Page 94 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 258-1898.

unde mulţi îl esplieară aşa, că guvernul lor politice de aici. Urmările le-am văcjut somnurose, că s’au împlinit cincl-deel de
Tuturor persânelor din armata ori
austriac ameninţă cu represalii pentru a ou părere de rău şi la d-vostră, şi aici. ani dela suirea pe tronul impărătesc a Ma-
marina de răsboiu, cari în urma unei sen­
face hatârul Slavilor, cari îl sprijinesc. Cu Sunt însă omeni de inimă, cari au conti­ jestăţii Sale monarchului. Musica militarăîm tinţe penale, din oausă că n’au dat as­
tote lămuririle liniştitbre oficiose, ce s’au nuat şi continuă a sprijini e’un zel aposto- preunată cu un conduct de torţe, cutrieră
cultare vr’unui ordin de conohiămare la
dat în pressa austriacă privitor la cuvin­ lio deşteptarea consciinţei naţionale şi a stradele principale ale oraşului. Lumea ou-
eserciţiul de arme (de serviciu), respective
tele cestionate ale ministrului-preşedinte interesului şi simţemintelor pentru idealul riosă, ba p6te şi setosă de scandaluri, fur­
pentru dessrţiune prin neascultarea unui
austriac, a rămas totu-şi la cei din Ger­ şi unitatea culturală a tuturor Românilor. nică prin tote părţile. Dintre puţinele sur­
astfel de ordin, se află în arest — dâcă nu
mania impresiunea, că Thun şi Goluchowski Liga înfiinţată pentru acest scop de tine­ prinderi, mai caraghios e faptul, că musi- sunt pedepsiţi, sâu urmăriţi judecătoresce
caută în Germania periculul ce ameninţă rimea universitară, după stagnarea anilor cei militare i-s’a dat ca avant şi arier­
şi pentru vr’uu alt delict — li-se iârtă pe-
imperiul austriac, faţă cu care pericul tre- din urmă, pare a-şl lua din nou activitatea, gardă o câtă de poliţai, pobabil, ca s’o
dâpsa restantă ;
bue întărite şi consolidate elementele slave care, ferită de pasiunile politicei de par­ soutâscă de eventuale afronturi din partea mai departe tuturor acelor persâne
ale monarchiei. tide, sperăm că, sub conducerea înţeleptă „civililor , căci e de notat, că musica cânta
14
din armată şi marina de răsboiă, cari pen­
Firesce, că şi în cestiunea acesta pru­ a capilor ei, o va desfăşura neturburată şi imnul casei domnitore: „D6mne ţine şi tru neascultarea unui ordin de conohiămare
sacii fac pe lupul din poveste, şi din pro­ fără întrerupere. protege“... Dâr nu s’a întâmplat nimic, la eserciţiul de arme (de servioiu), respec­
vocatori ce sunt, îşi dau tote silinţele a a- In cjiua de 14 Noemvre a. e., secţiu­ căci slujbaşii lui Perczel au fost în cjiua tive pentru deserţiune prin neascultarea
răta, că ei sunt provocaţii. nea craioveană a Ligei culturale şi-a ţinut de 2 Decemvre mai cu ochii în patru, de­
unui ast fel de ordin se află în cercetare,
Cârta la părere inofensivă între cei adunarea anuală, în care d-1 secretar I. T. cât. ori şi când.
sunt urmăriţi pe cale penală, sâu au să se
doi aliaţi, va avâ pote cu timpul urmări Cheţianu a făcut darea de sâmă despre si- Stindardele arborate le cam puteai aştepte din causa acâsta până acum la o ur­
seriose. tuaţiunea ei actuală, şi s’a ales din nou număra pe degete în fiă care stradă, lucru,
mărire peuală-judecătorâscă, ori la o pedâpsă
comitetul conform statutelor. Ou acâstă ce trebuia să-ţi bată la ochi, mai ales când
disciplinară, — întrucât nu sunt pedepsiţi
Episcopul Szabo şi ocasiune d-nii Dr. I. Atanasescu, N. T. te gândeai, ce a fost cu Peşta când cu în­ sâu nu sunt urmăriţi judecătoresce şi
44
n cricul Maghiarilor . Din diecesa Popp, deputat, şi P. Chiţu, preşedintele mormântarea lui Kossuth, sâu în alte cjile pentrun alt delict — li-se iârtă cercetarea
Gherlei primim textul tipărit al unei cir­ secţiunii, au accentuat prin cuvinte îusu- „memorabile“, dâr „numai pentru patrioţl“. şi pedâpsa ulterioră ;
culare, pe care P. S. Sa episcopul Gherlei fleţitore, şi acum ca şi altă-dată, dorinţa Universitatea a stat închisă tâtă săp­ asemenea vor fi iertaţi cei urmăriţi
a adresat’o clerului din diecesa sa. Circu­ de a nu se amesteca pasiunile politicei de tămâna, căci „viitorul“ naţiunei maghiare
pe cale penală-judecătorâscă — şi cei cari
lara, dată „din şedinţa consistorial?, ţinută partide în causa sfântă a Ligei, de a nu fi avea de gând să protesteze în diua ani­ au să se aştepte la o urmărire judecă-
în Gheria la 5 Octomvre 1898“, comunică aci nici conservatori, nici liberali, nici roşii, versării contra disposiţiunilor ministrului de torâscă-penală, sâu la o pedâpsă discipli­
clerului în traducere „românâscă“ cunos- nici albi, său de altă colore, ci numai Ro­ instrucţiune, de a serba cjiua iubileului prin
outa ordinaţiune a ministrului Wlasics, prin mâni. Şi ei au vorbit din inimile tuturor sistarea prelegerilor. Prelegeri însă tot s’au nară, sub condiţiunea, ca în timp de un
an după publicarea amuestiei să se r6ge de a
care se dispune, ca în cliua de 19 Novem­ celor de faţă. Pentru-că mulţămită ener­ ţinut, nu însă la universitate, sâu la vre-un fi şi ei cuprinşi în ea şi pentru caşul, dâcă
bre a fiă-cărui an să se ţină sărbătore şco­ giei şi tactului, cu care a fost condusă de gimnasiu, ci la academia comercială, căci sunt deja declaraţi ca desertorî, dâr încă
lară de doliu în memoria decedatei împă­ preşedintele ei S. P. Chiţu, în sînul aces­ aşa au pretins înfierbântaţii „civl“ acade­
rătesc-regine Elisabeta. in textul acestei tei secţiuni nici odată nu s’a făcut deose­ mician!, er profesorii s’au supus, — de voie nu sunt judecaţi ca atarl, vor renunţa la
ordinaţiunî se află între altele şi următorul bire de colorea politică a membrilor. Şi, sâu de nevoie, n’o pot sci. gradul (chargea\ ce-1 posed. (Decisiunea
pasagiu. deşi a suferit şi ea de „atmosfera plină de Militarii, firesce, erau toţi îmbrăcaţi preaînaltâ dela 20 Noemvre 1898).
In esecutarea acestui act de graţie
„ Serbarea de doliu şi de suvenire să se câţă şi înăbuşitore“, dâr a continuat ea cu în uniforma de paradă, şi deşi era un ger,
preaînalt ministeriul imperial de răsboiă
încheie apoi cu rugăciunea nostrâ naţională, o esaetitate demnă de laudă, mulţămită de te cam pătrundea la ose, călcau, care
ordonă:
cu „Imnul lui Kolcsey“, cu ale cărui cuvinte neobosiţilor secretar şi cassier d-nii I. T. de care mai falnic numai în blusă, fără
Personele mai sus menţionate, cari
frumose se cerem binecuvântare dela Dumne- Cheţianu şi M. I. Petculescu. manta. Pote să nu le fi fost frig, căci că­
deul Maghiarilor asupra naţiunei nostre şi a Alte noutăţi n’aşl sci se vă scriu de pătaseră menaj duplu; dâr se pare, că alt­ se află sub pedâpsă, sunt a se libera cu
cliua de 2 Decemvre 1898 din arestul lor
tronului.“ aici. Viaţa socială pare mai vie la d-v6stră, ceva a făcut să nu simtă frigul: era me­
(arestul disciplinar), şi investigările pendente
E bine, acâstă ordinaţiune, care după de unde jurnalele în fie-care săptămână ne dalia iubilară de pe piept, ce-i făcuse să pentru neascultarea ordinului de conchiă-
cum arată pasagiul citat, e nu numai o spun de petreceri cu dauţ, de concerte şi iese numai în blusă. mare la eserciţiul de arme (de serviciu),
representaţiunl teatrale, făcute tâte cu sco- In tote bisericele s’a serbat oficiu di­
insultă pentru noi, ci şi o curată blasfemiâ respective pentru deserţiune prin neascul­
faţă de Dumnedeu şi de biserică, P. S. S. puri de binefacere. La noi pare că omenii vin împreunat cu doxologiă. In biserica lui tarea unui astfel de ordin, — întru cât cei
nu mai cunosc alte distracţiunl decât cafe­ Matia a oficiat primatele Vaszary. Pentru
episcopul Szabo o subscrie îusu-şî şi încă în cercetare nu sunt sub pedâpsă sâu nu
„cu acea îndrumare, ca tâte cele dispuse în nelele, cluburile şi petrecerile în familie, cu soldaţii greco orientali încă s’a serbat în sunt urmăriţi pe cale judecătorâscă penală
obicinuitele jocuri de hazard. Buda liturgiă românâscă sârbâscă din par­
aceea să se observe , cum se diee în circu­ încă pentru un alt delict — sunt a se sista
a
lară ! O plăcere nouă ne-a făcut cjilele aces­ tea părintelui capelan militar Ioan Pop. imediat.
tea deschiderea stagiunei teatrale şi înce­ Cântările corale au fost esecutate româ-
Ore ce vor cjice la asta preoţii ro­ Ou resolvarea petiţiilor înaintate pen­
putul conferinţelor Ateneului craiovean. nesce, şi anume după liturgiă lui G. Dima
mâni din diecesa Gherlei? Putâ-vor ei 6re tru a fi cuprinşi în amnestiă, sunt însărci­
Aseră, Vineri în 20 Noemvre s. v., am asis­ din partea corului mai mult improvisat al
să urmeze „îndrumarea , ce li-s’a dat din nate corn and ele militare teritoriale (şi ad-
11
tat la prima conferinţă, tinută de d-1 M. universitarilor Români. Debutul corului,
partea archiereului lor, de-a se închina miralatul portului din Pola).
Strajanu în sala teatrului naţional, înaintea deşi s’a presentat după o forte scurtă pre­
„Dumnceţeului Maghiarilor“ ? Nu cumva epis­
unui public forte număros şi ales. Intere­ gătire, a fost pe deplin mulţămitor, şi a
copul Szabo, în urma „înţeleptelor“ sfa­
sul, cu care publicul nostru frecventeză făcut o plăcută impresiune, mai ales asu­ Revistă externă.
turi „din şedinţa consistorialâ“ dela Gherla
aceste conferenţe, arată, că ele corăspund pra corpului oficerilor, cari au asistat la
voesce să concureze pe Huenergardt, despre Notificarea numirei prinţului
unei trebuinţe intelectuale, care îşi găsesce liturgiă. Notez, că liturgiă s’a ţinut nu în
care se cjice, că tocmai acum face printre George. Vineri după amiadl, dragomanii
aici îndestulirea sa. Şi în adevăr, confe­ biserică, ci într’un vast edificiu întrebuin­
Saşii dela Făgăraş şi Sibiiu cuceriri pentru celor patru puteri au remis Porţei notifi­
renţiarii caută cu un zel lăudabil să mul- ţat ad hoc ca biserică. La serviciul divin
crearea unei nouă secte religiose ? ... carea numirei prinţului George al Cretei,
ţămâseă aşteptările publicului, care vine au participat toţi soldaţii greco-orientall,
ca comisar special în Creta. Acâstă notifi­
să-i asculte. O probă despre acâsta ne-a câţi sunt staţionaţi in capitală; numărul
care este însoţită de o notă, declarând, că
dat’o frumosul succes, cu care asâră în 20 lor, firesce, e forte mare.
Craiova 21 Noemvre st. v. 1898. puterile vor face să se respecte interesele
Noemvre s. v., s’a început seria conferen- In legătură mai amintesc, că întoc­
(Coresp. part a „Gaz. Trans“.) datoriei publice otomane în Creta. Acâstă
ţelor de ăst an. mai ca şi la alte societăţi, aşa şi la socie­
cestiune a făcut să întârejie remiterea no-
Domnule Redactor! Aveai dreptate, tatea de lectură „Petru Maior“ s’a ţinut
După ce d-1 Gr. Columbeanu, preşe­
când ne vorbiai cu regret de isolarea în şedinţă festivă literară. Preşedintele Marcu tificărei.
dintele Ateneului, pronunţa un însufleţitor
care trăim noi Românii din deosebite pro­ Jantea a deschis şedinţa printr’un discurs Stindardul papal. Din Roma se anunţă,
cuvânt de introducere, care-1 termina c’un
vincii. Pare că munţii, cari ne despart, acomodat ocasional, în care a accentuat că cu prilejul sosirii împăratului german
sus inimile! relativ la idealul nostru naţio­
ni-ar face cu neputinţă comunicarea şi re- mai ales, că tote institutele şi instituţiunile în Berlin, pe tote bisericele catolice erau
nal, d-1 M. Strajanu ţinu o frumdsă confe­
laţiunile, cel puţin intelectuale. Oe e drept, culturale, câte le avem, s’au întemeiat în arborate stindarde papale galbene-albe. Mai
rinţă „Despre ideal“. D-sa arăta mai întâii!
afară de OarpaţI şi de frontierele politice, timpul domniei şi din deosebita graţie a multe foi din Roma au scris, că generalul
înţelesul cuvântului, apoi îl ilustra prin
este încă un alt munte, care ne desparte, Majestăţii Sale împăratului-rege. Societatea Lansa, ambasadorul italian din Berlin, a
doue poesii alegorice din Schiller şi Coşbuc
mai greu de străbătut; este muntele întu- apoi, exprimându-şl pe cale protocolară protestat energic în contra arborării unui
şi prin povestea lui Apuleius despre Amor
nerecului. Căci poporul nostru, nu numai omagiile sale faţă de preaînaltul iubilant, stindard, care reamintesce un stat dispărut
şi Psyche, cel mai frumos şi mai important
la sate, dâr şi în oraşe, este în cea mai trece la ordinea cjilei. N. pentru totdâuna. In ministeriul de esterne
mit din totă literatura antioă, şi termina
mare parte lipsit de cultură şi mărginit îu- accentuând trebuinţa, ca adl mai mult ca din Berlin însă nu vor să scie nimic des­
tr’un cerc strimt de idei şi trebuinţe. Nu­ pre acest protest, fiind-că în sensul legilor
totdâuna idealul fiecăruia din noi se fiă
mai politica militantă a cailei, oare i atinge Amnestia privitore la armată. redactate de Bonghi şi primite la 1871,
idealul naţional al patriei şi neamului
interesele cele mai de aprdpe, interesele român. Am anunţafc, că din incidentul tocmai Italia a fost prima putere, oare re­
materiale, îl pune mai de grabă în mişcare. cunoscu suveranitatea Papei, prin urmare
jubileului, Majeatatea Sa ces. şi reg.
Oonsciinţa naţională, care să ne pună în ea nu negă nici dreptul folosirei stindar­
2 Oecemvre în Budapesta. apost, a dat o amneetiă şi privitor
vedere interese mai generale şi mai înalte, la armata şi marina oes. şi reg. dului papal, cum nu nâgă, ci recunosce
interesele întregului neam român, e mai — Buăapeşta, 3 Dec. n. 1898. Papei dreptul de-a avâ corp diplomatic
Pentru importanţa lui, dăm astăcj)
puţin desvoltată. Cu t6te acestea suntem S’a serbat de serbat şi în capitala în tbtă estinderea ordinul-circular al acreditat şi representanţl diplomatici în
■departe şi în acestă privinţă de ceea-ce Ungariei mai mult de silă, decât de voie străinătate.
ministrului comun de resboiu pri­
eram cu câte-va rjecl de ani în urmă. Şi bună acâstă epocală di în viaţa monar-
vitor la acâstă amnestiă, care ordin
fericitul întru memorie G. Bariţ avea drep­ chului nostru; da, s’a serbat, dâr mai mult a apărut în „Fbia ordonanţelor pentru Cestiunea Filipinelor. După scirl
tate să cjică în ultimii ani ai vieţii: acum numai din partea lumei „oficiose“, mai ales venite din Filipine, insurgenţii resping do-
armata ces. şi reg.“ („ Verordnungs- minaţiunea Americanilor şi îi vor combate
pot să mor liniştit, căci am văcjut deştep­ militare, precum cu un fel de reutăciosă blatt fur das k. u. k. Heer“) dela
tarea oonsciinţei naţionale în generaţiunile satisfacţiune constată şi foile ungurescl. în­ cu înverşunare. Ei vor reţinâ ca prisonierl
26 Noemvre 1898.
mai tinere de pretutindeni. colo incidente neplăcute, demonstraţiunî 10.000 de soldaţi spanioli, pentru a-i sili
Ordin - circular să combată pe Americani.
Dâcă în anii din urmă se pare că mai pronunţate, cari să turbure solemnita­
dela 23 Noemvre 1898. Despărţ. 4 Nr. 2354.
am dat înapoi, în loc să progresăm, causa tea, fiă şi impusă, a cjilei, nu s’au întâm­ Noul budget al armatei germane.
este greşâia unor omeni politici ai noştri, plat. Majestatea Sa ces. şi reg. apostolică Proiectul noului budget al armatei ger­
cari au căutat să amestece interesele na­ In 4 d® 4L 21 de tunuri din vîr- a binevoit, pe cjiua de 2 Decemvre 1898, mane aruncă asupra Germaniei o nouă sar­
0rI
ţionale cu interesele şi pasiunile partide­ ful citadelei din Buda anunţau capitalei să dispună prea graţios următorele: cină de 28 milione mărci. Din acestea Pru-