Page 89 - 1898-11

REDACŢIiranA, „gazeta* iese în Mcare i)i.
Administraţiuiiea şi Tipografia, Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sĂse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Dumineci 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se re trimet. Pe un an 40 franol, pe şĂse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la K-rii de Duminecă 8 franoî.
următorelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la toto ofi-
In Viena: M. Oukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld &. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii ooleotorl.
Holnrlch Sohalek. Rudolf Hosse. 6 Abonamentul pentru Braşov
A. Oppollks Naohf. Anton Oppellk.
InBudapesta: A. V. Qoldber- A diurnist iaţ iu nea. Piaţa mare,
aor, Ekstoln Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; ttarolyl &. Llebmann. L: Pe un an 10 fl., pe şĂse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se­ luni S fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colbnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu- 3iT TT L 3sr. 12 fl., pe 6 lur.I 6 fl., pe trei
blicaro. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cât şi inserţiunile
sunt a se plăti înainte.
seriă 10 or. său 30 bani.
Kr. 257. Braşov, Lunl-Marţî 24 Noemvre (6 Decemvre). 1898.

Cum s’a serbat 2 Decemvre. parăcjile militare şi la slujbele bise­ dintre ele şi mai ales deosebirea gare, pentru eroismul ei strălucit,
ricesc!. cea mare ce există în obiceiurile şi adese-ori dovedit în faţa morţii; —
Jubileul domnitorului nostru s’a l’au supărat şi indispus pe pa­ nisuinţele claselor dirigente din am­ cu o mulţămire plină de întristare
serbat nu numai în întrega monar- trioţii cei cu gura mare şi acâstă bele părţi. Me gândesc la bravii, cari demult
chie, şi de cătră pressa dinăuntru, ci disposiţiune a guvernului. De astă- Aceste contraste, precum şi crisa nu mai sunt între noi, adenc mişcat
şi în centrele din străinătate de că­ dată ei au găsit, că cu şcblele nu ce au pricinuit’o vor eşi la ivelă cu dedic în spirit o cunună de laur ul­
tră lumea oficială şi de cătră colo­ trebue să se facă spectacole poli­ nouă putere acum imediat după timului nostru mareşal victorios şi
niile de supuşi austro-ungarî. fiarele tice. Când ministrul de culte ungu­ jubileu. Curend va ave der ocasiune conducătorilor noştri pe uscat şi pe
principale din Germania, Rusia, resc impune astfel de spectacole şcc5- străinătatea se se convingă nu nu­ apă mai în urmă decedaţi.
Francia, Italia etc- au adus cu acesta lelor confesionale nemaghiare ale mai de antipatiile ce esistă între Ori câte suferinţe amare, ori
ocasinne articulî plini de respect şi -naţionalităţilor, atunci e lucru cu cele două state dualiste, ci şi despre câte cercări grele provedinţa a fă­
de laudă pentru bătrânul monarch, cale, atunci acei patrioţi nu mai deosebirea înfricoşată, ce este de cut în aceşti 50 de ani se vină asu­
mult cercat căruia i-a fost dat a îm­ susţin, că este un drept al familie- fapt între nisuinţele lor, între ideile pra Mea şi a monarchiei, văd cu
plini 50 de &nî de domnire. lor şi al părinţilor, ca idealurile ce şi principiile lundamentale de gu­ ochi senini, astăcji ca şi în a viito­
Iuăuntrul monarcbiei serbarea a există în cercurile lor, ca convinge­ vernare. rului depărtare, stând în piciăre pu­
decurs în linişte, avendu-se în ve rile şi credinţele lor să fiă lăsate Atunci lumea din afară va fi terea armată a Austro-Ungariei, ca
dere dorinţa esprimată de Majesta- neatinse şi la copiii lor. Acum însă, pe deplin în clar, că viitorul aces­ scutul şi apărătOrea tronului şi a
tea Sa de a nu se face festivităţi fiind-că s’a tratat de o serbare, care tei monarchii aternă dela concorda- patriei.
sgomotbse oficiale. Cu tdte astea (jic ei, ar privi numai pe Austria, rea principielor de guvernare, căci Atot puternicul să binecuvinteze
serbările au fost destul do imposante susţin, că să nu se bage politica nu e modru să i-se pdtă consolida credinciosa Mea oştire, căreia ne­
cu deosebire în partea austriacă, în şcole. puterea pe câtă vreme înăuntrul ei curmat voesc se-i dedic solicitudinea
unde, firesce, ele au decurs cu deo­ Ceea ce pare a displace încă şi se vor bate în capete principiul ega­ Mea cea mai căldurăsă.
sebită pompă şi însufleţire. mai mult Ungurilor, este împreju­ lei îndreptăţiri cu acela al despotis­ Viena, 1 Decemvre 1898.
In serbările din Viena şi din rarea, că cu ocasiunea aniversării mului de rassă.
ţările austriace s’a mai esprimat şi suirei pe tron a monarchului nostru Francisc losif m. p.
bucuria şi recunoscinţa pentru enor­ s’a presentat Austria şi Ungaria în Iubileul şi armata.
mele progrese, ce le-au făcut dela afară, ca o monarchiă unitară. In Sept&mâna luptei.
e
1848 încoce pe terenul culturei, al străinătate nu se prea scie, 4i° una Majestatea Sa a dat următorul
artelor şi al sciinţelor, ca şi pe te­ din foile maghiare, că între cele prea înalt Decă e să credem prorocirilor din
renul comercial şi industrial. Nenu­ două state dualiste nu este nici o pressa oposiţională maghiară, săptămâna
măratele instituţiunî, societăţi şi reu­ simpatiă, că sărbătdrea şi bucuria Ordin pe armată: acesta va fi săptămâna celor mai esacer-
niuni, în a căror activitate spornică unuia nu este şi a celuilalt, şi că sunt Ceea ce simte întrega Mea oş­ bate lupte în parlamentul ungar, Jntre gu­
se reoglindeză acest progres, au luat aşa de deosebite în trecutul lor, în tire pentru Mine şi cu Mine în <Jiua, vern şi oposiţie.
cu tdtele parte viuă la manifestaţia obiceiurile şi în nisuinţele lor ; când în care Eu, înainte cu 50 de ani, Organul grupului ugronist din dietă
generală de bucuriă. e vorba de a-se manifesta unitatea M’ani pus plin de speranţe în frun­ vestesce lucruri mari despre aceste lupte.
Nu tot aşa de pompos şi însu­ monarchiei, atunci Austria are cu­ tea ei ca supremul cap al oştirei, o Săptămâna acăsta, cjioe el, guvernul-Banffy
fleţit s’a serbat cjiua de 2 Decem­ vântul, er nici odată Ungaria; jubi­ simt în adencul sufletului. intenţionâză a sta înainte cu planul seu de
vre în partea de dincdce a monar- leul încoronării şi sărbările milenare M’am sciut şi Mă sciu strîns unit a guverna anticonstituţional. Mărturisirea pe
chiei. Lucru erăşl uşor de esplicat, au rămas o afacere casnică a Un­ cu sutele şi sutele de mii de bravi faţă a acestui plan, va provoca în parla­
decă avem in vedere, că acest jubi­ gariei, numai Austria are afaceri şi oşteni, cari sub stogurile Austro-Un- ment un vifor, cum nu s’a mai pomenit.
leu nu s’a bucurat de popularitate serbări ale monarchiei, cu tote că gariei, stindarde şi bandiere, Mi au Ce vrâ adecă Banffy? El are de gând
la Unguri, cari l'au considerat nu­ nu se pot nărăvi una cu alta—De jurat credinţă, şi-au ţinut jurământul ,să înainteze camerei proiectul de lege des­
mai ca o serbătbre oficială im­ sigur, că străinătatea privesce Aus­ în furtuni şi pericule, or! cât de ame- pre noul provisonu, apoi în vre-o formă
pusă de cătră guvern. Seim, căkos- tria şi Ungaria ca pe o singură mo­ ninţătOre şi înfricoşate ar fi f09t; — orecare va declara, că e gata a guverna
8Uth-iştii au protestat chiar în con­ narchiă şi nici că s’ar pute alt-fel. o poruncă tare şi sfântă Neunesce: în contra legii şi a constituţiei, a încassa dări
tra sărbării Jubileului împărătesc" Dăr ea scie tot odată cât de mare datoria cătră scumpa patrie, în îm­ nevotate şi a înrola noi recruţi.
şi cunbscem şi motivele lor. Dăcă este antagoismul între cele două plinirea căreia stăm seu cădem. Mul­ După părerea organului oposiţional
nu se dispunea ca tote şcblele se părţi ale acestei monarchii şi scie ţumesc cordial oştirii Mele pentru amintit, prin declaraţia acăsta Banffy va
serbeze acăsta c}i istorică, rămânea mai ales acuma, cât de' mare este tdte nisuinţele ei leale şi oneste, pen­ pecetlui sfîrşitul rolului său parlamentar,
mărginită tdtă serbarea numai la crisa, ce au provocat’o neînţelegerile tru devotamentul ei plin de abne- căci el pote să amâne, să închidă, să di-

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. a unui Huss, când se şi ridică glasul lui Andrea del Sarto, Oorregio, Tintoreto Şi chiar pentru-că pictorii sunt atât
Luther şi Melanchton, de astă-dată cutro- şi alţii. de originali, sunt menite opurile lor de a
pitor glas, care purtat de invenţiunea lui Lâgănul acestor nemuritori între mu­ pune basă tipicului. Fie-care cârcă să cre­
Scrisori din Italia. Guttenberg pe aripi de vânt, încinge răs- ritori, a fost Italia. Şi nici nu se putea un eze o figură nouă pentru persâue anumite,

boie de treicjecl de ani. lâgăn mai potrivit. Aici au aflat vecinicul pentru idei anumite, cari să corăspundă
Nenumitei prietine.
Dăr pe cer a răsărit un sâre, ale că­ albastru al cerului fără nori, verdele ne­ mai bine ideii sale despre acea persână
(Urmare).
rui raze n’au străbătut numai luminând în veştejit de tâmnă al plaiurilor şi inimile seu idee. E interesantă o comparaţiă a
IV.
minţi omenesc!, 'ci ele au pătruns şi în iubitore de artă ale unor principi, ca cei de madonelor ce le pictâză Andrea del Sarto,
liaffael şi contimpuranii.
inimi, încălcţindu le şi făcând să încolţâscă Medici, şi ale unor papi, cari nu se scanda- spaniolul Murillo şi Raffael. Tote mado­
Ne apropiem de anul 1500. în ele sîmburele fericirii pământesci: iubi­ lisau de nudităţi. nele. lui Sarto au aceeaşi espresie passivă
A fost par’câ scris în cartea sorţii, rea de artă. A da o caracteristică a acestorl pic­ în faţă. Cum le vecji, vei cjice: Femeia
ca în mersul obicinuit al lumei, să se în­ Comorile clasicismului antic, de pe turi, e peste putinţă, căci deşi toţi sunt acâsta a fost destinată de o putere mai
tâmple o minune. cari au luat Turcii vălul, nu îi mai orbesc aprope contimporani, fie-care a întemeiat înaltă pentru un anumit scop. Ea nu e
Şi minunea s’a întâmplat. pe omeni, ochii se dedau cu strălucirea o şcâlă nouă. Acâsta e pâte şi singura în­ mama, femeia adevărată, ci e mama lui
Din întunerecul evului de mijloc a lor şi încep să le pricâpă preţul, şi de aceea suşire comună a lor, că geniul lor nu s’a Christos. In privirile aţintite asupra copi­
răsărit un săre, pentru-ca să lumineze înce­ cârcă să scotă din ele sîmburele: isvorul putut supune nici unui model, ci fără de lului nu cetesc! adevărata căutătură a unei
putul unui ev nou. De-odată se face cjiuă necesar al frumosului, şi nu cârcă ca mai odihnă şi-a tăiat singur un drum original. mame : ea ţine în braţe pe copilul lui Dum-
pe înălţimile acoperite cu neguri dese, cu- tânji u să le smulgă numai haina: limba A fi original nu e tendinţă pentru de a nefleu şi fericirea misiunei, pentru care a
ragioşii năvălesc asupra lor şi din cjiua în­ elină şi latină, şi îmbrăcându-se în acest produce efect, cum e spre pildă evident fost alâsă, şi în acelaşi timp târna p°ntru
tâii! le urcă învingători, aşa că pentru vestmânt, ce n’a fost croit pe talia lor, să acâsta la Giovanni Bellini (1420—1516), o nefericire şi mai mare, pe care o presu­
mâne şi poimâne nu mai rămâne nici un se umfle în pene — filologii. când face îngeri roşii, ci e un impuls is- pune, dă feţii sale acea trăsură caracteris­
pisc de urcat urmaşilor, şi evul nou nu se E ca şi când ar fi reînviat geniul vorît din nemulţămirea geniului pentru tot tică a resignaţiunei, care se arată într’un
pote ţină pe prăpăstiosele culmi, pe cari acestor comori şi împreunându-se cu vre­ ce e tradiţional şi din îndemnul lui de a surîs dulce-amar. Dimpotrivă madonele lui
s’a înălţat la început. mea acâsta atât de sănătosă în principiile crea ceva mai bun. Cele mai curiâse idei Murillo nu sunt, decât nisce femei fru-
De-abia aduce rode cutezanţa unui sale şi de vânjosă în organismul său, şi din se nasc din impulsul acesta — astfel pic- mose, fericite, şi mame mândre de copi­
Vaseo di Gama, şi se nasce un Columb ; acâstă împreunare ar fi reeşit un rod ca tâză Marco Basaiti (1490—1521) în „Gesu lul lor.
de-abia sunt înfrânţi cei-ce au voit să răs- nealtul: gemenii, ce se numesc Raffael, morto“ un Christos tînăr, un june fără Mulţi voesc să afle o asemănare în­
bune cu arma în mână mişelăsca omorîre Michelangelo, Leonardo da Vinci, Tizian, barbă, frumos din cale afară. tre madonele lui Raffael şi între iubita