Page 93 - 1898-11

REDACŢIUNEA, „gazeta* i h flecare ji.
ese
Almisistraţiunea şi Tipografla. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sdse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate na N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe
INSERATE ao primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoT.
următcirelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukos Naehf. ciele poştale din întru şi din
!?ax Augonfeld & Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşoy
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk.
InBudapesta: A. V. Qoldbar- Administrafiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Barolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., po şâse
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria earmond pe o col6nă G cr. Cn dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu­ A m T L L Z I 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 258. Braşov, Miercuri 25 Noemvre (7 Decemvre). 1898.

Crisa se înăspresce. în contra ministrului-preşedinte, fiind­ vent oficioşilor lui Banffy, când asi­ să-şi angageze numai braţe de muncă ger­
că nu se tine de cuventul dat. gură, că partida guvernului are sg mane. Tot ast fel guvernul prusian nu su­
In momentele, când scriem, în­ Ministrul preşedinte, prevecjend întâmpine încă de-aci încolo lupte fere imigraţia cehă, polonă şi slovacă din
cordarea dintre partida guvernului acâsta, va propune, se cj’ce, în con- grave şi situaţia cabinetului nu se Austro-UDgaria în Silesia, care nisuesce
şi oposiţie în dieta ungară a ajuns ferenta de astăcjh ca în viitor se se prescntă nicidecum în lumină favo­ spre oraşele germane bogate în industrie,
la culme. In ambele tabere se fac fină şedinţe paralele, înainte de a- rabilă, cum o desciiu oficioşii. ca să-şi câştige esistenţa de tâte cjilele. El
se
8
pregătiri mari pentru luptele deci­ mâc}i § desbată asupra indemni­ aplică măsuri de rigore şi faţă cu supuşii
sive, ce au se urmeze îndată ce gu­ tăţii, er după amecjî asupra proviso- austriacl, espulsându-i în massă.
vernul va propune noua prelungire riului; tot-odată va apela la partida O adunase de înveţători Espulsările acestea au produs deja de
provisorică a pactului, asupra că­ guvernului ca se se presente la şe­ între baionete. Din Câmpie ni-se mult timp impresiunl forte nefavorabile
reia s’au învoit guvernele din Pesta dinţe în numer complet, căci o aş­ scrie : „In 24 Novembre n. s’a ţinut în co­ asupra cercurilor guvernului austriac, însă
şi Viena în cjilele trecute, când cu teptă grele lupte cu oposifia „te- muna Balda adunarea reuniunei învăţăto­ din consideraţiuul politice mai înalte s’a
visita contelui Thun la Budapesta. roristă“. rilor români gr. cat. din protopopiatul Câ- evitat pănă acum a-se face din ele obiect
Pentru cjiua de acjî, Marti, este C’un cuvent, guvernul pare a fi tinei. La adunare, afară de 12 învăţători din de discusiune parlamentară în Viena. Mar-
conchiămată o conferenţă a partidei decis se încerce tot spre a aduce traci, na participat nimeni, decât preotul ţia trecută însă doi deputaţi din „Reich-
guvernului, în care, după cum spun la valbre voinfa majorităţii. Unul local Simion Pintea şi învăţătorul pensio­ srath", Polonul Jaworszky şi Cehul Eugel,
oficioşii, ministrul-preşedinte Banffy din organele lui declară, că în de­ nat Ioan Botezan din Şermaş. Doi gendarml amândoi membrii marcanţi din majoritate,
va face un espossu asupra stării de şert aşteptă oposifia, ca cabinetul însă au străjuit adunarea dela începutul pănă au interpelat pe ministrul-preşedinte Thun
fată a tratărilor pentru pact şi va Banffy se se retragă din causa ob- la sfîrşitid şedinţei. Ce-i mai mult, gendarmii asupra espulsărilor supuşilor austriacl din
motiva hotărîrea guvernului de a strucfiunei ei; Banffy nici că se gân- se amestecau chiar şi în discuţii, atingând oestiune, cerând să răspundă cum stă afa­
cere un nou provisoriu pe scurt deece la retragere, mai ales în îm­ unele cestiunî sulevate de preşedintele şi cerea. Contele Thun răspunejând a făcut o
timp. Va arăta, se cjice, câ situata prejurările de tată, când printffasta de alţi membrii ai adunărei. descoperire frapantă. El cjise, că ministrul
în Austria s’a schimbat, aşa că „s’ar sancţiona numai domnirea mi­ Se înţelege, că în faţa gendarmilor de esterne Goluchowski a făcut în diferite
acolo ar părâ asigurată resolvarea norităţii". De va face oposifia scan- înarmaţi şi aţâţ de obraznici în purtarea rânduri paşi energici la guvernul imperial
pactului pe cale parlamentară. dale, acâsta va contribui numai la lor, adunarea şi desbaterile n’au putut fi german în privinţa acâsta. Guvernul ger­
Interesant este, cum omenii lui înmulţirea motivelor, carî ar îndrep­ liniştite şi normale". — E trist de tot, decă man a dat lămuriri guvernului de esterne
Banffy se silesc acum de-odată a tăţi pe guvern se îngrijbscă pentru nici membrii unei modeste reuniuni cultu­ austro-ungar, şi autorităţile prusiene s’au
documenta, că cunoscuta declarare interesele ferii şi peste anul nou în rale românescl, ale căreia statute numai de arătat încât-va mai conciliante faţă cu su­
a ministrului-preşedinte, după care cercul seu propriu de drept. Cu curând au fo°t aprobate de guvernul ungu­ puşii austriacl, însă totu-şl a continuat să-i
orî-ce nou provisoriu este eschis, nu scandalele oposifia pote dobândi nu­ resc, uu-şi pot ţinâ o simplă adunare fără espulseze ori de câte-orl imigraţia slavă în
se estinde şi asupra unui provisoriu mai amânarea dietei, 6r cu apelul a fi puşi sub controlul şi ingerinţa gendar­ Germania lua proporţii mai însămnate.
încheiat cu scop de a se lăsa timp la corbnă ea nu va ajunge la nimic. milor înarmaţi. Ce valore mai are atunci Acestui procedeu se atribue, că con­
camerei din Viena de a termina des- Acesta este limbagiul, ce 1 pbrtă clausula de aprobare a statutelor din par­ tele Thun a declarat la finea răspunsului
baterile în cestiuuea pactului. De o foile guvernului, şi orî-cine va tre­ tea guvernului? său, că deoă guvernul german nu va sista
astfel de prelungire pentru a face bui se recundscă, că este destul de espulsările supuşilor austriac!, el „nu va în-
cu putinţă resolvarea pe cale parla­ cutezat, ba provocator chiar. Este târejia, ca în deplin acord cu ministeriul
mentară a pactului, cjic ei, Banffy acum la rendul oposifiei se vadă, ce Intre Austria si Germania. comun de esterne, să apere cu energie drep­
y
n’a făcut amintire în vorbirile sale va face în faţa atitudinei îngâmfaţilor Mult s’a discutat în timpul din urmă turile supuşilor austriacl, eventual, conform
anteribre; este în drept der a pro­ guvernanţi. Foile ei de câte-va 4^ de cătră pressa din Austria şi Germania principiului de reciprocitate, va introduce
6
pune o astfel de prelungire provi- dau alarmă şi chiamă pe toţi ade­ cestiunea espulsării supuşilor muncitori măsuri reglementare' .
1
soriă mai ales după-ce guvernul nu renţii lor sub drapel. Devisa este: austriacl de pe teritoriul german. Declaraţia acesta însemnă cu alte cu­
ascunde, că doresce pactul econo­ jos cu Banffy ! şi atât de mare e Guvernul prusian, torturat şi el de vinte, că contele Thun şi contele Golu­
mic cu Austria. amărăciunea în contra persbnei aces­ frigurile şovinismului, nu pâte suferi nici un chowski vor protesta la Berlin în potriva
Şl-a deschis Banffy acbstă por­ tuia, încât aceleaşi foi declară, că fel de mişcare cu caracter de naţionalitate espulsării supuşilor austriac! poloni şi cehi în
tiţă, sperând, că va pute scăpa prin oposiţiunea nu mai vre nicî-decum în Prusia. Din pricina acâsta, el persecută Germania, er decă protestul nu va avâ nici
ea. Se înşelă înse, decă crede, că se discute cu Banffy şi că unui al­ pe Poloaî, îi expropriază pe cât se p6te, un efect, guvernul din Viena va întorce
oposiţia va primi de ban! buni o tuia, care se ofere garanţia unei îm­ din Schleswigh espulsâză pe Danesii, Nor- măsura şi va începe a espulsa şi el pe su­
ast-fel de motivare. Ne putem aş­ bunătăţiri, i-ar concede tot: indem­ vegii şi Svedezii, cari merg acolo în cali­ puşii prusianl din Austria.
tepta, din contră, că oposiţia va ri­ nitate, provisoriu şi pact. tate de muncitori de câmp, şi silesce prin Răspunsul contelui Thun la cele două
dica cele mai vehemente acusatiunî Trebue se credem dăr pe cu­ tot felul de apucături pe proprietarii danesl interpelaţiunl a făcut sânge rău la Berlin,

FOILETONUL „GAZ. TRANS". Acesta e timpul, când se crează for­ der nu mai puţin simte Corregio cu „Io la tine, audl ţipetele femeilor şi ale copii­
u
mele cele mai perfecte pentru figurile re­ a sa, în a cărei faţă a sciut să pună a'âta lor şi îţi vine să le sai într’ajutor, er când
Scrisori din Italia. ligiei creştine, cari nu au putut fi între­ plăcere sensualâ, cum nu am mai vădut mergi cu două odăi mai încolo şi privescl
Nenumitei prietine. cute de atunci, pe cum nu au putut fi în­ în nici un chip. Alta e pricina. Ca şi sculp­ la păretele din drâpta, unde Attila stă
Raffael şi contimp uranii. trecute pănă acjl figurile zeităţilor păgâne, torii antici, seu mai bine rjis învăţând dela stîlpit pe loc în faţa săbii cerescl de-asu-
(Urmare). create de marii artişti ai anticităţii. Un sf. ei, pictorii vremei acesteia au priucipii des­ pra papii Leo, audl nechezul calului său
Acelaşi lucru cu faţa lui Christos. Sebastian mai frumos decât acel tînăr să­ pre artă cu mult mai înalte, decât natura­ nerăbdător.
Pentru veci va rămâne cea mai răuşită getat, pe care l’au pictat mai toţi aceşti lismul. Arta nu vrâ să copieze natura, ci Aşa e de natural totul. Şi totu-şl nu
faţă a lui Ohristos aceea din „Eccehomo" pictori, şi un Amor mai reuşit decât copi­ să o înfrumseţeze. Chipul unui om n’are vecjl o siugură linie nefrumâsă în chipurile
a necunoscutului artist. Nici Raffael, nici laşul sburdalnic din statuele anticilor, nici să fie fotografie, ci în trăsurile feţei lui acestea. Cum se face acâsta, te întrebi cu
Leonardo da Vinci în Oenacolul său, nici când nu se vor crea. are să fie esprimat caracterul, firea lui. De mirare tu, care eşti dedat să-ţi închipui
Basaiti n’au putut da un cap mai plin de Şi nu vre-o religiositate estra-ordi- aceea, când se pictâză Madona, Ohristos mai mult urît, decât frumos, când espriml
espresie, decât acela încununat de spini şi nară e pricina pentru care chiar în vremea seu sfinţii de cari se lâgă atâtea idei ab­ cuvântul „natural"? De sigur, nu-s mai pu­
munoit de durere din „Ecce homo". acesta se săvîrşesc icohele cele mai per­ stracte, numai un pitor idealist, care ţin- ţin naturale unele picturi bune moderne
Din Madonele şi chipurile lui Christos fecte. Seim dâră, că înainte lumea era cu tesce să redea şi supranaturalul în opul şi totu-şl ele sunt pline de urît! E Raffael
au rămas tipice aceste două, şi în zadar mult mai credinciosă. Tot aşa şi pe vre­ său, va pute da o icână corăspundătâre un vrăjitor, care scie să producă acelaşi
sunt tote sforţările pictorilor moderni de-a mea sculptorilor mari elini, credinţa în celei vage din sufletul nostru. efect al naturalului, ca şi pictorii moderni,
produce ceva mai bun. Schimbările lor zeităţi nu mai era aşa curată, ca mai îna­ Naturalismul cras, cum îl aflăm la însă numai cu mijlâce f'rumose? Aşa se
sunt mici rafinerii de stil, aşa barba roşie inte. Raffael şi contimpuranii pictau tot cu prerafaeliţi şi astădl, era perhoreseat pe face. Penelul lui e un beţigaş magic, care
la unul, nasul evreesc la altul, şi nici chiar atâta iubire motive mitologice, |ca şi creş­ atunci. Ori cât de încarnat naturalist aş fi, te înalţă pănă la acea uitare de sine, te
Max Klinger, a cărui fantasie fără mar­ tine. In SaD-Pietro din Roma e un mo­ trebue să mărturisesc, că în faţa tablouri­ ridică în acea lume, în care atât de rare­
gini a produs un Mephisto mai adevărat zaic, în care vecjl pe un apostol pipăind lor unui Raffael şi Michelangelo, am sim­ ori poţi să te trauspui, şi în oare nu esistă
decât cel tipic de pănă acuma, n’a putut rănile lui Christos. Ou atâta grije atinge ţit cum principiile mele naturalistice sunt decât frumos. Şi de aceea tablourile lui
face alt Christos, decât pe cel tradiţional, el marginea rănii, atâta băgare de sâmă răsturnate din temelie. sunt naturale, pentru-câ în icona lui, ca
şi Isus din „Ohristos în Olymp" e cea mai pentru-ca să nu-i născocescâ durere răni­ Oând privescl firesca lui Raffael „in­ şi în lumea în care te-a înălţat, . totul e
nereuşită figură a tabloului, chiar pentru-că tului e întipărită în espresia feţii acelui cendiul din Borgo", vecjl fumul negru ridi- frumos.
se observă silinţele zadarnice ale artistului, apostol, încât vecii, că pictorul s’a trans­ cându-se din casele în flăcări şi simţi par’că (Va urma).
de a-se depărta de tipic. pus cu sufletul întreg în situaţiunea aceea; cum te înâduşesce, căldura dogoresce pănă

/