Page 90 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 257 1898.

solve, să facă ori-ce va voi cu parla­ tras în oercul familiei sale, în Wallsee, de­ 0 disticţiune rară. Cu prilejul jubi­ Dăm loc urmatdrei acrişori, ce
mentul. parte de sgomotul ameţitor al lumii. Jalea leului Majestatea Sa monarchul a conferit o primim dela un fruntaş român
In vederea acestui atentat oposiţia şi durerea, ce i-a causat tristul sfirşit al ministrului comun de răsboiii Krieghammcr din Peldidra, care ne trimite şi elena-
maghiară se pregâtesce la cea mai înver­ soţiei sale, nu l’au lăsat să jubileze în mij­ marea cruce a ordinului St. Ştefan. Acâsta rul seu la opera de binefacere, ce
şunată luptă în potriva reacţionarului mi- locul iubitei sale metropole, inima monar­ este una dintre cele mai mari distincţiunî,
s’a întreprins din sinul societăţii ro­
nistru-preşedinte. Tote foile unguresc! cu chiei, însă mare mângăere ’i va fi causat de ce împarte Majestatea Sa. Ea s’a dat pănă mâne din loc prin arangiarea repre-
nuanţe oposiţionale provocă pe deputaţii sigur dragostea şi devotamentul ce ’i l’au acum numai la 11 archiducl. După termi­ sentaţiunei teatrale de diletanţi, ce
din stânga şi stânga estremă, ca pănă ia manifestat şi de rândul acesta poporele nologia curţii, ordinul acesta este ordin s’a dat filele trecute. Ideile ce le
unul se alerge la Peşta, să ia parte la şe­ vastului său imperiu, cari în bine şi în maghiar, şi o fâie ungurâscă din Peşta sus-
desfăşură cu acâsta ocasiune amin­
dinţele camerei şi să nu părăsâscă ca­ rău şi în momente de mari sguduirl s’au ţiue, că conferirea lui se referă la activi­ titul fruntaş, sunt lot aşa de româ­
pitala. strîns cu fidelitate în jurul tronului împă­ tatea ministrului de răsboiu privitor la Un­ nesc! şi de preţibse, cum este mo­
Magyarorszdy spune, că din partea rătesc. garia. Cu alte cuvinte, Krieghammer în loc destul seu dar, ce ni-l’a trimis, ca
a
r
guvernului s’au făcut înoercărl de a-se Jubileul în Viena. Imposantă a fost de a fi fost dimisionat din incidentul afa­ contribuire. Etă scrisbrea:
aplana divergenţele. Cu prima oeasie gu­ serbarea jubilară în Viena. Des de dimi- cerii Heutzi, după cum era credinţa naivă
vernul ar fi recomandat rcvismrea legii elec­ nâţâ tunurile vestiră vechei capitale aus­ a Maghiarilor, a fost din contră distins cu Feldiora (lângă Braşov), 4 Dec. 1898.
torale, deeă oposiţia va vota lui Banffy triaco sărbătorea. Musicele militare traver­ cel mai mare ordin. Stimate Domnule Redactor! Am cetit
proiectul de indemnitate; cu altă oeasie, că sară stradele, cari de mult nu fuseseră Cum au serbat Maghiarii. Nu se putea, în preţuita „Gazeta Transilvaniei“ Nr. 253
11
Banffy este gata a apela la „naţiune şi atât de pompos decorate. In tote bisericele ca din incidentul jubileului împărătesc Ma­ an. curent, că când s’a jucat teatru româ­
a ordona alegeri noue, dâcă indemnitatea s’a ţinut serviciu divin şi în tâte scolele ghiarii să nu demonstreze ici colo. piarele nesc în Braşov, în favârea bibliotecilor
va fi votată. Bărbaţii din oposiţie însă i-au serbări, la cari elevii participară cu pan tlicl unguresc! ce le primim a4l spun, că în sătene, dobânda a fost fârte îndestulitore,
dat răspunsul, că nu vor da nici un fel de bicolore negre galbene. In biserica votivă Peşta, de pildă, tinerimea şcolară maghiară căci venitul Jcurat a fost de 186 fl. 99 cr.
crecjăment promisiunilor lui Banffy şi că s’a făcut serviciu divin pentru garnisonă, a demonstrat prin nepresentarea ei la ser­ Când am cetit acest lucru mi-s’a um­
cu el nu vor mai sta de vorbă. la care au asistat archiducii, ministrul de viciul divin. Chiar şi profesorii, cari din plut inima de bucurie vă4ând, că domnii

Aceeaşi foie spune, că prin cercurile', răsboiă, statul-major şi o mare mulţime de noştri se nisueso a face bine nâmului
oficiu au fost datori să asiste la serviciul
politice circulă versiunea, că Banffy nu do- înalţi oficerl. Pentru ostaşii de rând s’au divin, — au lipsit. Academicii maghiari nostru.
resce să rămână la stăpânire decât pănă la ţinut slujbe dumnedeescl în mai multe bi­ din Cincl-bisericl au înscenat o mare de- îndemnat şi de acâsta pildă bună,
15 Ianuarie 1899, âr şi pănă atunci este gata serici, după care trupele s’au reîntors la m’am hotărît, că să întregesc din puţinul
monstraţiune pe strade. gin presâra serbării
a guverna în contra legii, apoi la acel ter­ casarme, unde li-s’au împărţit medaliile s’au alăturat la conductul militar cu lam- meu acea sumă, ca să fiă tocmai în cap
min îşi va da dimisia. Cercurile, cari au in­ jubilare. pione, urmând conductul în şiruri de câte 199 fl. — Drept aceea, Stimate d-le Redac­
fluenţă la curte, precum şi membrii distinşi La 11 ore a. m. s’a ţinut în biserica patru. Când musica militară a încetat „jog- tor, ’ţl trimit astă4l pe postă 3 fl. şi 1 cr.
din partida guvernamentală fac tot posibi­ cu acea rugare, să faci bine, să o trimiţi
St. Ştefan un mare serviciu divin festiv. halgatăii“ maghiari intonară „Kossuth-
lul de a zădărnici acest plan al lui Banffy. Biserica era decorată estra-ordinar de pom­ nota . Căpitanul orăşenesc Oberhammer a la locul său.
a
Se consideră de imposibil, ca corona să se pos. Mare efect a produs iluminarea bise- protestat în contra cântării, tinerimea ma­ De câte-orl cetim noi ţăranii lucruri
învoâscă cu un plan atât de anticonstitu­ ricei, care era înţeşatâ de public. Misa ghiară însă s’a dus dinaintea Academiei, dâr înălţătâre prin gazetele nostre românescl,
ţional — şi mai curând va da drumul lui tot-dâuna căpătăm voie şi însufleţire, apoi
festivă a servit’o principele-cardinal Gruscha. poliţia a isgonit’o de aici. Ei s’au dus la
Banffy, pentru-ca orisa să potă fi cumva 11 plini de încredere privim în viitorul nostru,
La acest serviciu divin au participat archi- „Olvasokor şi cu ferestrile deschise au
resolvată. ducesele Maria Teresia, Maria Josefa, Ma- ţ cântat „Hymnusz -ul unguresc şi „Kossuth- âr când cetim lucruri proste şi urîte, tot-
w
dâuna ne întristăm, ba ne mâhnim pănă
u
„Nene Freie Presse din Yiena încă ria Annunciata şi Elisabeta Maria. nota“. In diua jubilară, sub decursul servi­
vorbesce cam tot în acest sens despre pla­ Consiliul comunal a ţinut o şedinţă ciului divin, demonstraţiunile s’au repetat. în adâncul inimei când se cârtă domnii
nurile lui Banffy şi despre pregătirile opo- festivă. Primarul Lueger a rostit discursul De câte-orl trecea pe dinaintea lor vre-un noştri.
siţiei pentru luptă, adăugând, că Miercuri festiv şi corul a cântat imnul poporal. oficer mai înalt, „joghalgatăii miâunau Domne rău le mai stă!
u
ministrul preşedinte unguresc va convoca „Kossuth-nota“ şi „Hymnusz -ul. Să nu ne certăm deci acum, când
u
La amiadl tote consiliile seolelor su-
o conferenţă a clubului său, în care va Astfel de demonstraţiunl s’au întâm­ avem mai mare lipsă de unire, căci vedem
periore au ţinut şedinţe de oeasie, în care
face declaraţiunl importante. plat şi în alte părţi — tote în spiritul lui prâ bine, cum dau năvală duşmanii noştri.
rectorii au rostit discursuri festive şi au (Dâmne bate-i!) asupra nostră, ca să ne
La totă întâmplarea desbaterile din împărţit medaliile pentru serviciul de 40 Kossuth.
săptămâna acâsta ale dietei vor fi de-o nimicâscâ. Dumne4eu însă nu le va ajuta,
de ani. Jubileul în străinătate. In tote capita­ dâcă ne vom ţinâ şi noi bărbătesce. Să ne
gravă importanţă politică pentru situaţia
Fundaţiunile făcute din incidentul ju­ lele Europei, jubileul împărătesc a fost ser­ ţinem der bărbătesce, că doră dela noi
încurcată de acll. Organul oposiţiei ma­
bileului se urcă la 30 milidne fl. bat cu deosebită pompă. In Berlin s’a fă­ atârnă asta, şi apoi să ne ferim, ca să nu
ghiare independente le caracterisâză astfel:
ce
Sera oraşul a fost frumos iluminat. cut serviciu divin, la care a participat pă- ne potă 4i urmaşii noştri cu sfânta Scrip­
„Putem fi pregătiţi la cele mai penibile
Pe strade circula o uriaşă mulţime. Popo- reehia imperială germană; în Paris de-ase- tură : „Perirea ta din tine Israile! u
scene. Urtnăzâ cailele celor mai depărtate şi
raţiunea Viena a manifestat imposant, menea participând miniştrii; în Bucurescl s’a Domnule Redactore! Nu te supăra,
mai abnegate lupte din câte au înregistrat vre­
grupe de sute de omeni traversară stra­ oficiat la episcopia catolică un Te Deum de că-ţi mai 4i° 0 vorbă. Mă gândesc, de
1
odată analele parlamentare' .
dele, cântând imnul împărătesc. cătră episcopul Honstein, asistând părechea multe-orl peste nâpte, că de ce nu mai
Vom vede!
regală romană, principii moşteniţorl, căpe­ mişcă domnii noştri în trâba nâmului nos­
Distincţium. Foia oficială comunică teniile civile şi militare, întreg corpul di­ tru, că doră nu a perit încă din noi vir­
Jubileul împerătesc. 4004 distincţiunî. Dignitatea de consilier plomatic şi un public număros. tutea romană, apoi avurăm noi doră drep­
intim au primit’o 22, rangul de baron 8,
Din prilejul jubileului pressa lumii turi dela buni şi străbuni, şi să ni-le lă­
Vineri s’a serbat pe întreg cuprinsul rangul de cavaler 9, nobilitate 122, marea
întregi a dedicat sărbării jubilare articoll săm perdute?? Căci de le vom lăsa per-
monarchiei austro-ungare jubileul de 50 de cruce a ordinulni Leopold 2, ordinul Co­ elogioşl pentru persona augustului jubilar. dute, urmaşii noştri a bună sâmă 4ioevor,
ani de domnie al Majestăţii Sale monar- ronei de fier ci. I 5, marea cruce a ordi­
Călduros l’a salutat mai ales pressa ger­ că am fost cu toţii nisce tândale.
chului Francisc Iosif I. In acea (ji s’au nului Francisc Iosif 4, Crucea de mijloc a
mană din imperiu, şi numai puţin elogios Acâsta ruşine să nu o lăsăm pe ca­
deschis tote bisericele, ca poporul să se ordinului St. Ştefan 2, ordinul Coronei de
a scris pressa englesă, rusescă, francesâ, pul nostru! Nu!
râge lui Dumnedeu şi să aducă jertfă şi fier cl. II 19 etc. Crucea de argint pentru
italiană etc. accentuând înaltele virtuţi de Domnule Redactore! încă o vorbă.
mulţămită, pentru-că a binecuvântat cu o merite au primit'o 492, crucea de aur pen­
domnitor ale monarchului şi presentându-1, De multe-orl mă gândesc peste nopte şi la
domnie atât de lungă pe Francisc Iosif. tru merite 325 etc. Dintre miniştrii ungu­
ca pe unul din cei mai puternici stîlpl ai acel lucru, că ce mijloce ne-au mai rămas
Monarchul nostru a sărbat acâstă 4b resc! bar. Geza Fejărvdry a primit crucea
păcii universale. nouă Românilor, ca să luptăm în dobân­
de-o epocală însemnătate în viaţa lui, re­ pentru merite militare în diamante. direa drepturilor nostre, ce ni-se cuvin ?
Pentru-că în dieta din Peşta nu avem
Afacerea Makowsky în dictă.
deputaţi, — în adunările Comitatelor nu ne
lui Fornarina. Am văcjut portretul Forna- creeze pe madona adevărată. In ea se în­ Şedinţa de Sâmbătă a dietei ungare a fost lasă să întrăm, ca membrii în număr cu­
rinei pictat de îrsu-şl Raffael, dâr trebue trunesc amândouă trăsături caracteristice, forte agitată din causa afacerei Rakowsky. venit, — ba unii fişpanî vedem, că niol nu
să mărturisim sincer, că n’am putut afla pe cari le găsim despărţite la Sarto şi Mu- Afacerea acâsta este pe scurt următorea: vrâu să te asculte românesce, deşi le po-
nici o asămănsre. Ea e o italiancă fru- rillo. Ea e idealul de frumseţe rece feme- Deputatul Rahowshy a fost arestat de poli­ runcesce ast-fel legea; — amploiaţii din
mâsă, mai mult nimfe. E numai un pedan- iască, fără pasiuni, fără joc şi foc în pri­ ţie, când voia să mârgă la cameră, cu tote nâmul nostru sunt rari ca corbii cei albi.
terism a cerca să cauţi modelul madone­ viri, şi care totuşi se topesce par’eă în că el în presenţa a doi martori şi a con­ Ei! Ce să ne facem între ast-fel de
lor lui Raffael, un hiperzel de critică tot îmbrăţişarea aceluia, pe care îl iubesce, statat identitatea personei. Caşul a produs împrejurări? Eu văd, că nu ne rămâne alt­
atât de absurd, ca şi când a-i susţine, că în ochii ei visători atâta poesie, în gestu­ mare scandalisare şi revoltă sufietâseâ nu ceva, decât să ne adunăm toţi cu mic cu
ar fi esistat vre-odată acel copil cu ochii rile ei atâta moliciune, în trăsurile ei atâta numai în cercurile oposiţiei, ci chiar la mare pe lângă gazetele nostre românescl şi
mari, în cari scântee flacăra geniului, după fineţă, cum numai Eminescu le-a mai pu­ unii dintre guvernamentali. Comisiunea de să le spriginim, fiind-că numai prin ele mai
care să fi pictat Raffael pe copilul-Chris- tut închipui într’o femee. Nimic din femeia imunitate a camerei s’a ocupat cu afacerea putem grăi unii cu alţii, numai prin ele
tos. Singura „Madona della Sedia , acea modernă, ci numai femeia conscie de infe­ acâsta, şi prin preşedintele ei Chorin şi-a ne putem plânge înaintea scaunului lumii
u
:
personificare a iubirei de mamă, sâmănă rioritatea ei faţă de bărbat, graţiosâ dela dat sâma în şedinţa de Sâmbătă a d etei. şi a lui Dumne4eu, numai printrânsele ne
puţin cu Fornarina. Dâr nu e acesta tipul fire, nu cu intenţia, iubitâre nevastă şi Chorin, deşi face parte din rândurile majo­ trimitem gândurile unii altora de pe roto­
madonelor lui Raffael, căci aici a vrut pic­ mamă. Acâstă formă femeâscă şi-a ales’o rităţii guvernamentale, s’a vă4ut silit a golul pământului, numai prin ele cetim, că
torul să arate numai şi numai iubirea fe- Raffael pentru madona sa, precum de si­ constata în vorbirea lui vătămarea dxiră a ce să facem şi de ce să ne ferim.
meei faţă de copil, şi e natural, ca să îşi fi gur şi Dumne4eu şi-a ales’o pentru nasce- imunităţii, şi la acâsta se alăturară mai mulţi Şi credeţi-mă, că de nu am avâ nici
adus aminte de îmbrăţişările focâsei sale rea omenâscă a fiului său, şi acâsta picto­ oratori. Asupra afacerei Rakowsky în co­ o Gazetă românâscă, atunci vrăşmaşii noş­
amante, când a pictat’o pe madona îmbră- rul a complectat’o cu o aureolă dumne4e- misiunea pentru imunitate părerile au di- tri nu s’ar teme de nimica în lume, şi ne-ar
ţ’şându-şl copilul cu atâta foc. Dâr dâeă âscă, — şi nu înţeleg cercul acela de aur vergeat. Păr-erea majorităţii din comisiune merge cu mult mai rău, dâr aşa tot să
privescl studiile lui diferite, pănă să ajungă de-asupra capului, ci acel ceva neesprima- este, că dreptul do imunitate n’a fost vă­ mai sfiesc de ţipetele nâstre drepte şi scrise
la forma aceea desăvîrşită pe care o ve­ bil, presărat peste totă firea ei. tămat în caşul acesta, minoritatea ei însă în gazetele nostre.
dem la „Madona cu stigliţul , la cea din Astfel s’a săvîrşit cel mai perfect tip susţine contrarul şi pe lângă acâsta s’a Deci să luăm toţi, cari putem, câte o
u
pronunţat şi preşedintele ei Chorin in
Viena şi cele din Berlin, vedl dela câte de madonă, s’a ajuns forma cea mai admi­ gazetă românâscă pe anul viitor.
dietă. Discusiunea asupra afacerii se con­
u
femei trebue să fi împrumutat el însuşiri rabilă pentru noţiunea „madonă . Domnule Redactor! La despărţire
tinuă şi în şedinţa de a4l.
şi cât de mult a lucrat fantasia proprie, (Va urma). încă o vorbă mă mai iârtă. Eu văd cu
femeia ideală a închipuirei lui, pănă să ochii, oă Românii noştri se sporesc pretu-