Page 85 - 1898-11

Nx. 256 - 1898 GAZETA TRANSILVANIEI ____________________ Pagin 5.

curios, dâr dovedit, că otrava şer­ pletă scriere despre eroul Pintea. In ea ' ‘ gros de pae. Diminâţa a prins găina ninţă; păstorii însă n’au dat ascultare. Cen­
f
pilor se pote bea, căci în stomac se cuprind forte interesante tradiţiunî şi cu nărav, a căutat’o de ou, şi dâcă trul mişcărei era localita ea Stane.
nu face nici un reu; numai în sânge istorisiri din tote părţile, pe unde a um­ a simţit că are, a băgat’o în cutie In diminâţa qilei de 9 Septemvre
blat Pintea. Se află de vendare la tipo­
se n’ajungă. Se înţelege, că dâcă ai grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au­ şi a închis’o. Acolo găina a ouat, 1798, sorele răsări ca tot-dâuna peste cul­
44
vr’o rană la buze, ori în gură, te torul în Beteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu dâr îndată ce a eşit, a şi că4ut mea munţilor Elveţiei. Piscurile, acoperite
poţi otrăvi aici, sugând veninul şar­ posta 23 cr.). printre şipcî şi s’a oprit pe paele de cu ghiaţă, străluceau ca argintul. Omenii
pelui. Deci, deşi sugerea e cel mai * sub cutie, de unde ’1 putea lua. erau însă cuprinşi de o mare nelinişte, şi
sigur mijloc de a scote otrava şer- Minunate sunt pentru popor scrierile După acesta i-se dă drumul găinai se adunară în grupe. Aveau privirile ful-
pelui, ea e primejdiosă altfel. Omenii fericitului ioan Creangă, cari conţin cele pănă a doua (ţi de diminâţă, când gerătore şi pumnii încleştaţi. De pe tâte
mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc.
prin ţerile calde, car! umblă desculţi, N’ar trebui să lipsescă aceste scrieri nici reîncepem operaţiunea seu se ţine în­ costele şi din tote văile se adunau păstori,
îşi dresâ'ză cânii aşa, că dâcă stă­ dintr’un sat, în care esistă cetitori români, chisă vre-o 4—5 rjfie în cutie, apoi vânători şi ţărani înarmaţi. Unii aveau
pânul e muşcat de un şerpe — şi căci ele procură cetitorului nu numai forte î (îi dăm drumul o (ţi şi © o închi­ pusei şi alţii lănci şi cose. Veniau în tă­
r
1
pe acolo sunt fârte mulţi — cânele plăcute momente de petrecere, der îi dau dem. Acesta se face în timp de 15 cere şi cu hotărîre.
şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
linge rana şi suge otrava. scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise (ţile, apoi încercăm găina, decă s’a In apropiere de Stanz se afla o că­
Contra otrăvirii cu gâzurî (d. e. francat şi se pot căpăta la tipografia „A. lăsat de nărav; încercarea se face suţă ţărănâscă. Uşa era prinsă cu un zăvor
în odăi, în care se nasce gaz de Mureşianu“ în Braşov. astfel: se pune sub ea, în momentul de lemn, căci n’avea de ce să se târnă de
mangal, ori se scurge printr’o spăr­ când e să ouă, un ou de porţelan hoţi. Păreţii erau făcuţi din bârne şi cră­
tură gazul de luminat, ori în peşteri aşe(ţat pe ceva, ca se nu cadă printre păturile astupate cu muşchi. Ferestrile
gazurile ameţitore, ori prin saline, ULTIME SOIRI. şipcî; decă găină nu încercă săi aveau plăci mici de sticlă prinse cu plumb.
prin galerii etc.), trebue se scotem mănânce, e semn că s’a desveţat de Podela consta din pământ galben bătut
Viena, 1 Decemvre. Din inci­
pe cel ameţit la aer curat, se-1 des- dentul jubileului, Majestatea Sa a a mânca ouă şi putem să-i dăm bine. In mijlocul odăii se afla o masă fă­
brăcăm pănă la piele, ca se-1 res- dat amnestie în Austria tuturor ace­ drumul. In cas contrar n’avem decât cută din topor, în jurul căreia erau aşe-
bată aerul de pretutindeni, apoi se-1 să o ţinem încă în cutie. date o jumătate duzină de scăunele. Lângă
frecăm pe mâni şi pe pici ore cu o lor persone, cari pănă la 2 Decem­ uşe atârna o căldăruşe cu apă sfinţită, âr
bucată de postav uscată şi încălcjită, vre 1897 au fost pedepsiţi pentru de părete o cruce de lemn. Soba era alcă­
lesa majestate, ori pentru vătăma­
âr pe piept — la furca pieptului — rea vre-unuia din membrii familiei Scene din viaţa marelui pedagog tuită din o zidire fără formă. Putea cine­
se-i turnăm apă rece. Dâcă t6te aces­ Pestalozzi. va să stea pe partea d’asupra sobei. Patu­
tea nu ajută, e semn reu, şi trebue domnităre. Pe cei acusaţî, dăr neju­ Curagiosul părinte al orfanilor. rile erau aşternute cu saltele umplute cu
•ckiămat doctorul numai decât. decaţi încă, i-a achitat de sub pro­ frundă şi cu muşchi. La masă se afia lo-
cedura penală.
3. Scursorile de sânge. Dâcă scur­ Cătră sfîrşitul secolului al 18-lea s® chen Wifs cu femeia sa şi cu patru copiii
gerea de sânge e- externă şi e pri­ făcurâ mari sguduiturl şi transformări în în vârstă de 3—10 ani. In blidul de pă­
cinuită de o rană (tăietură, strivire, E U V E Ţ E. Franţa. Poporul se xăsculâ, alungă său mânt aburia ciorba de diminâţa. „Să mân­
rupere de os etc.), vom pune com­ ucise pe nobili şi pe preoţi, decapita pe căm ! Grăbiţi-vă, căci n’am timp de per-
prese de apă forte rece — decă se bunul, der slabul rege, dărîmâ tote insti­ dut!“, dise tatăl. Toţi îşi făcură cruce şi
u
pâte cârpele se fiă ţinute pe gkiaţă Găinile care-şT mănâncă ouele. — tuţiile vechi şi’întroduse domnia poporului. cjiseră „Tatăl nostru . In timpul mesei tatăl
— dâr în acestă apă vom pune şi Se întâmplă adese-ori, mai cu sâmă Nimenea să n’aibă drept mai mult decât adesea arunca priviri spre locul, unde se
oţet, zemă de lămâe, ori vom topi unde sunt găini multe, că unele din altul. Să fiă între toţi libertate, egalitate afla puşca şi asculta orî-ce sgomot, ce ve-
în ea puţin clorid de fier (din far- ele îşî mănâncă ouăle. Pentru a-le şi frăţietate. nia din spre uşă. „Trebue să mergi şi tu
maciă). Cârpa trebue pusă pe rană desvăţa de aâest nărav nu există Aceste idei sburară ca nisce scântei cu ceilalţi ?“, întrebă femeia neliniştită.
de-odată, adecă nu lipită întâiu cu nici un mijloc eficace. Cel mai ni­ şi la poporele vecine. Aprinseră şi Elveţia. „Fie-care trebue!“, răspunse bărbatul. „Nu­
un colţ şi apoi aşecţată liniştit pe merit lucru este de a-le tăia sâu a Familiile nobile apăsau şi aici poporul. mai omenii de nimic rămân acasă. Este în
rană, ci ore-cum potrivită aşa ca le vinde. Dăr se pote întâmpla, ca Puterea lor fu acum sdrobită prin mai joc dreptatea şi libertatea, Dumne(jeu şi
u
s’o asvîrlî pe rană dintr’odată, apoi năravul acesta să-l aibă tocmai o mult9 răscole. Ou ajutorul Francesilor fură sfânta biserică ! .
trebue strînsă tare şi schimbată mai găină la care ţinem şi nu vrem să reunite tote cantinele sub numirea de re­ „Eu cred, că Francesii voiesc binele
44
44
des. E mai bine se ai, în loc de o tăiem mai înainte de a ave câte­ publica helvetică, una şi nedespărţită. In Elveţiei , clise femeia cu sfială. „Binele? ,
cârpă, vată, căci prinde mai bine va ouă dela ea. Ce să facem der ca fruntea republicai se aflau, ca şi în Paris, întâmpină bărbatul supărat. „Aşa cum cel
într’ensa zemurile din apă. să scăpăm ouăle de lăcomia ei ? Să o cinci directori. Intre aceştia erau câţi-va rău doresce binele celui slab de âuger!
Contra curgerii sângelui din nas păzim câud vrea să oue şi să luăm bărbaţi harnici, cari lucrau cu entusiasm Francesii se gândesc numai la binele lor!
se pun comprese cu apă şi zemă de oul înainte de al sparge!? De loc! pentru binele poporului. Unii dintrenşii Să stăpânâscă şi să ia tot. Chiar şi pe bu­
lămâe, ori peste ochi şi frunte, orî înainte de a-te repeefi să-l iei, găina erau amici cu Pestolozzi şi ’i oferiră un nul Dumnecjeu voiesc să-l alunge. In Paris
în dosul capului. ’l-a şi spart! post însemnat în noul guvernământ. El a şi făcut acâsta. Noi Elveţienii vom apara
Contra scursorilor de sânge in­ Acest cas s’a întâmplat de mai însă se cunoseea mai bine pe sine însuşi, cu tărie munţii noştri, obiceiurile şi cre­
terne sunt bune acidele, acrelile — multe ori într’o găinărie mare, unde şi răspunse: „Nu sunt făcut pentru a fi dinţa nostră. Să se atingă numai de aces­
limonade de lămâe şi de oţet, apoi o găină de rassă Dorking, ţinută slujbaş, căci sunt neîndemânatec şi nedes­ tea şi vor vedâ ei! 44
aşa numitul Cremor tartari, prafuri de anume pentru prăsilă, îşî mânca toinic pentru lucrări complicate. Yrâu să „Vor într’adevăr să ne răpâscă to­
44
44
eşire afară. La vărsături de sânge, ouăle îndată după ce le oua, aşa mă fac învăţător! Pentru acâsta ’mî-a des­ tul? , întrebă femeiă. „Firesce, că tot? ,
nu se pot da sfaturi. Se pote încerca că proprietarul era cu totul lipsit tinat bunul Dumne(ţeu şi mintea mea! u strigă bărbatul. De acea vin ei cu putere
44
se dai bolnavului apă în care ai to­ de ouele ei, pe care ar fi voit să le Acestă nouă organisare nu le plăcea armată . „Ce pot să ne ia nouă?“, (fise fe­
pit câteva linguri de sare, seu chiar aibă pentru prăsilă. la toţi, mai ales păstorilor şi muntenilor meia şi se uită prin prejur prin odae.
sare golă, şi gălbenuşuri de oue din Unterwalden. Erau alipiţi cu credinţă „Nouă sâu altora, este tot una! strigă băr­
44
crude. te ce a făcut proprietarul: de vechia întoomire. Voiau să păstreze cele batul.
(„Albina ). Şi-a construit o cutie din şipcî dobândite înainte cu 500 de ani. 0 mânie De-odată liniştea dimineţei fu între­
11
de brad. Tote şipcile, care formâză furiosă isbucni contra stărei nouă de lu­ ruptă de sunetul cornului. Bărbatul se sculă
păreţii şi fundul cutiei erau la 5—6 J şi apucă puşca. „Semnalul este dat, sun­
l i t e r a t u r ă . cruri. Se împotriviră cu toţii de a-se su­
centimetri una de alta. Cutia a pus’o pune nouei stăpâniri, alungară slujbaşii şi tem chiămaţl, Dumnecjeu să te aibă în
„Ţintea Viteazultradiţiuni, le­
gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Bete- pe patru piciore înalte de 040 cm. închiseră gura văilor. Guvernul Elveţiei ’i sfânta sa pază, iubită soţie, şi pe voi, iu­
■ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­ şi dedesubtul cutiei a pus un strat învită, ca să se supună, er Francia ame­ biţilor copii! picând acestea, dete mâna.
44

teu, nu-i trage fără pricină la tine, de argint nicî zavistnic şi pismăta- singur te vei căi, dâcă, în loc de pentru cineva, măcar de ai avâ şi
ca se nu-1 scârbescî pe dânsul, că reţ. Oâ zavistia nu te va lăsa nicî câştig, pagubă vei dovedi. îndoită siguranţie, âr de te-ai făcut
sciut este, că nici ţie nu ţî va plăcea, îutr’o vreme a te odihni, nicî a în- §. 27. Dâcă ai dobândit slugi chizaş, sileştete curând a te mântui.
•dâcă altul cu muşterii tei asemenea betrâni. şi calfe, subiecţi bunî şi credincioşi, §. 31. Dâcă făgăduescî cuiva
ar urma; pentru aceea der se păcjirn §. 24. Prin sciinţă, lucru furat cu care te-ai deprins, şi care s’au vr’un ajutoriu, sâu alt ceva, îngri-
•st. poruncă, care (ţice, că ce ţie nu-ţî (răpit) nu cumpăra (şi omului ne­ deprins cu ale prăvălii: sâu a casei je8ce-te a-1 şi sevîrşi şi a-1 împlini.
place, altuia nu face: şi ârâşî, ceea- drept parte nu ţine, fiă măcar şi ru­ ştiinţe, ş. a., lesne nu-i schimba, nicî Că cel ce făgăduesce şi pe urmă nu
ce voescî aţi face şi a dobândi tu denia ta), că în loc de câştig îţî va nu te scârbi pentru plata ce le dai, împlineşte, este ca sârele care stră-
dela ei, fă şi tu lor asemenea. aduce pagubă şi ocară, şi mai pe că sluga vrednică nu va lua plata lucesce, der nu încăl4esce.
§. 21. Decă va veni vr’un cum­ urmă şi blăstem dela cel păgubaş. în zadar, ârâ cel ce preface slugile §. 32 Numele teu lesne nu-1 în­
părător (muşteriu), care nu stă bine §. 25. Ori ce vei da afară scrie pe ceas, nu se foloseşte, ci mai datora, âr dâcă l’ai îndatorat pen­
în credetul seu, pre unul ca acela nu şi apoi dă, er ce iai pănă când nu mult să păgubeşte; cine nu va tru ceva, silesce-te îngrabă a-1 des-
•să cade a-1 scârbi, cumcă nu-1 cre- vei primi, nu scrie şi erăsî să nu crede că-i aşa, se cerce, şi se va în­ datora, şi a-1 mântui.
detălueştî, ci decă nu voescî a-i da te dai odihnei pănă când nu vei trece credinţa. §. 33. Pană nu vei socoti urma,
marfa în credet, (pe aşteptare adecă) în jurnal lucrarea cţilei aceea, şi ori §. 28. Păcjeşte-ţî credetu teu ca nu începe nimica: că prâ lesne este
cere-i ori un preţ înalt, orî pune-i ce vei scrie în catastifele (isvodele) pe lumina ochilor, şi te silesce pe a începe, dâr e cam cu anevoie a-1
vr’o politică înainte ca se nu se tale, să fie cu bună rânduială scrise, creditorii tăi la vremea cuvinciâsă ai sevîrşi cum se cuvine.
pricepă, şi se se scârbescă, şi în- şi fără pripire, ca se pâtă măcar odihni şi ai mulţumi — şi ţine cu §. 34. Ia sâma bine, pe cine
tr’acest chip vei scăpa de dânsul cine a ceti şi a înţelege, si să nu-ţî fiteşî-care socotâlă scurtă şi curată. credetlueştî cu marfă sâu banî —
fără a-1 scârbi, şi fără a-1 face ne­ fie cu supărare şi îngreuere a cer­ Că socoteala scurtă întăresce cre­ şi te socotesce, că multa împrumu­
prieten. ceta şi a doua-6ră lucrurile trecute, detu, âr cea prelungată îl vateraă. tare, de multe orî aduce supărare:
§. 22 Nu-ţî încredinţa talantul şi surfiele lor, că o mică lenevire, §. 29. Cel ce plâtesce bucuros mai cuviincios lucru va li, a te uita
(Becretu) inimei tale şi a negoţului pote se-ţî aducă păgubire. şi fără întîrcjiere află pururea cre­ şi a privi, la banî sâu marfă, decât
teu nimerui, ba încă nicî fratelui §. 26. Încheie măcar odată pe au dincioşi creditori (şi vân4âtorî), âr la partidele maestrului cele deschise.
teu, că decă-ţî vor afla speculaţia bilanţul lucrării (neguţătorii) tale, platnicii cel reu nu află cinste în §. 35. Dâcă te obicînuescî banii
fa alţii, atuncia tu rămâi de rîau lor, pentru-ca să scii cum stau interesu- prăvălie, nicî partidă în maestru. prin interes, adecă dobândă, ai ne-
.şi şi în pagubă. rile negoţiaţii tale şi în ce stare te (Isvâde). goţia, dobândă nelegiuită nu lua, ca
§. 23. Nu fii prea mult iubitor afli, că lenevindu-te cu acjî cu mâne, | §. 30. Nu te face lesne chizaş se nu se întâmple vr’odiniâră capi-

f