Page 95 - 1898-11

N. 258 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

•sia va plăti 20 milion’e, âr restul Bavaria, besce despre nisce poliţe, pe cari Engel D. Mureşan, teol. a. IV., pentru schiţa „Nu­ ţilor o cruce de lemn. Când acâstă cruce
44
:S«xonia şi Wiirtemberg. Afară de acestea le-a plătit din bunăvoinţă, pilele viitâre, mai un Tatăl nostru , după G. B. fu nimicită de dintele timDului, comuna
•cheltuelile cu armata se urcă la 133 mi- cjiee numita f6ie, asupra compromişilor se După finirea programului şi după ce puse alta nouă. Odată în luna lui Iulie,
liâne mărci. va descărca o mare furtună, şi este aprâpe preşedintele societăţii multămi Escelenţei anul 1891, merse dela ambasada rusâscă
sigur, că tocmai un membru din cabinetul Sale şi publicului în cuvinte frumâse pen­ din Viena colonelul Zujew la Melk. Colo­
11
Spania şi America. Lui „Times
lui Banflfy va cădâ jertfă a marilor trageri tru participare, Escelenţa Sa metropolitul nelul la porunca împăratului său cumpăra
i-se anunţă din Filadelfia, că Spania şi
pe sfâră cu vinul falsificat. a adresat teologilor ouvinte de încuragiare, locul, unde se afla mormântul celor 300 de
America sunt în ajun de-aşl restabili bu­
nele raporturi. America este convinsă de Se vor scumpi pălăriile bărbătesc!. lăudând silinţele lor şi dorind societăţii Ruşi. In acel loc apoi a fost ridicată o
prosperare. cruce nâgră pe un pedestal alb cu inscrip­
lealitatea şi simţul cavaleresc al Spanioli­ Fabricanţii de pălării bărbătesci din Eu­
Aşa au serbat membrii societăţii de ţia de mai sus în litere rusescl în faţă, âr
lor, dovedit mai ales cu prilejul tractări- ropa au hotărît să urce preţul pălăriilor,
lectură „In. Micu Clain aniversarea de 25 în dos cu litere nemţescl. In 4 Octomvre
44
lor asupra păcii, când representanţii gu­ din causă, că materialul brut fiin care se
de ani de când societatea lor pbrtă numele 1891 acest monument a fost sfinţit şi des­
vernului din Madrid s’au grăbit a satisface pregătesc încă s’a scumpit cu 8—16%.
gloriosului archiereu. înainte pe calea apu­ vălit în mod sărbătoresc.
.pretensiunile Americei. Acâstă estra-ordinară- împrejurare i-a făcut
cată, şi Dumnetjeu ne va ocroti!
şi pe membrii reuniunei pălărierilor ma­ *
Carl'ismul în Spania, jpiarele din — macad. —
ghiari să urce preţul pălăriilor conform ur­
Bilbao anunţă descoperirea a 396 puşol Contraste. Intr’o cji regele Spaniei,
cării preţului materialului brut.
ascunse de carliştl într’o subterană, la "Filip III. se afla pe un balcon al palatului
-ţâră. In urma acestei descoperiri s’au ares­ Inovaţie recomandabilă. La cererea C o i i v o c a r e . său din Esourial şi de acolo privea la un
mai multora, în hala de bere (Colţul stra- oficer tiner, cum acesta sta în sâre cetind
tat câţl-va carliştl. DepeşI din Valenţa a- Prin acâsta se convocă adunarea ge-
dei Aţei şi Căldărarilor) se vinde berea dintr’o carte şi rîdea cu hohot. Cu cât tî-
nunţă, că colâne de trupe au început
fără întrebuinţarea de acid carbonic. Se neracă a „Reuniunii femeilor române pentru
.■sg străbată provinoia Castilia, ca măsură întrebuinţâză numai capaua (pipa) obici­ ajutorarea văduvelor sărace române din Braşov nărul oficer era mai mult cufundat în ce­
tde precauţiune. nuită, care face berea să murseze şi Săcele pa Luni, dţiua S-tului Andreiiî, în tit, cu atât mai tare rîdea, şi rîsul lui
a
ajunse culmea, când cartea îi cădu din
30 Noemvre v. (12 Dec. n.) a. c. la <2%
mână, âr el se tăvăli pe jos de rîs. Regele
6re d. a., în sala cea mare a gimnasiului
SOIRILE DTE EI. Serbare In Blaşiu. nostru. observând acâsta se adresa cătră un cur­
Blaşiu, 4 Dec. n. 1898. O b i e c t e : tean cu cuvintele: „Tînărul acela ori e ne­
44
— 24 Noem vre v. bun, ori cetesce pe Don Quixote . Un sol­
Stimate d-le Redactor! Permiteţi-ml Raportul comitetului despre activita­ dat dela gardă ridica cartea şi vătju, că
Jubileul în Arad. Cetim în „Biserica
să vă raportez ceva despre şedinţa publică tea sa. Raportul cassei despre averea Reu­ într’adevăr aceea era „Don Quixote . Pe
44
ua
.şi Scola“ : „In cfi de 20 Noemvre (2 Dec.)
festivă, ce au arangiat’o membrii societăţii niunii. Abcficerea comitetului vechiii în când se petreceau acestea la Escurial, în­
a. c. din incidentul jubileului de 50 de ani
11
de lectură „Inocenţiu Micu Clain a teolo­ urma espirării mandatului său. Alegerea
al domniei preagloriosului nosţru împărat tr’o casă sărăcăciosă şi scundă a unei străcjl
gilor din loc, din inoidentul împlinirei a noului comitet pe un period de 3 ani. înguste din oraşul Madrid se întâmpla o
şi rege Franciso Iosif I, s’a oficiat în bise­
25 de ani, de când acâstă societate portă
rica catedrală din Arad, prin Prea Sfinţia Braşov, 23 Noemvre st. v. 1898. scenă tristă. Un bărbat cam de 50 de ani,
numele gloriosului archiereu.
Sa părintele Episcop Ioan Meţianu asistat Maria Popea m. p., Dr. los. Blaga, cu o barbă încărunţită şi cu o faţă poso­
Şedinţa s’a ţinut Sâmbătă în 3 De­ morită, pe care se putâu vedâ trăsurile du-
•de preoţimea din localitate, în fiinţa de Presidenta Reun. Secretar.
cemvre n. începutul a fost la 4 6re d. a. rerei şi al miseriei, zăcea pe un aşternut
faţă a membrilor Oonsistoriului dieeesan, a
şi a durat pănă după 6 ore sâra. Fiind tji simplu. Bolnavul, răcjimat pe braţul său
corpului profesoral şi elevilor dela semina-
de sărbătâre, publicul din Blaşiă a parti- ULTIME SOIRI schilav, cu voce debilă dicta o epistolă de
riul dieeesan, a elevelor dela scola supe-
pat în număr mare, aşa că spaţiâsa sală a adio, ca ultima mulţămită cătră contele de
riâră de fetiţe din Arad şi a unui public
seminariului teologic, care servesce ca re- Budapeşta, 5 Decemvre. Minis­ Lermas, care îi dedu un ajutor. In dina
număros, S-ta liturgie îmbinată cu doxo-
fector, s’a arătat prea mică pentru a cu­ trul croat Iosipovieh a declarat, că urmâtore din acea casă un convoiu mic să­
logia mare, ridicându-se sfinte rugăciuni prinde întreg publicul. Era de faţă şi Es- densul nu mai p6te remâne mem­
cătră cel Atotputernic pentru sănătatea şi răcăcios însoţea un cadavru reoe, pe care
u
-îndelunga viaţă a Majestăţii Sale . celenţa Sa metropolitul Miluilyi, câţl-va bru al guvernului şi că trebue se-şl îl duceau la odichna de veci şi când cineva
membri ai capitulului metropolitan, profe­ dea dimisiunea în oas când dela 1 întreba după numele celui mort i-se răs­
Adunare poporală oprită. Seim, că Ro­ sorii dela facultatea teologică, dela gimna- Ianuarie încolo ar arma în Un­ pundea : Acest om, pe care acum îl pe­
mânii din comitatul Aradului proiectaseră siu, superiârele internatului de fete şi un garia stări înafară de lege. Croa­ trecem, a fost un sărman scriitor, a cărui
8
a ţine un şir de adunări poporale, cu scop frumos număr de dame şi domni din loc. ţia cu Ungaria, Ţi © ©1, numai pe viaţă s’a sfârşit între tot felul de suferinţe.
de-a protesta contra ultimei hotărîrl a con- In fruntea salei era portretul archie- basa constituţionalismului pot se Sărăcia l’a silit, ca mai întâiă să fiă servi­
gregaţiunei, prin care poporul e osîndit a reului In. M. Clain. Preşedintele societăţii rnerga mână în mână. tor, apoi soldat. In lupta dela Lepanto a
plăti, prin arunc pe comune, banii furaţi V. Macaveiu, teolog de an. IV., a deschis Bucurescî, 5 Decemvre. In şe­ fost rănit, a căcjut în mânile piraţilor, cari
de faimosul Krivâny. Prima adunare, ce şedinţa prin un frumos discurs, arătând dinţa de aŢl a Senatului d 1 Maio îl ţinură timp de 5 ani în arestul cel mai
avea să se ţină Dumineca trecută în Şiria, scopul ce-1 urmăresce societatea. Progra­ rescu şî-a deovoltat interpelarea pri­ înfiorător. Când el se întârse ârăşl în Spa­
a fost însă oprită din partea fisolgăbirăului mul a fost variat. Corul teologilor a cân­ vitor la neplătirea rentei datorite nia, primi un post modest la oficiul de
•pe cuvânt, că la ea au fost convocaţi nu­ tat sub conducerea d-lui profesor de mu- bisericei şi scblelor din Braşov. Mi- dare, pe care însă nu l’a avut mult timp,
mai Români, ceea ce ar însemna o nesoco­ sică 1. Mureşianu: „Etă preotul mare , nistrul-preşedinte Sturdza a răspuns, deârece în urma unei acuse false ârăşl a
11
tire a articulului de lege XLIV din 1868. „Fluturaşul şi „Să trăâscă , t6te compo- că actele cetite în cameră de d-1 ajuns în arest. In anii aceşti de pe urmă
44
u
Din mijlocul poporului, ce totuşi se adu­ siţii de ale d-lui Mureşianu. S’a mai cân­ Ionescu nu derivă dela persone ofi­ ai miseriei deveni scriitor, şi câte-va aju-
nase, s’a adresat o telegramă cătră mo- tat şi o altă composiţie a d lui Mureşianu, ciale maghiare şi că plata rentei s’a târe din graţie îl scăpau, ca să nu moră
naroh, aducându-i-se la cunoscinţă caşul. şi anume: „Furtuna solo-bass, de Victor sistat, debre-ce în cas când s’ar fi chiar de fâme. Acum însă mârtea a curmat
14
Desvălirea statuei lui Tudor Vladimi- Macaveiu teol. a. IV. Atât corul, cât şi plătit, scolele ar fi fost închise. Se­ suferinţele nenorocitului. Acest nenorocit,
rescu. Vineri 20 Nov. v. s’a desvălit la solo, au succes deplin, fiind prescis ese- natul a luat la cunoscinţă răspun­ oare a murit în aşa miserie, este autorul
44
'Târgu-Jiu statua lui Tudor Vladimirescu. cutate. sul ministrului-preşedinte şi a votat renumitului „Don Quixote . Numele lui este
Au asistat la acâstă solemnitate autorităţile Nu cu mâi puţin succes au fost de­ încredere guvernului. Miguel Oervantes Saavedra.
civile şi militare din localitate şi un nu­ clamate şi poesiile: „Unde ni sunt visă­
14
măr considerabil de lume. A fost present torii de A. Vlâhuţă, declamată cu mult DI Y E I I S E .
-şi sculptorul acestui măreţ monument, d-1 sentiment de Vasile Suciu. teol. an. I., şi l i t e r a t u r ă .
14
Bâlăcescu. „Ţiganul la vânat , de T. Speranţă, de­ Crucea Ruşilor. In Austria de jos, pe „Moda Ilustrată . Numărul 46 al „Mo­
44
clamată de Petru Florian, an.- I., care a drumul ţării dela Viena spre Linz, nu de­
u
11
Libţrat. „Tribunei i-se comunică sci- dei Ilustrate aduce pe pagina primă 2 gra­
produs mult haz prin predarea atât de parte de institutul „Melk , se ridică aşa
44
-rea, că T. Liviu Albini a fost liberat Sâm­ vuri perfecte, cari înfăţişâză 2 capete ti­
bine a acestei anecdote. numita „crucea Ruşilor . Acâsta e o cruce
44
băta trecută din arestul preventiv din nere cu nisce pălării cu mult şic, a doua
Partea literară a şedinţei au format’o mare nâgră aşeqată pe un pedestal alb, pe
Alba Iulia. pagină conţine o cronică a modei forte in­
3 lucrări, şi anume: „ReprivirI asupta acti­ care se află următârea inscripţie : „In adu­ teresantă şi o mulţime de monograme fru-
Darul monarchului. Regimentul de hu­ vităţii şi desvoltârii de pănă acum a so­ cerea aminte a celor 300 de răsboinicl ruşi, mâse ; mai departe aduce âr grupuri de
sari Nr. 1, staţionat în Braşov şi satele cietăţii de lectură „In. M. Clain , de se­ cari au murit la 1805 în Melk şi au fost toilete din cele mai distinse şi diferite cu
44
din jur, împlinind în 2 Decemvre n. 50 de cretarul societăţii S. Moldovan teol. an. îngropaţi în acest loc. — Ev. St. Ioan
descrierea lor forte amănunţită. Asemenea
•ani, de când pbrtă numele Majestăţii Sale, IV. Dânsul arată cum membrii socie­ cap 15, vers 13: Nu iubesce nimeni mai şi rochii pentru fetiţe şi paltâne de băeţl
•a căpătat din acest incident un dar preţios tăţii, pătrunşi de spiritul progresului, mult, decât acela, care îşi lasă viaţa sa sunt descrise. Suplimentul gratuit repre-
din partea monarchului, anume o trîmbiţă dela înfiinţarea societăţii şi pănă în pre­ pentru amicii săi . Era în ârna grea a anu­ sentă un tipar dela o jachetă modernă pen­
44
• de argint sculptată cu aur. La gaetanul sent au ţintit cătră scopul ei măreţ, au nr lui 1805. Intr’o Ţi sosiră pe la acel loc, ca tru dame. Partea literară e şi acum variată
trimbiţei atârnă o medaliă de aur, care pe mat paşii fericitelor genii romane şi sub la 4000 de soldaţi ruşi, escortaţi de Fran- şi interesantă.
o parte înfăţişâză pe monarch în costumul scutul lor au şi înaintat în mod îmbucu­ cesi. Ruşii erau prisonierl din lupta dela *
•de colonel al regimentului. rător. Cetitorul a fost ascultat cu interes. Austerlitz, şi acum se aflau în drumul lor
D l Teodor V. Păcâţian, care numai
44
Forte frumos a fost discursul „Să serbăm , spre Francia. In Melk a fost pausă. Ruşii
Logodnă princiară. Din Londra se a- de curând a dat literaturei române „Lupta
rostit de Luca Rus, teol. an. IV. D 1 Luca cei mai mulţi au fost incuartiraţî în insti­
nunţă, că prinţul grecesc George, care de pentru drept , una din valorâsele scrieri ale
44
â vorbit despre starea primitivă a biseri- tut, er alţii 500 la număr au fost închişi
curând a fost numit comisar suprem în dinstinstului jurisprudent german Dr. Ru-
cei române, despre influinţa grecâscă, sla­ într’un turn cu două etage. Era un ger
•Creta, se va logodi cu prinţesa Victoria, dolf de Ihering, a scos acum de sub tipar
vonă şi despre calvinism, cari tâte se nisu- mare, de crepa lemnul. In parter Fran-
■fiica principelui de Walles şi nepota re- o nouă lucrare valorâsă a acelui celebru
iau să atragă în partea lor biserica nâs-* cesii, cari păcjiau pe Ruşi, au făcut foc ca
44
.ginei Victoria a Angliei. scriitor german, întitulată „Scopul în drept ,
tră. In urmă vorbesce despre unire, ară­ în liber. Ruşilor din etagiul de sus li-a
care traotâză cestiunl din domeniul juris-
Firma Engel. Abia ar pute crede tând starea deplorabilă dinainte de unire, fost frig, şi pănă diminâţa, parte au înghe­
prudenţei. E o carte voluminâsă, de 366
omul, ce legături estinse are faimosa firmă şi progresul ce a urmat după unire, ţat, parte s’au înecat de fumul de jos, aşa
pag., format mare 8°, de-o potrivă intesantă
JEngel, care s’a făcut renumită prin aceea, er în urmă propune aniversarea anului că din SCO au mai rămas abia 200 în
şi instructivă pentru toţi omenii iubitori
că nu tornă în pahare decât vinuri falsifi­ 1700. Acest discurs, pronunţat cu atâta cla­ viaţă. In Ţiua următâre, — era în 13 De­
de sciinţă. Opul s’a tipărit în institutul
M
cate. „Alkotmâny spune în cestiunea fal­ ritate şi cu talent oratoric, a făcut o in- cemvre — toţi cei morţi au fost îngropaţi
44
„Tipografia din Sibiiu şi costă 4 fl., pentru
sificărilor acestei firme, că sunt forte mulţi presiuna forte bună. Vorbitorul a fost viu într’un loc, âr ceilalţi prisonierl au fost
România 10 lei.
.compromişi, mai ales însă un „bărbat de aplaudat şi felicitat din partea publicului. transportaţi mai departe. Locuitorii comu­
44
stat maghiar cu posiţie înaltă. Se vor- Nu mai puţină laudă se cuvine d-lui nei Melk au pus pe mormântul nenoroci­ *