Page 96 - 1898-11

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 258—1898

Cultura Plantelor. Din preţiosul « Nr. 19140—1898.
w
„Manual de agricultură răţională al d-lui
George Maior, profesor la şcola centrală de Concurs
agricultură dela Ferăstrău, în Bucurescî, a
u
apărut în Tipografia „A. Mureşianu din Pe temeiul ordinaţiunei Dlui
Braşov, partea II. Fitotechnia săi cultura subeomite Dr. Friederich Jekel din
specială a plantelor. Acest volum se estinde 21 Novembre a. c. Nr. 29461—898 XXXII. Loterie de stat c. r.
pe 611 pagine, format mare şi conţine în se e ser ie c o n c u r s , . pentru un
text 202 figuri. Cuprinsul e forte bogat, post nou sistemisat de econom oră­ pentru scopuri de binefacere civile a monarchiei de dincolo.
arătând cu de-amăruntul soiul, modul de
cultură, bolele şi vindecarea lor etc. pentru şenesc.
fiă care plantă, precum cereale (tot felul Leafa anuală 1000 fi., bani de Acesta loteiie de ban.1— unica în Austria legal concesionată-
de bucate, ca grâu, săcară, orz, ovăs. orez, locuinţă 150 fi , pauşal pentru tră­ constă din 12034 câştiguri în bani gata, cu suma totală de
meifi, cucuruz, hrişcă, etc.); apoi mazere, sură şi cal 600 fi. şi quinquenalele
linte, măzăriche, rapiţă, mac, şofran hemeifi, statorite.
in, cânepă, tutun, cartofi, tot felul de sfecle 2 0 0 . 0 0 0 C ® r o n e B
hren, curechiă şi alte multe. Apoi diferitele Eionomul orăşenesc este dator
plante de nutreţ, ca lucernă, trifoiu, mohor, se-şi ţînă cal şi trăsură; Orele de Penrru plata câştigurilor garanteză Direcţia c- r. a loteriei.
cucuruzul verde de nutreţ, diferite compo- ocupatiune statorite pentru funcţio­
siţiunî pentru fenaţe şi păşuni artificiale etc. narii orăşenesc! nu au aplicaţiune Tragerea nrmesă fără amânare în 15 Decemvre 1898,
Alt capitlu tracteză despre cultura fenaţe- pentru densul. IPlfr Un los c o s t ă 4 C o r o n e .
lor, altul irigaţiunl, altul despre păşuni etc.
Pentru fiă-care econom, acestă carte Reflectanţii pentru acest post au LosurT so capătă: la despărţământul loteriilor de stat în Vîena
e de cea mai mare trebuinţă, putându-i de a-şî aşterne cel mult până în 14 Riemergasse 7, la colectanţi de loterie, traficî, la oficiul de dare,
servi ca cea mai bună călăuzii în toţi ramii Decembre a. c. la 12 Ore la prânfi poşte telegraf şi căi ferate, la case de schimb etc.—Planul loteriei
economiei sale. Asemenea scrieri nici n’am acestui magistrat petiţiunile prove- pentru cumpărător de losurî gratis. —
avut pănă acum în limba română. Tote
gazetele nostre, tote reuniunile economice, c}ute cu atestatul de botez, cu ates Losurile se trimet libere de porto, «hm■
toţi bărbaţii noştri luminaţi şi pricepuţi în tatul de moralitate, cu testimoniile
ale economiei, au salutat cu multă bucuriă asupra destoiniciei lor teoretice şi 9-10 408. Direcţia c. r. a loteriilor,
apariţiunea acestei preţiose cărţi, care face practice în resortul de construcţii, Secţia loteriei de stat.
onore literaturei nostre, putând sta faţă cu cu dovecfile asupra cunOscerei lim-
cele mai de frunte scrieri de acest fel ale bei maghiare, germane şi române.
celor mai culte popore din Europa.
Tuturor economilor români, cari do B r a ş o v , 26 Novembre 1898.
resc să facă o înaintare în purtarea eco­
nomiei lor, le recomandăm deci să-şi pro­ Magistratul orăşenesc. «te**
cure acâstă preţiosă carte. Preţul volumului
11 este 4 fi. (trimis cu posta recomandat PUBLÎCAŢÎTOE. ABONAMENTE
4 fi. 25 cr.) Pentru România 10 lei, plus
porto. Prin acOsta ee aduce la cunos- liA
Din partea întâifi Agralogia, care trac- cinţă publică, cumcă mora proprie­
tâză despre cultivarea pământului: aratul, tarilor de moră din Tohanul vechiu, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I * 1
semănatul, guuoitul etc. etc., de asemenea
se mai pot căpăta esemplare cu preţul de constătătOre din 3 petri, dintre care Preţul abonamentului este:
2 fi. 50 cr. (plus porto recomandat 25 cr.), una instruată şi pentru făină fină,
Pentru ambele tomuri de-o dată procurate construită după un sistem nou, cu Pentru Anstr o-Ungaria:
este a se plăti porto 40 cr. transmisiuni, se dă îsi arendă Pe trei luni................................................... 3 fi. —
Se pote procura dela Tipografia „A. prin licitaţiune publică pe 3 ani Pe şese luni. . ............................... 6 fi. —
Mureşianu“ din Braşov.
decursivî, începend din J Ianuarie Pe un an....................................................... 12 fi. —
1899, până în finea lui Decembre
Cursul la bursa din lîîena. 1902; preţul arendei în bucate după Pentru România şi străinătate:
Din 5 Decemvre 1898. cum se adună la mOră. Pe- trei luni........................................................... 10 fr.
Pe şese luni............................................................ 20 ir.
Renta ung. de aur 4% . . . . . 120.80 Piua de licitaţiune 69te ficsată Pe un an ..................................................... 40 fr.
pre 15 Decembre st. n. a. c. la 11
Renta de corbne ung. 4 % . . . . 97.70
Ore a. m.
1
Itnpr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ . 119.70
2
0
Doritori! de a lua în arenda, au âtomamiiti Ia numerele cn dala di Dimiaiii.
l
impr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ . 100.— de a pune un ivadiu de 60 fi. v. a.,
2
0
n
Oblig. căii. fer. ung. de st I. emis. 120.— seu în hirtii da valOre. Pentru Austro-Ungaria:
Bonuri rurale ungare 4°/ . . . . 95.80 Pe an..............................................................2 11. —
0 Condiţiunile de arendare se pot
Bonuri rurale croate-slavone . . . —.— Pe şese luni......................... . . . . 1 f i . —
vede în fie-care (fi în casa morii, ;
Iaapr. ung. cu premii..............................158.— ^ Pe trei luni.................................................... 50 Cr.
precum şi la primăria comunală.
Dosuri pentru reg. Tisei şi Segbedin . 139.—
T o h a n u l \ e c h i u , în 4 De­ K Pentru România şi străinătate:
Renta de argint austr.......................101.15
cernare 1898. Ş Pe an...................................................................8 franci.
Renta de hârtie austr....................... 101.45
Renta de aur austr................................. 119.95 ş4i.i-i Biroul morii. O Pe şese luni....................................................4 franci.
S, Pe trei luni.................................................... .2 franci.
Leşuri din 1860...................................... 140.25
Abonamentele se fac mai u ş o r ş i m a i r e p e d e prin
Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 915.—
Âoţii de-ale Băncei ung. de credit. 391.75 mandate poştale.
Subscrisul aduce la cunoscinţa
Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 361.50 ^ Domnii, cari se vor abona din nou, ae binevoiesca
Ou. public, că aass înfiinţat după
NapoleondorI...............................................9.56 sistemul cel mai nou, un stabiliment de ^ a sreie adresa lămurit şi a arăta şi posta ultimă.
Mărci imperiale germane . . . . 59.— H Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei".
Londou vista......................................... 120.— spălat şi călcat albituri
Pai-is vista............................................. 47.67'/ 2 V«KKKKKXKKX»ÎOOCWK««K«K»K«ÎOO<KKK>
Rente de corone austr. 4°/ . . . 101.50 — în Strada Vămii Nr. 16. —
0
Note italiene..................................... • 44.55 Se p r i m e s c or! şi ce obiecte,
p e n t r u spălat şi călcat, cravate băr­ Sosirea si jlicim trenurilor de stat rog. aug. îi M m
Cursul pieţei Braşeţ?. bătesc! pentru curăţit, şi se execută
cu cea mai mara acurateţa. Valabil «lin f Octomvre st. n. 1898.
Din 6 D.memvre 1898.
Rugâudu-me de o cercetare cât Sosirea trenurilor în Braşov: ^ Plecarea trenurilor din Braşov
Bancnota rom. Cump. 9.48 Vând. 9.50
mai numerose, sunt Dela budapesta la braşov: Dela Braşov la Budapesta:
Argint r- mân. Cump. 9.44 Vând. 9.46
cu tOtă stima: I. Trenul de persbae la 8 ore dicn. I. Trenul m xt la 5 bre 8 mia. dirainâţ,8ţ>
Napoleond’orl. Cuinp. 9.51 Vând. 9.54
V. H O S S Z U , ii. Tr. aooei. peste Cluşiu la 2 6. 9 m. p. m. II. Tr. «eoel. (peste Oluşiu) ta 2 b. 45 ui. p. ui.
Galbeni Cump. 5.60 Vâna. 5.65
Ruble Rusesc! Cump. 127 Vând. 128 Braşov, Strada Vămei Nr. 16, III. Trenul mixt la 10 bre 25 miu. sera HI. Trenul de pers. la 7 bre 48 min. sâra,,.
Mărci germane Cump. 58 50 Vând. —.— 1—1 etagiul I.. scara 2. Dela Bucurescî la lîraşov: Dela Braşov la Bucurescî:
irer turcesel Cump. 10.70 Vând. —.— I. Treuu! mixt,, care circulă numai Vinerea I. Trenul de persone la 3 bre 55 m n. d„.
;
Sci s.fono. Albina 5°/ 101.— Vând. K'2 — PIP j,Gazeta Transilvaniei* deia Predeal, ia 5 bre 20 min. dira. II. Trenul mixt la 11 bre a. m.
n
II. Trenul arcei. la 2 bre 18 min. p. m. Uf. Trenul accelerat (ce vine pe la Orad »^
1
Proprietar: 35r. rAitureă liiireţifiiffis. ni nume.ml t 5 er. se vinde II. Trenul mixt, la 5 bre 20 n in. p. m. Cluşiu) la 2 bre 19 min. p. m.
Mactor responsabil: fwrearwSiia la Eremias Nepoţii. LV. Trenul d-- pers., la 9 bre 8 min. sâra. Dela Braşov Ia Kezdi-Oşorheiu:
Dela lîezdi-Oşorheiu la Braşo, :
I..T'enu de persone la 5 bre 19 min..
1
I. Trenul de persone la 8 bre 25 m. d., dim. (ara legătură cu Tuşnad)
S 3 li (are legătura în St.-Georgl cu Ciuc- Ciuc-rizeroda. 8 o. 15 m.
Szerda şi Ciuo-Gyirr es).
B l Urand-Caffe & Restaurant I I. Trenul de persbue la 1 oră 51 m. p. m. I. Trenul mixt la 8 bre 50 min. a. m.

II. Trenul mixt, la 6 bre 48 m. sâra, (are II. Trenul de pers. la 3 bre 15 m. p. m.
1 sau deschis Joi, în 1 Decembre 1898 în I 1-ga tură eu Ciuo-Szereda). (are legătură cu linia Tuşnad-Oiuc-Szered.)i
fOU
lor Grand-HoteL Dela Zeniescî Ia Braşov (G. Bartolomeiu) Dela Braşov la Zemesc! (G. Bartolomeiu)..
pj 1 I. Trenul mixt 6 bre 22 min. dim. i. Trenul mixt la 9 d-e şi 5 min. a. m.
Hui II. Trenul mixt la 1 oră 12 miu. p. m. II. Trenul mixt la 3 bre 18 min. p. m.
Pi Benluri escelesate. —Q— Preţuri ieltlMe. ii
«sisasa Totă noptea descliis. t® ® » » *) V. Un alt tren mixt, oare oirouiă numai Vinerea dela Augustin (Agosto
falva) la 7 bre 4 min. dimiuâţa.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.