Page 9 - 1898-11
P. 9

REDACŢIUNEA,                                                                                                                                            „gazeta* iese în flâcare fii.
             AteMstraţiiwea şi Tipografia.                                                                                                                               Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
             ■BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                   Pe un an 12 fl., pe şăse luni
                                                                                                                                                                             6 fl., pe trei luni 3 fl.
               Scrisori  nefrancate  nu                                                                                                                                    N-rii de Duminecă S fl. pe an.
             se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentru România şi străinătate:
             nu se retrimet.
                                                                                                                                                                         Pe un an 40 franol, pe şăse
              INSERATE   se  primesc  la  AD-                                                                                                                            luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
             BINISTRAŢIUNE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                            N-rii de Duminecă 8 franci.
             următorele   Birouri   de   anunolurl:                                                                                                                         Se prenumeră la tdte ofi-
              In  Viena:  M.  Dukes  Nachf.                                                                                                                              ciele poştale din întru şi din
             Bax.   Augonfold   4.   Emerloh  Losnar,                                                                                                                    afară şi la d-nii colectori.
             Helnrloh   Sohalek.   Rudolf   Moaşe.
             A.  Oppellks  Nachf.  Anton  Oppellk.                                                                                                                         Abonamentul pentrn Braşov
             In Budapesta: A. V. Qoldbsr-                                                                                                                                  Âdmthietraţmnea-,'  Piaţa  mare,
               ar,  Ek8teln  Bernat.  In  Ham-                                                                                                                           Târgul  Inului  Nr.  80,  etagiu
             Surg.-   Marolyl   4   Llsbmann.                                                                                                                            I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şâse
              PREŢUL  INSERŢIUNILOB  :  o  se                                                                                                                            luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
             riă  garmond  pe  o  ooldnit  6  or.                                                                                                                        Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
             şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                                A  l  T  U  L    L U  I .                                                                12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
             blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni 3 fl____ Un esemplar 5 or.
             după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v.  a.  său  15  bani.  —  Atât  abo­
               RECLAME  pe  pagina  a  3.a  o                                                                                                                            namentele  cât  şi  inserţiunile
             seriă 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.



              Un „numai“ caracteristic.                        Acesta  este  un  fapt,  care  nu  pănă         îq  adâncul  inimei;  l’au  agitat  riculul,  ce  ameninţă  autonomia  bise-
                                                          mai  are  lipsă  de  comentar.  El  ne  nedreptăţile  şi  prigonirile  Zilnice  pe  ricei  române  greoo-orientale  din  pa­
                 Sistemul,  de-a  smulge  copiii  arată  pe  de-o  parte  terorismul  ma-  tbte  terenele  vieţei  publice  şi  pri­                 trie.  Cestiunea  este  de  o  gravă  im­
            Românilor  din  casele  părintesc!  şi  ghiarisatorilor  în  tbtă  moustruosita-  vate,  cari  l’au  adus  ia  acel  înalt  portanţă  politică  pentru  noi  Româ­
            a-i  duce  cu  pandur!  şi  cu  gendarmî  tea  sa,  pe  de  alta  energia  neînfrântă  grad  al  resoluţiunei,  ca  se  facă  şi  nii,  şi  de  aceea  e  bine  să  cunbscem
            la  şcdlele  de  magbiarisare,  este  încă  a  poporului  nostru  în  lupta  grea  şi  se  jertfbscă  totul,  numai  ca  adver­          disposiţiunile  sufletesc!  ce-i  stăpâ­
            în flore în comitatul Solnoc-Dobâca.         inegală  pentru  limba  şi  cultura  lui  sarul se nu isbutescă.                            nesc  pe  cei  dela  cârmă,  pentru-ca
                 Peste  câte  va  dile  se  va  împlini  naţională.                                          Un  popor  cu  asemeni  aptitudini  ast-fel  de  cu  bun  timp  se  fim  pre­
            anul,  de  când  în  comuna  Feleacul              Nu  este  isolat  caşul  acesta.  Po­   îşî  are  viitorul  asigurat,  căc!  în  el  gătiţi  la  noul  atac,  ce  se  plănuesce
            săsesc,  din  acelaşî  comitat,  au  fost  porul  român  dela  noi  ne  dă  şi  as-  se  găsesce  energiă  şi  putere  de  în  sferele  guvernamentele  pe  acest
            puşi  pandur!  la  uşa  şcblei  româ­        tă<jl  flilnic  probele  cele  mai  târî,  vibţă.       Esemplul      Românilor      dela  teren.
            nesc!,  car!  pe  copiii  Românilor  i-au  că  este  un  vrednic  urmaş  al  acelor  Cusdribra  ne  dă  o  dovadă  mai  mult,                 In  privinţa  acâsta  organul  gu­
            oprit  de-a  intra  în  acea  şcdlă,  si-  înaintaş!  ai  noştri,  car!  „au  luptat  că  în  poporul  nostru  dela  cornele            vernamental  „Peşti  Eirlap   publicase
                                                                                                                                                                                   u
            lindu-i  prin  forţă  de-a  merge  la  şcbla  mai  mult  pentru  limbă,  decât  pen­       plugului  avem  un  element  viguros,        mai  anul  trecut  un  articul,  care  dă
            ungurescă;  preotul  român,  fiind-că  tru viâţă".                                         trainic  şi  sănătos,  care,  pus  sub  con­
            a  aperat  interesele  şcblei  sale,  fu­          Or!  dbră  espunerea  la  atâtea  ducerea  unor  bărbaţi*  harnici,  devo­           oglinda  fidelă  a  ideilor  ce  i  frământă
                                                                                                                                                    pe  cei  din  fruntea  ocârmuirii,  car!
            sese  ameninţat  din  partea  fisolgăbi-  persecuţiunî,  înfrângerea  atâtor  is-  taţi  şi  desinteresaţî,  e  în  stare  se           în  brba  lor  cutezare  vor  se  derîme
            reului,  că  va  fi  dat  în  judecată  pen­  pite,  aducerea  atâtor  sacrificii  pen­    facă minuni.                                 tot  ce  nu-i  unguresc  în  acest  stat.
                          u
            tru  „agitaţia ,  âr  învăţătorului  ’i-s’a  tru  susţinerea  scolelor  şi  aşezămin­           Dbr  din  acesta  şi  alte  esemple     Articulul  din  vorbă  îl  vedem  sem­
            spus,  că  în  timp  de  24  bre  va  fi  telor  nbstre  culturale  de  tot  felul,  numerbse  de  felul  lui  ar  pute  trage
                                                                                                                                                    nalat  şi  în  foia  bisencescă  din  Blaşiîi.
            scos  din  sat  şi  aruncat  peste  hotare.  nu  sunt  tot  atâtea  probe  şi  dovecjî,  şi  adversarii  noştri  o  învăţătură  fbrte
                                                                                                                                                    Reproducem  şi  noi  pasagiile,  car!
            Bravura,  cu  care  poporul  român  din  că  şi  astăcjî  vibţa  poporului  român  preţibsă.  Ar  fi  sosit  chiar  ceasul  al
                                                                                                                                                    urmeză,  pentru  a  constata  din  nou
            acea  comună  şi  conducătorii  săi  an  dela  noi  nu  este  alt-ceva,  decât  o  un  spre-Zecelea,  ca  să  vadă  şi  să  re-         priu  înseşi  scrisele  organelor  stăpâ­
            susţinut  lupta  pentru  mântuirea  şcb-  nesfîrşită luptă pentru limbă?                   cunbscă,  că  terorismul,  forţa  şi  vol-
            lei, ne este cunoscută.                            „Numai  ca  se  nu  ajungă  fii!  lor  nicia  pot  numai  se  mărescă  reac-         nirii,  că  o  mare  primejdie  ameninţă
                                                                                                                                                    din  acâsta  parte  bisericele  orientale
                 Un  cas  analog  s’a  petrecut  în  pe  mâna  şcblei  de  stat“,  cum  se  es-  ţiunea,  se  Oţelbscă  puterile  de  luptă,
                                                                                                                                                    din  patrie.  Altă  ce  scriea  „Peşti
            comuna  Cusdribra,  tot  de  lângă  primă  corespondentul  de  mai  jos,  dâr  nicî-odată  ele  nu  vor  nimici  un                     Hirlap .
                                                                                                                                                           u
            Deeş.  Istoricul  luptelor,  ce  poporul  Românii  din  Cusdribra,  pe  lângă  popor ca al nostru.
            român  din  acâstă  comună  le-a  pur­       tbtă  serăcia  lor,  au  sistemisat  două                                                        Spiritul  confesional  şi  cel  naţionalistic
            tat  pentru  salvarea  şcblei  sale,  nu  posturî  de  învăţător!  la  şcbla  româ-                                                     asediază  statul  maghiar  aşa  dicend  pe  în-
            ne  este  încă  cunoscut.  Din  indigită-  născă.                                            Statul si autonomia bisericelor            tregă  linia  instrucţiunii.  Sub  Wlassics  s’a
                                                                                                                  >
                                                                               u
            riie,  ce  ni  se  dau  însă  în  corespon­        „Acest  numai   însemnă  colosal                        orientale.                   pornit  şi  pe  acest  teren  munca  de  strărum-
                                                                       v
            denţa  de  mai  jos,  vedem,  că  şi  aicî  de  mult  şi  ar  pută  servi  ca  un  me                                                   pere,  dâr  ce  şanţ  de  dificultăţi,  —  cari
            gendarmii  au  jucat  şi  jbcă  un  rol  mento  fbrte  serios  pentru  adversarii               Am  înregistrat  în  unul  din  nu-  aprbpe  şi  astăZl  par  a  fi  neînvinse,  —
            însemnat  întru  terorisarea  Români­        noştri,  car!  cred,  că  prin  forţă  şi  merii  trecuţi  două  voci  a  două  Ziare  formâză  instrucţiunea  confesională  şi  naţio-
           lor  pentru  a-i  constrînge  seşî  trimită  violenţă  vor  pute  isbuti  vre-odată  oficibse unguresc!, că la locurile com­             nalistică!
            copii! la şcbla ungurescă.                   să  smulgă  din  inima  poporului  nos­       petente,  adecă  la  guvern,  s’au  făcut         Dâr  autonomiile  religiose  ?  Nu  este
                 Românii  din  Cusdribra  însă,  ca  tru iubirea înăscută şi alipirea nestră­          deja  studii  asupra  ambelor  biserici  pe  lume  stat,  care  ar  suferi  munca  cea  dis­
            şi  fraţii  lor  din  Feleac,  au  susţinut  mutată cătră limba şi naţiunea sa.            ortodoxe  din  Ungaria  şi  Transilva­       trugere  de  ţeră  şi  de  naţiune  a  celor  două
                                                                                   u
            lupta  cu  bărbăţiă  neînfrântă  şi,  nu-          Cuvântul  numai   indică  în  ca­       nia  în  privinţa  desvoltării  lor  isto­   biserici  orientale.  Politicianii  şi  bărbaţii  de
                                                   v
                                                                          n
            mai  ca  să  nu  ajungă  fii!  lor  pe  şul  de  faţă  reacţiunea  firescă,  ce  au  rice,  car!  studii  au  de  scop  a  regula  stat,  cari  călătoriau  în  norii  trandafirii  ai
            mâna  şcblei  de  stat“,  au  sistemisat  provocat’o  în  inima  poporului  nostru  afacerea  acâsta  „fbrte  importantă  idealismului  ori  în  laşitate,  au  dat  esistinţă
            doue  posturî  de  învăţători,  br  când  persecuţiile  adversarilor;  el  însemnă  din  punct  de  vedere  al  intereselor  autonomiei  celei  de  nesuferit  a  celor  două
            gendarmii  au  mers,  săptămâna  tre­        atât,  că  cu  cât  vor  fi  mai  înverşu­   slatului“.                                    biserici  orientale.  Au  retezat  drepturile  a-
            cută,  în  comuna  lor,  ca  să  silăscă  nate  aceste  persecuţii  şi  cu  cât  mai            Cu  drept  cuvânt  întrebam,  că  postolice  ale  regelui  unguresc,  au  estradat
            copii!  să  mergă  la  şcbla  de  stat,  vehemente  loviturile,  cu  atât  mai  ce  mai  vor  bre  să  facă  cei  dela  stă­            spiritului  confesional  şi  naţionalistic  intere­
                                                                                                                                11
            n’au  găsit  în  sat  pe  nimenea  dintre  hotărît îl vor găsi în luptă.                   pânire  prin  „studiile   despre  cari  sele  statului  maghiar.  Au  introdus  princi­
            Români,  care  să  cedeze  terorismului,           Şi  mai  însâmnăceva:  însâmnă,  oficiosele  Zi°      eau >  că  n’au  ajuns  încă  piul  de  alegere  şi  candidare  în  autonomia
            ci  toţî  şi-au  trimis  copii!  la  şcbla  că  poporul  nostru  nu  are  lipsă  de  în  stadiul  de  a  fi  concreiisaie  în  mg-  întemeiată  pe  sistemul  episcopal  şi  incom­
           românâscă.                                    agitatori, căc! e agitat el însu-şî          suiri, ce vor să se iee, şi avisam la pe-     patibilă cu acesta, şi au reservat pe sâma



                                            U
                FOILETONUL „GAZ. TBANS .                      Dâr  abia  mi-am  întors  privirea  dela  desnădăjduite  după  ajutor  ale  vre-unui  gheţată,  âr  de  sus  cade  deja  nu  sciu  a  câta
                                                         acel  punct  luminos,  când  o  tristă  şi  sinis­  bolnav  ..  •  şi  vai  !  nu-1  aude  nimeni,  flăcă­  ediţie  de  fulgi  de  zăpadă,  conduşi  prin  văz­
                   Pentru incendiaţi.                    tră  ideiă  m’a  desluşit  pe  deplin.  Acea  ro-  rile  îl  încunjoră,  îl  înâcă,  îl  prăjesc,  more  duh  tot  de  gerosul  crivăţ.  Şi  voi,  bieţi
                                                         şâţă  provine  din  altă  causă,  mi-am  dis.  E  sărmanul  ...  Oe  aspect  lugubru!...  Gin­  nenorociţi!  cum  gemeţi  de  frig  şi  fome,
               — Dedicaţie contribuenţilor colectei „boule de   pote  focul,  care  o  produce...  Da,  da,  cu  gaşii  copilaşi,  cari  înainte  cu  câte-va  mo­  alături  de  ai  voştri  copilaşi  !  Şi  cum  acela,
                              neige“. —
                                                         siguranţă acolo .. arde!                     mente  numai  durmeau  dulce  fără  griji  în  care  agonisesce  averea,  scie  să-o  preţuâscă
                 Dâr  uite  ...  uite!  Ce  frumos!...  Decă   Nu,  nu  mai  e  frumos,  nu-mi  mai   caldul  lor  lâgăn,  acum  sunt  tîrîţl,  goi  în  mai  bine,  mai  dureros  e  faptul  când  din
            n’aşi  sci,  că  numai  de  câte-va  momente   place,  urăsc  acel  peissaj  !  Şi  decă  ar  fi  fost   asprul  vânt  de  ernă,  fără  nici  o  milă!  îmi  bogat  a-i  ajuns  sărac.  Lacrămile  acelora
           semiluna  apusese  după  dâlurî,  a-şl  jura,  că   un  adevărat  tablou,  cu  furie  a-şl  fi  tras  cu   venea  să-i  ridic,  să-i  culc  âr  în  cârpele  lor,  sunt  mai  fierbinţi,  cu  tote  acestea  nu  pot
           lumina  ce-o  vedeam  în  partea  opusă,  este   penelul  dungi  late  peste  roşaţa  provenită   dâr...,  prea  eram  departe,  nu  puteam  face  încăldi  nici  măcar  mânuţele  sleite  ale  miti­
           un  răsărit  de  sore  din  dimineţile  încă  în   nu  dela  blândele  raze  ale  lunei,  nici  de  nimic.. .                            teilor  lor  copilaşi,  ce-şl  întind  braţele  spre
           nopte,  ale  dilelor  de  vară!  Oe  frumos,  ah!   binecuvântatele  raze  solare,  ci  de  mistui-   In  fine  şi  lumina  dispăruse.  Numai  mamele  lor  în  formă  de  rugăciune.  Atunci
           ce  frumos  !...  Se  posed  un  asemenea  tablou,   torele  flăcări,  a  căror  jertfă  a  cădut  atâta   ţipetele  îngrozite  nu  cred  să  aibă  sfîrşit  în  mamele se simt mai nenorocite, că nu pot
           ca  peisajul  în  faţa  căruia  mă  găseam,  era   lume!...                                întunericul  nopţii,  ce  acum  e  deplin  dom­  stîmpăra fbmea şi frigul mititeilor şi_________
           o  dorinţă  a  mea,  la  care  atunci  m’am  gân­  Si  ce  rece  şi  puternic  vânt,  prietinul  nitor peste ale satului ruine ...       bogatul  de  erl,  —  astădl  un  biet  sărac,
           dit  îndată.  Câtă  poesie  ouprindea  acel  pei­  focului,  suflă  afară.  Par’că  s’au  vorbit  să   închipuirea  mea  era  o  tristă  realitate,   pornesce  la  cerşite.  El  cu  ochii  inundaţi
           saj, pe care-1 priveam cu atâta plăcere...    pricinuâscă  atâta  răutate  în  sâra  acesta.  căci  a  doua  di  aflasem,  că  într’adevăr  lu­  în lacrăml cerşesce mult şi i-se dă puţin.
                 Noptea  se  lăsa  din  ce  în  ce  mai  în-  Er  apa,  duşmanul  focului,  e  de  sigur  prea  mina pe ceriu, care a fost observată şi de altă
           tunecosă  asupra  oraşului  nostru,  âr  lumina  slabă,  ca  să  iese  victoribsă  asupra  limbilor  lume,  a  provenit  din  pricina  unui  incendiu   Eram  fbrte  mişcată,  când  o  incendiată
           din  partea  aceea  creşcea  paralel  cu  întune­  de  foc,  ce  văd,  că  iau  dimensiuni  tot  mai  groznic,  întâmplat  în  —  Strei-Săcel  de   tocmai  isprăvi  descrierea  negrei  sale  vieţi.
           ricul.  —  Fel  şi  fel  de  motive,  cărora  le  mari.                                    lângă Oălan, în ârna anului 1898.             Ce  se-i  fac,  cum  să  o  ajutorez  ?  ...  O  în­
           atribuiam  acest  fenomen,  îmi  defilau  prin     Simţiam,  că  eram  în  odaie  agreabil       Şi  a  mai  trecut  câtă-va  vreme.  Gerul   trebare,  la  care  răspunsul:  ban  se  potri-
           gând.  Şi  ca  şi  când  cine-va  mi-ar  fi  şop   încăldită,  departe  de  ori  ce  pericol,  dâr  era  în  crescere,  crivăţul,  puternicul  rege  al   vesce mai bine.. . Da, se adun bani !!....
           tit,  că  nu  e  nici  una  din  tote  presupune­  gândul  şi  privirea  erau  ţintite  spre  locul  vânturilor,  suflă  rece  şi  tare;  a  suflat  deci   —  «Dâr  ce  frig,  ce  răcâlă“  —  am
           rile  mele,  am  plecat  dela  terestră.  Am  ple­  desastrului.  Par’eă  aucfiam  trosnind  grin-  tărie  şi  răcâlă  apei.  Er  apa,  primind  în  sînul  dis  în  momentul,  când  am  lansat  apelurile.
           cat  cu  gândul,  că  de  sigur  astronomi  în­  dile  caselor,  ţipetele  desperatelor  jertfe:  a  ei  două  proprietăţi  nouă,  a  trebuit  să  se  „Cine  scie,  dâcă  natura  fiind  aţâţ  de  rece,
           văţaţi  ne  vor  esplica  în  curând  acest  nou  mamelor  ce-şl  strigau  copilaşii,  răcnetele  întărâscă  şi  să  se  răcâscă  adecă  să  se  pre­  bre  nu  cum-va  şi  personele  cărora  m’am
            fenomen.                                     animalelor  cuprinse  de  groză,  sâu  ţipetele facă  în  ghiaţă.  filtă  solul  îngheţat,  apa  în­  adresat,  fiind  şi  ele  creaţiunl  d’ale  naturei,
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14