Page 97 - 1898-11

ItEDACŢIUNEA, „gazeta* ie e în floare fii.
Adiinistraţiunea şi Tipografia. S
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BSAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe săse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu X-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăso
IHSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătorele Birouri do anunolurl:
In Vie-.ia: ffl. Dukes Nachf. Se prenumeră la tdte ofi-
Bax Auyenfeld &. Emerloh Lesner, ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Holmloh Sohalek. Rudolf Sosse.
A. Oppollks Naohf. Anton Oppallk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Administrat iunca, Piaţa mare,
aor, Eksteln Bornat. In Ham- Tfireul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢ1UNIL0R : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmoml pe o coloufl 6 or. A oţ- arrw rapsnrai mn «<ra mn mmm Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ I3®il iran BWMSj Vjjjr KoCBui ittSfflStsi MfiSlTOH BOKdi mm 12 fl., pe 6 lui.I 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarii'ă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
soriă 10 or. său 10 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 259. Braşov, Joi 26 Soemvre (8 Decemvre). 1898.

Semne de destrămare. Curând însă, seu mai bine <jis, stată, că nu ’i-s’a dat cuvântul în sesiunea la 25 Iulie 1868 s’a promulgat în „Monito­
aprâpe în acelaşi timp a urmat a trecută, când a voit să vorbâscă în acâstă rul Oficial legea votată de Cameră, când
11
Orî-ce s’ar elice despre minis- doua lovitură nu mai puţin simţi- cestiune. Atunci d. senator O. Viişoreanu cu adoptarea la noi a monedei „lei noi ,
u
trul-preşedinte Banffy, un lueru tre- tăre, ba mai simţitâre ohiar, decât a spus, că nu mai p6te cere cine-va cu­ aci se stabilesce, că se va da bisericei din
bue se-l recundscă ori şi cine, cea dintâiu. Preşedintele camerei vântul, când Senatul s’a pronunţat pentru Braşov 23,600 lei. Acâsta era sub guvernul
anume, că protegiatul fişpan de odi- Szilagyi, unul din stâlpii de pănă închiderea discuţiei. liberal, ministru-preşedinte fiind Nicolae Go-
nidră, creatura lui Tisza Kalman, a acum ai partidei guvernului şî-a dat Rău s’a făcut, căci acum la deschide­ lescu, âr de finanţe d-1 Guşti. La 1871, sub
avut de patru ani, de când conduce şi el de-odată dimisiunea. rea sesiunei reiau acâstă cestiune, şi dâcă guvernul d-lui Lascar Catargiu, s’a adaogat
frânele guvernului, pană acuma mare Motivul acestei demisiunî, se a- ne lămuream atunci, pâte nu s’ar fi întâm­ la suma de 23,500 lei încă 13,481 lei.
noroc. Acest noroc, ce l’a călăuzit sigură, că provine tot din diferenţe plat atâtea lucruri regretabile. Din iniţiativa Camerei conservatâre
dela Bistriţă şi Deşiu pănă la Peşta prinoipiare cu guvernul, căci Szilagyi Declaraţia d-lui prim-ministru Dim. de atunci, vine un proiect de lege, semnat
începe acuma se-l părăsescă. nu vrâ să contribue şi el la inau­ Sturdza, că nu dă nici un ban, a făcut pe între alţii de d-1 general Mânu şi de mine,
Cestiunea pactului economic a gurarea unei guvernări în afară de epitropia bisericei Sf. Nicolae să mă însăr­ prin care ceream să se ridice suma acâsta
luat o întorsătură, pe care baronul constituţiă. Cu alte cuvinte nu este cineze pe mine, pe d. V. Lascar şi O. dela 13,481 la 15,000 lei.
Banffy n’a fost în stare se-o pre­ învoit cu planul guvernului de-a cere Disescu, prin procură, ca să dăm în jude­ D-1 Maiorescu citesce mai multe pa-
vadă. Dovadă declarările sale din imputernicire ca să reguleze el de cată Statul român. sagii din discuţiile Senatului din 1875 re­
dietă, cari l’au adus acum în situa­ capul lui budgetul şi să prelungeacă D. Maiorescu declară, că nu va ames­ lativ la sumele care se dau bisericei Sf.
ţia, că vrend se se ţină la putere, provişoric pactul după trebuinţă. teca în discuţia Senatului o cestiune pen- Nicolae şi spune apoi, că în Ungaria s’au
trebue se-şî calce cuvântul. A pro­ La pasul preşedintelui camerei dentă la tribunal, şi va vorbi numai despre votat legi speciale pentru a se opri dările
mis sus şi tare, că nu va întreprinde s’a alăturat şi primul-vice-preşedinta cestiunea, care e pur politică. de subvenţiunl de cătrâ alte State în Sta­
nimic, nu se va învoi la nimic ce al ei Ludovic Lang, care deelarân D. Maiorescu citesce o scrisore a pă­ tul ungar.
ar pute se vină în conflict cu le­ du-se solidar cu Szilagyi, şi-a dat şi rintelui său, datată din 12 Iulie 1860, din Dâr aci nu e vorba de o subvenţiune,
gea dualistă dela 1867 şi cu legea el dimisiunea. Braşov, în care se vorbesce de renta, care ci de o datorie, de o creanţă, obligaţie,
votată la începutul anului acestuia Afacerea acestor demisiunî e se dă bisericei Sf. Nicolae din Braşov, pre­ care dateză cu mult înainte de disposiţia
de cameră. Astăzi înse lucrurile au fârte delicată şi constitue un peri- cum şi un răspuns al d-lui V. Boerescu. din 1875 şi legea din 1883 a statului
ajuns acolo, încât guvernul Banffy cul pentru înţelegerea în sinul par­ Continuând, oratorul fiice, câ va arăta şi ungar.
nu se mai pâte susţinâ şi nu-şî p6te tidei guvernului, mai alea, fiind mai o scrisâre a d-lui D. Sturdza din 1858, Sub tâte ministerele, de atunci pănă
împlini angajamentele luate faţă cu mult ea probabil, că esemplu dat de scrisore, pe care d. Sturdza o pâte recu- acum câţi-va ani, s’a plătit acâstă alocaţie
guvernul din Austria, decât numai Szilagyi şi Lang îl vor urma şi alţi nâsce, că e a d-sale. ohiar sub ministerul d-lui I. C. Brătianu.
abătându se dela calea constituţio­ membri ai partidei guvernului, cari D-sa spune apoi conţinutul hrisâvelor S’a plătit şi fără nici o dificultate, pentru-
nală şi propunând măsuri estraordi- cugetă mai independent asupra mer­ lui Aaron Vodă al Moldovei din 1594, care că acesta este o obligaţie. Am plătit în-
nare înafară de legile existente. sului lucrurilor. dă bisericei Sf. Nicolae un venit de 12.000 totdâuna acâstă alocaţie şi toţi miniştrii
Tocmai în momentul, când ră- Avem der causă a vedâ în Aştri, şi al lui Mibail Racoviţă, Yoevod al au plătit’o. Dâcă nu a-şl fi plătit’o, cred
zîmat pe puternica sa majoritate, aceste apariţiunî un semn, că noro­ Moldovei, din 1631, care scutesce viile de că aşi fi căfiut sub prescripţia legei res-
pe care bine seim, cu ce mijlâce cul a început să părăsescă pe ac­ dări. In Muntenia biserica acâsta avea mo­ ponsabilităţei ministeriale. A plătit’o d-1
şî-a format’o, ministrul - preşedinte tualul ministru-preşedinte. şia BudiştenI, din judeţul Ilfov, în 1748, Taohe Ionescu, d-1 Lascar, m’aţl prins şi
Banffy se pregătea se ia aceste mă­ şi mâr& dela Ootrocenî. D. Maiorescu a- pe mine, căci şi eu am plătit’o. Şi aşa nu
suri estra-ordinare, se întâmplă ca­ rată apoi o încheere a Divanului din 1790, se pote nega, pentru-că e lege specială pu­
şul sunsaţional al dimisiunii minis­ Din Senatul român. care dă bisericei renta sa. blicată în „Monitor şi nu se pâte as­
11
trului croat Josipovich, care a de­ Interpelarea in cestiunea rentei scolelor Oratorul urmâzâ cu cetirea şi a altor cunde.
clarat franc, că el nu mai pâte face documente şi scrisori relative la ratele ce D-1 Maiorescu citesce un articol din
parte din cabinetul ungar, decă române din Braşov, în şedinţa dela 23 se plăteau bisericei Sf. Nicolae din Braşov. „Voinţa Naţională de acum 4 ani, rela­
11
Noemvre v. a. c.
acesta intenţionâză să se abată dela Venind la 1861, d-1 Maiorescu arată, că tiv la creanţa de plată a sumelor cătră
calea constituţională şi să creeze o D. Titu Maiorescu are ouvântul, ca să-şi toţi âmenii de bine din ţâră na au stat un biserica din Braşov, articol în care conser­
stare înafară de lege. desvâlte interpelarea relativ la neplata ren­ moment la îndoială de a da sumele de bani vatorii sunt acusaţî, că nu au dat sumele
Acâsta a fost prima lovitură, tei de 38.B00 lei datorită, bisericei Sf. Ni- prevăfiute prin hrisâve. Desvoltâ apoi isto- datorite bisericei din Braşov. Oratorul afirmă,
ce a primit’o cabinetul Banffy în colae din Braşov. rioul cum s’au prevăfiut în tâte budgetele că acâstă acusaţie nu este adevărată. Nu­
niBce împrejurări atât de dificile şi Oratorul spune, că încă din sesiunea Statului român sumele necesare pentru plata mai fostul ministru Orescu, un liberal şi
critice, ca cele de ac|b cari pot trecută d. senator Brabeţeanu a interpelat rentei bisericei Sf. Nicolae din Braşov, pănă ministru numai trei săptămâni, propune în
nasce cele mai mari complicaţiunî guvernul asupra neplăţei acestei rente da­ la 1866, când se da 36,000 lei. 1876 suprimarea trimiterei sumelor şi sus­
interiâre. torite instituţiunilor din Braşov. D-sa con­ Continuând, d-1 Maioresou spune, că pendarea legei. Acesta e adevărul.

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. liţi toţi ţipă şi plâng, dincâce domnesce o când privesc! acest portret idealisat, în emancipâză tot mai mult de sub influen­
tăcere apăsătâre, toţi sunt amuţiţi de du­ care palorea obrazului contrastâză atât de ţele pictorilor cu renume de pe atunci, şi
rere. Mai naturale sunt icânele celor din- frumos cu pletele cele buclate şi lungi de originalitatea sa incepe să-şi taie drumul
Scrisori din Italia. tâiQ, dâr e cu mult, cu mult mai frumâsă păr negru, ce rîurâză de sub bareta sa de propriu, un drum larg şi admirabil Dela
11
„înmormântare lui Caravaggio, pe care Fra Bartolomeo învăţase el gruparea în ta­
Nenumitei prietine. catifea, când vedl fruntea cea lată şi gâtul
văfiând’o o simţi mai adânc, şi mai multă cel lung şi alb ca de lebedă şi mai ales blouri şi o duce pănă la desăvârşire. Cine
liaffael şi contimpuranii. milă şi stimă îţi inspiră acâstă madonă re­ când privescl la ochii săi cei mari cu cău­ a văfiut schiţele lui Raffael, păstrate în
(Urmare). signată, decât acea femeie desnădăjduită. tătura lor naivă şi pierdută, atunci simţi Florenţa, a observat de bună sâmă câtă
Intre artiştii moderni sunt puţini, cari Ohiar tendinţa acâsta de a arăta în acea satisfacţie, pe care o ai când vefil, că silinţă şl-a dat măestrul de a aduce aprâpe
au acea putere magică în penelul lor, în­ feţele omenescl în tâte situaţiunile abstrac­ portretul -artistului adorat corăspunde seu tâte tablourile sale mai mici în forma es­
cât să te pâtă răpi din lumea, în care tul firei lor, face ca Raffael şi contimpu­ chiar întrece imaginea, ce ţi ai făcut’o des­ tetică de triunghiii: Madona e la mijloo,
trăescl şi să te conducă în lumi de fanta­ ranii să nu pâtă fi portretiştl adevăraţi. Ei pre el. copiii Cbristos şi Ioan de două părţi („Ma­
sie, de aceea ei dâcă vrâu să fiă naturali, cârcă să represinte ideia şi acolo unde n’ar JRaffaelo Santi*) da Urbino, s’a născut dona cu stigliţul“) şi mai evident în „Ma­
u
trebue să arate lumea de tâte dilele aşa trebui decât formă, technică. Portretul papii la 1483 în Vinerea mare. Tatăl său a fost dona sixtină între cei doi sfinţi.
cum este ea -- mai mult urîtă, decât fru- Iulius II de Raffael, care trece de cel mai pictorul Giovanni Santi, oare desooperind Cele dintâiii tablouri ale sale stîrneso
mâsă. desăvârşit portret al măestrului, e frumos de timpuriu talentul extra ordinar al fiului deja admiraţia tuturor, şi aufiendu-i de
11
Sâu să luăm „înmormântarea lui Ca- dâr nu-i nici pe departe atât de bun ca său, îi dădu de mic copil o educaţie artis veste, îl chiamă papa Iulius II şi pe el în
ravaggio, una dintre cele mai naturaliste acelea ale unui Rubens, Sustermans şi tică. După mârtea tatălui său, îi fu dascăl Vatican, unde stauzele papii să împodobiau
opuri ale acestui timp şi s’o asămănăm cu Velasques. Perugino. Dâr în curând picturile ucenicu­ cu fresce. Deşi cel mai tînăr între pictorii
chipurile prerafaeliţilor, cari represintă în­ Un singur portret de Raffael îmi lui nu se mai pot distinge de ale măes­ de-acolo, opurile lui plac mai mult papii,
mormântarea. Şi ici şi colo e o durere es- place, şi acesta este portretul său. trului, şi Raffael, nemulţămit cu viaţa cea aşa că pictori vechi şi cu renume trebue
tremă în feţele celor ce iau cadavrul de Raffael a trebuit să fiă un bărbat neînsemnată artistică din Perugia, plecă în să predea locul lor junelui măestru. Faima
pe cruce. La prerafaeliţi însă durerea acâsta fârte frumos, cu ochii şi părul său negru, focarele artelor : Florenţa şi Roma. Aici se sa străbate în totă lumea. Diirrer îi trimite,
se manifestâză în sebime şi gesturi despe­ cu nasul cel fin arcuit, care ese din faţa în schimbul unui desemn, colecţia întrâgă
rate, une ori ridicule, la Caravaggio numai sa rasă mai mult la ivelâ, cu bărbia sa a „‘Werk“-ului său; Franţ I îl chiamă ca
*) Numirea Sanzio, pe care i-o dau mulţi,
pe feţele muncite de durere. La prerafae­ scâsă ceva înafară, tipic italienâscă. Dâr nu-1 corectă. pictor de curte. Dâr el preferă cerul al-