Page 86 - 1898-11
P. 86
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 256 — 1898-
soţiei. „Fii cu grije. Rămâi pe lângâ co de spaimă. Era vaietul femeei lui Iochen. Gr 1 u iu e. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
pii. Ani şi Rudi să ducă caprele sus pe Neliniştea o făcu să plece de acasă, sosi
Gravă siluaţiune. A.: „Frate, ai aucjit Din 25 Noemvre 18d8
costă, la păşune. Şi acum în contra blăs- însă prâ târcjiu. Găsi ucis pe tatăl copiilor
ceva despre noua nenorocire, întâmplată pe
tămaţilor de Francesl!" Femeia cjise plân săi. Plină de mânie, apucă o petră şi o a- Măsura Valuta
linia ferată ?“ B. (încet): „Pentru Dum
gând : „Dumnecjeu şi toţi sfinţii să te apere runcă spre ucigaş. Acesta o străpunse însă sâu C a l i t a t e a . austr.
necjeu taci, nu vorbi nimic, oă socră-mea greutatea
de primejdie! Mă voifi ruga pentru tine, ou baioneta. Căcju pe cadavrul bărbatului fl. | o r .
tocmai atjl voesce să plece de-acasă cu
Rugaţi-vă şi voi, copii. Rugăciunea copii său şi înainte de a-şl da sfârşitul, cjise:
trenul...“
lor este bine primită în ceruri". Ochii băr „Dumnecjeu să aibă milă de sufletele 1 H . L . Grâul oel mai frumos 7 60
* 7 40
batului erau înecaţi în lacrimi. Luâ în nâstrel". 11 Grâu mijlociu . .
Grâu mai slab . . 7 30
braţe pe cei mai mici şi dete mâna celor Lupta continua. Din ce în ce se îm Yorbe sincere. „Eu am ajuns în în- Grâu mestecat. . . 4 60
mai mari. Toţi plângeau şi suspinau. A- puţina numărul Elveţienilor. Se făcea chisore, cjise un pungaş, pentru-că mai mulţi 1> Sâcarâ frumâsă . . 5 40
tunci se aucji al doilea semnal al cornului. tot mai mare numărul morţilor şi răni bani împrăştiaţi i-am adunat la un loc". Săcară mijlooiă . . 4 90
11
Se desfăcu din braţele lor şi alerga spre ţilor. — „Şi eu, observa tăoiunarul, pentru- )1 Orz frumos . . . 3 30
3 10
Orz mijlociu . . .
locul de întrunire. Aci fie-care câtă se Elveţienii se retraseră în ordine spre că am făcut lumină înfr’o casă". V
Ovăs frumos . . 2 —
reuni sub comanda unei căpetenii. Toţi Stanz. Aci lupta se aprinse din nou. Der — „Şi eu, cjise falsificatorul de poliţe, V 80
>» Ovăs mijlociu 1
aveau arme proste, der pe feţele tuturor în cele din urmă, Elveţienii fură învinşi. pentru-că am voit să-mi dau alt nume". )1 Cucuruz . . . . 3 20
se vedea hotărîrea de a lupta cudesnădej- Peste 500 de Elveţieni acopereau câmpul — „Er eu, cjise în fine spărgătorul 1) Mălaiu......................... 3 60
duire. Un călugăr capuţin, străbăt°a încoce de luptă. învingătorii întrarâ prin casele de casse, peutru-că am voit să ml deschid Mazăre......................... 6 20
şi încolo printre rânduri. îmbărbătându-i din Stanz şi începură a jefui. Se urcară 1) Linte ........................... 9 —
o cassă mare de bani". Fasole.......................... 4 20
la o împotrivire bârbătescă şi bine-cuvân- pănă sus pe câstele munţilor. Anni şi Rudi 11
Sămânţă de in . 7 50
11
tându-i pentru luptă şi pentru morte. Gu speriaţi şi nelinisciţl păzeau caprele. Ochii Sămânţă de oânepă 4 —
11
rile văilor erau baricadate cu trunchiuri lor priveau la lupta., din vale, er inimile „ALBIM" institut de credit şi de economii- n Cartofi . . . — 86
de copaci şi cu petre de stânci. In dosul erau la tatăl lor. Văcjură cu groză pe El ii Măz^riohe . . — —
Filiala Braşov. 1 kilă Carne de vită . . . — 48
acestei apărători sigure, pândeau puşcaşii. veţieni retrăgându-se şi flăcările isbucnind — 54
O linişte de rea prevestire se afla pe totă în Stanz. De-odată apărură în faţa lor, Conspectul operaţiunilor în luna lui Nov. 1898. 1) Carne de porc . . . —
Carne de berbece . . 30
M
valea. De-odată se aucji un duruit înăbu doi soldaţi Francesl. „Bună pradă!" cjise I n t r a t e : 100 kil. Său de vită prospăt 20 —
şit. „Vin acum ! , se audiră din tâte păr unul, „Carne la pâne!“, răspunse celalalt. Numărar ou 1 Nov. 1898 . fl. 10,565.42 11 Său de vită topit 32
tt
ţile. Se înfăţişară în prâjma baricadei doi Picând acestea, mânară mica turmă în Depuneri spre fructificare . „ 170,713.10
călăreţi, unul purta un steg alb, âr celalalt vale la măcelărie. Copiii începură a ţipa, Cambii răscumpărate. . . „ 135,264.95 Cursul la bursa din Viena.
o trompetă. „Lăsaţi calea slobodă ! , striga şi a alerga după ei, rugându-se să le lase Conturi curente . . . . „ 998.69
w
călăreţul cu stâgul. „Mergeţi în linişte pe caprele. Aceşti omeni crudl rîdeu şi trân împrumuturi pe efecte şi Din 1 Decemvre 1898.
la casele vostre! Făgăduiţi, că vă veţi su tiră la pământ pe bieţii copii cu lovituri alte împrumuturi . . „ 11,563.23 Renta ung. de aur 4%............................ 119.85
Monetă................................. „ 23,368.66 Renta de cordne ung. 4%. . . • 97.55
pune legilor! Atunci nesupunerea şi împo de picior. Când se desmeteciră nu mai vă ComisiunI, efecte si cupone „ 29,313.55
trivirea vâstră, vi-se va erta!" cjură nici capre nici pe răpitori. Văitân- Bănci.................................... „ 157,758.60 Impr. căii. fer. ung. în aur 472% • 119.50
1
du se alergară în vale. In casă aflară nu Interese şi provisiunl . . „ 8,732.16 Impr. căii. fer. ung. in argint 4 / %* 100.—
2
„Ce, ertare? Noi avem dreptate! Sun
mai pe mica Marei şi pe micul Sepp. Mama Diverse.................................„ 2,461.29 Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.—
teţi nisce hoţi şi răpitori! Yeniţî numai la
95.60
.
noi! Vă vom face să simţiţi gustul ierbei lor i-a pus în pat; aci copleşiţi de fâme, fl. 550,742.65 Bonuri rurale ungare 4% . . . . . —.—
Bonuri rurale croate-slavone .
şi al plumbului!“, astfel strigau toţi din de spaimă şi de plâns adormiră în cele E ş i t e : Impr. ung. cu premii.............................. 158.—
tote părţile. „N’aveţî nimic alta de a ne îm din urmă. „Mamă! mamă! Unde eşti? stri
părtăşi ?“, striga unul din căpetenii, care gară fraţii sosiţi. Fraţii cei mici deşteptân- Depuneri spre fructificare fl. 134,934.01 LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 133.75
. „ 139,615.59
Cambii escomptate . .
se urcase pe o stâncă. du-se, începură să plângă şi să strige, Conto curent............................... „ 3,852.92 Renta de argint austr..........................101.15
Renta de hârtie austr..........................101.05’
„Nimic alt-ceva! Supunere sâu luptă! , „Mama a plecat să caute pe tata. Este împrumuturi pe efecte şi alte
u
nopte şi încă n’a mai venit!" împrumuturi....................... „ 44,583.— Renta de aur austr.............................. 119.95
„Luptă! Luptă! Nici o învoială cu
aceşti răpitori!", strigară cu toţii. Călăre Da, noptea sosi şi acoperi milos cu Monetă . . . . . . . „ 26,428.16 LosurI din 1860...................................... 140.—
24,157.33
ComisiunI, efecte şi cupone „
ţii se reîntorseră. vălul său ticăloşiile pământescl. Cei patru Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 913.—
Interese şi provisiunl . „ 1,722.44 Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 387.—
O pausă scurtă! De-odată străbătu orfani ai lui Jocheu Wifs petrecură o Spese şi salare........................ „ 1,325.81
prin aer duruitul tobelor şi sunetul trom nopte înfricoşată. Se vârâră între saltele, Bând............................................ „ 157,221.75 Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 358.6)
petelor. Armata francesă înainta sub co der nu puteau dormi. Plânseră şi se rugară, Diverse........................................ „ 3,029.20 NapoleondorI...........................................9.55'/2
1
Numărar cu 30 Nov. 1898 . „ 13,872.44 Mărci imperiale germane . . . . 59.02 /
2
manda generalului Schauenburg. ascultară şi întrebară. Copleşiţi de frică şi
Un fulger apăru; fum subţire se urcă; de spaimă, de fome şi de durere, adormiră fl. 550.742,66 London vista. . . . . . . . 120.67 y 2
se aucji apoi un sgomot ca de tunet şi o în cele din urmă. Paris vista.............................................. 47.62'/ 2
v
( a urma). V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p. Rente de corone austr. 4°/ . . . 101.20
0
ghiulea isbi în baricadă, făcând mari stri
dirigent. adjunct. Note italiene.....................................* 44.55
căciuni.
R. Ardelea m. p.
„Luaţi sema! Fiţi cu sânge rece! Ocasia de a câştiga 200,000 corone se comptabil.
u
Ţintiţi bine! Foc! , porunci comandantul. apropie. Tragerea loteriei a XXXII de Cursul pieţei Braşov.
Iochen Wifs se afla după o ridicâtură de binefacere a statului va urma fără amânare Din 2 Decemvre 1898.
petră. La fie-care împuşcătură a sa, cădea la 15 Decemvre a. c. Câştigul principal Călendaurul septemânei. Bancnota rom. Oump. 9.49 Yând. 9.51
câte un vrăşmaş. „Yoi a-ţl voit să fie aşa! este de 200,000 corâne în bani gata, şi Argint român. Oump. 9.44 Yând. 9.46
NOVEMBRE. are 30 jile. BRUMAR.
Nu mă bucur de acesta!" gândi el în afară de acesta alte 12.033 câştiguri, tot Napoleond’orl. Cump. 9.51 Vând. 9.54
sine. O mulţime de glonţe străbateau în în bani, care representă 401,800 corone. Galbeni Oump. 5.60 Vând. 5.65
pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor
drepta şi în stânga sa, der nici unul nu-1 Un los costă 2 fl. şi cu aşa sumă mică se Ruble RusescI Oump. 127 Vând. 128
nemeri. pote nimeri mare câştig. Fie-care los jâcă Dum 22 S. apost. Filimon 4 2 Adv. Borba. Mărci germane Oump. 58.50 Vând. —
Vrăjmaşii înaintau însă tot mai mult. la tote câştigurile, care sunt în număr de Luni 23 S. pr. Amfilochiu 5 Sava irer turcesc! Oump. 10.70 Vend. —,—
Marţi 24 S. p. Clemente p. 6 Nicolau
Aripele lor începură să ocolâscă pe Elve 12034. Scopul loteriei este de binefacere, Sci s.fono. Albina 5% 101.— Vând. 1(2 —
Mer 25 f S. m. Ecaterina 7 Ambrosiu
ţieni. Un Frances pătrunse pe furiş pănă la şi de câştigul oe-1 va produce loteria se
Joi. 26 0. p. Alunpiu 8 t C Născ. d. D.
Iochen şi’l ucise cu lovituri de paturile vor împărtăşi mai multe institute umani Viner 27 S. Iacob şi Persul 9 Ioachim Proprietar: Sîr. Aurel Mureşia»®:.
puscei. In acelaşi moment se aucji un ţipet tare. LosurI se capătă la traficl, zarafii etc. r â u. |28 S mart. Ştefan. 10 Iu.dita Redactor responsabil: drejşcorSu Maior.
'
talul dinpreună cu interesul a-1 peri- mă tem, că va fi cam târcfie vre Ci vremea cea scumpă a tinereţelor ochiul cel stâng, er nu cel drept; şi să^
cula: şi nu numai în pagubă, dâr şi mea aceea. la desfătări şi la primblări ş. a. au nu te laşî cu totu la sîrguinţa ei;.
defăimat a rămânâ. §. 38. Cât de trebuincios şi de întrebuinţat; şi de aceea au rămas ci şi singur să fii cu sîrguinţă; şi
§. 36. Dâcă îndrepta neguţătorii mare folos este ca fiteşî-care, stare neîuvăţaţl; şi nu numai de alţi, dăr te teme de ea; ca nu cumvaşi prin
ai păşit, nu lacomi îndată speculaţii socoteli curate, şi rânduelî bune în chiar şi de sineşî defăimaţi. Şi să multa libertate, să se dea la podâbe
mari a face, ci încet încet te silesce daraverea sa a ţine, nu pote pricepe căesc, şi se jelesc la bătrâneţe; că deşerte, şi de mult preţ: că acelea
numele teu prin fapte bune şi cins sâu socoti alt cineva, fără decât nu- ce n’au învăţat cele de folos la ti în loc de cinste, smintâlă vor pri-
tite a-1 cresce. Că cel ce încă cu ma acela, care de vr’o speculaţie nereţe. cinui casii tale.
punga mică va fi, şi la negoţuri mari s’a apucat şi capitalu seu în multe §. 39. îmbrăcămintea şi chiel- §. 42. Slugilor, argaţilor şi că
şi alte lucruri înalte va lăcomi, şi măifuri l’au înbrăcat. Der soeotelă tuiala casii să fie după starea şi răuşilor, şi ia toţi ce-ţl vor sluji,
îndată ale sale cu scumpeturî le lămurită pentru costu lor, pentru după cuviinţa fiteşî-căruia. Er nu dă-le plata ce li-se cuvine, ca să ţi
„vă împodobi, în loc de cinste de- căci n’au învăţat, nici n’au sciut a slujască pururea cu dragoste şi ca
preste cuviinţă, şi ârăşî după vreme,
„făimare, va aucji. Că toţ! vorcjice: face şi a ţine, ci numai prin chibzu er nu după poftă, că mai de multe- dreptate. Fiind-că:
„frumos început are cutare, dâr nu ială, au vî-ndut mărfurile într’o pă or! bucatele cele de multe feliurî §. 43. Cei ce-şî înmulţesce avu
„se scie la ce sfîrşit îl va aduce a rere, unile cu un preţ jos, altele cu şi cele dulci grumacjului aduc amă ţia sa cu lăcomii şi cu carnete ne
„sa urmare, rogă der pe Dumnecjeu un preţ înalt; şi făr’ de nici un gust răciune stomahului şi jaf pungii. legiuite, o asemenea bogăţie o adună
„aţî da sfîrşit bun, şi credetu şi ca nici reson neguţătoresc, unii ca aceş pe sâma celor ce miluesc pre cei
pitalul a ţi-1 creşte, pentru care tu tia nu numai că pe sine se păgu §. 40. Că stomacul este mic, săraci; şi pe sâma cărora ajutorâzâ.
„ m a i mult te sîrguesce. Că decă ţe besc şi se nenorocesc, dâr şi pe alţii der încet-încet tună (încap) în- pe cei scăpătaţi. Er cei ce au adu-
„vei lenevi, în tâtă viaţa ta ta sărăcesc. Că decă din a lor prostie tr’ensul palaturile şi avuţiile cele nat’o, vor trece dintr’acâstă viaţa
„vei căi“. seu şi lăcomie să încurcă în datorii, mai mari; âr cine va trăi potrivit, cu pecatu lăcomiei.
§. 37. Cela ce spre lucruri mari şi nu mai pot lupta, încep a ofta, va înbătrânl cinstit: şi va pricepe (Va urma).
şi strălucite şi de bani vătemătore şi norocu aşi blăstema. Der Ore no- singur, că averea sa din cji în cji
să sporesce şi să înmulţesce.
a-ie ave va lacomi, acela mai pre- rocu le este vinovat? seu denşii,
urmâ săturându-se de densele şi viin- căci în tinereţele lor, cele de folos §. 41. Soţia ta să fie la ţinerea
duşî în simţire îi va pâre rău, der învăţături şi sciinţe, n’au învăţat. casii şi la ocârmuirea averii tale
Puţine ape minerale sunt aşa amară „ F r a n z I o s e f ” , de 20 ani recunoscută ca cea mai bună. Dovadă despre acesta sunt 10
de răspândite şi în obşte plăcute ca medalii de aur oferite din â părţi ale pămâtului. Seucapătâ pretutineul.
