intrând, şi vă4end măr­ Că ţiindu-te greu la preţ, îţî va nicî nu-i depărta de casa ta, că sunt
va sprijini: âr cel ce se va nădăj­ furile negrijite şi prăfuite, şi le va aduce mai de multe ori pagubă, mult mai buni, decât cei noi şi lin­
dui în averea sa va căde. cumpăra. decât folos : âr dâcă să întâmplă a guşitori, că acei de pe urmă în loc
§. 9. Inima omului nemulţă- §. 13. Neguţătoriul să cade cu nu avâ şi alţii acel feliu de marfă, 4e folos pagubă vor aduce casei tale.
mitor, se asâmănă pustietăţii cei mă­ muşteriu, şi măcar cu cine, să vor- poţi a cere un câştig cinstit la dânsa, §. 20. Pe muşterii prietenului