Page 98 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 259 -1898.

D-l T. Maiorescu cefcesce apoi răs­ gurâză de ani de dile în budgetul român. va folosi de acesta, ca să rupă pactul ce a lui Josipovich. Dâr sperâză, că fiind in­
punsul d -lui Sturdza la interpelarea d-lui D-l Aehrenthal (jice, că a comunicat aces­ unesce cele două ţări. Cause sâu pretexte trodusă clotura în regulamentul dietei
Brabeţeanu în aceeaşi cestie, unde primul tea guvernului ungar şi că acesta se ocupă pot afla destule în stările ilegale, seu ca să croato slavone, preşedintele are putere des­
ministru actual declară, că „n’a dat nici o de cestiune, însă cercetările sale nu s’au refuse dările, sâu chiar ca şi Croaţia să dis­ tulă discreţionară spre a putea îmcedeca
11
para şcolelor din Braşov . terminat încă. pună independent şi să îmbie pe Austria c’un scanda'urile şi încercările de obstrucţiune
Şi mai spune, că se înrăutăţea situa- Pe basa acestor documente d-l Sturdza pact deosebit, pe Cehi şi pe Slavii de Sud cu ale oposiţiei croate.
ţiunea şi de aceea n’a dat renta. Dâr a espune, că nu s’au dat banii şcâlelor pen- federalismul şi pe armată cu manifestaţiuul
cui posiţie se înrăutăţea ? A şcolelor şi bi­ tru-că erau ameninţate cu închidere din negre-galbene. Prilegiul acesta este atât de
sericilor? Nu! Un ministru român nu tre- causa legii unguresc! dela 1883. „Greuta­ ispititor, şi inimicii noştri din Austria ar MomI provizoriu.
bue să arate care’i situaţiunea şcolelor din tea este , cjise d-sa, „că guvernul maghiar primi cu bucurie atât de mare alianţa opo-
w
Din Viena se anunţă, că nu pâte fi
11
Braşov guvernului maghiar. se opune şi noi nu voim să provocăm în­ siţiunei croate .
vorba, ca în decursul acestui an pactul
11
Dâcă mai esistă viitor în ţâra asta, chiderea şcâlelor, dând „subvenţia . Fap­ Firesce, că consideraţiunile acestea
vamal şi comercial să trâcă prin parlament.
se va vedâ în viitor ce calamitate a fost tul, că în trecut s’a putut da „subvenţia , politice dau un viu nutriment speranţelor
11
Guvernul austriac crede, că pănă la 10
guvernul acesta pentru ţâră. Să vedem o nu este un argument. Adl situaţia s’a schim­ oposiţiunei maghiare în lupta ei contra lui
Decemvre, cel mult pănă la 20, comisiu-
majoritate liberală în «Senat şi Cameră, că bat cu totul“. După vorbirea d-lui prim- Banffy. Organul kossuthistilor, „Egyetertăs“,
nile vor isprăvi cu pactul şi în anul viitor
nu mai recunosce plata acelei rente şcâ- ministru, la care vom reveni mai pe larg, mulţămesoe lui Josipovich pentru fapta sa,
până la finea lui Iunie, parlamentul îl va
lelor din Braşov! Senatul primesce o moţiune, prin care a- prin care a arătat, că e vreduic de stima
primi.
Respectul legilor este programul par prâbă esplicaţiunile primului-ministru şi şi încrederea ce i au manifestat’o partidele
Din causa acâsta, r]ice soirea vienesă,
tidului liberal şi când d-ta vii să răspuncjl trece la ordinea cailei. din oposiţie, âr acum îi datoresc mulţă-
este absolut necesar de un provisoriu tech-
că nu dai nici un ban, este acâsta o în­ mită, pentru-că dă lecţiunl lui Banffy cum
drumare spre respectul legilor? Dimisiimea ministrului croat. trebue să respecte constituţia. nic de 6 luni, la care cele două guverne
u
N’aşî dori ca actualul preşedinte să „Allcotmăny elice, că prin dimisiunea s’au învoit deja. Proiectele despre acest
provisoriu vor fi înaintate celor două par­
fie dat vr’o dată în judecată, în virtutea Prima spărtură în cabinetul lui Banflfy lui Josipovich s’a pornit curentul de lavină,
lamente în săptămâna viitâre, e posibil însă,
legei făcute de liberali. Făţişa oposiţie a gu­ s’a întâmplat. Ministrul croat Emeric Iosi- şi politica pe care a urmat’o Banffy de
că şi în 9 Dec. n., după-cum s’a proiectat
vernului liberal, că nu plătesce renta, re­ povich, — oare dela 1884 şi pănă adî a trei ani încâce, începe a şl da rodurile.
la început. Bar. Banffy să se pronunţe des­
cunoscută prin lege, şi tăcerea Senatului fost ministru croat sub guvernele lui Tisza, Caşul cu dimisiunea ministrului croat,
pre acâsta în conferenţa de erl a clubului
în acâstă cestiune, este o tristeţă pentru Szapary, Wekerle şi acum sub Banffy — va avâ încă grave urmări pentru atot-pu-
liberal. Nu cunoscem încă declaraţiunile
ţeră. Şi cei ce vor veni la guvern după şi-a dat dimisiunea. ternicul Banffy. Acesta cel puţin ni-o pro­
acâstă nefericită formaţie, vor trebui să dea Motivul, ce l’a îndemnat pe Iosipovich feţesc tâte foile ce am primit ac)I. miuistrului-preşedinte.
renta şcolelor din Braşov. (Aplause.) să-şî dea dimisiunea, l’a descoperit înaintea * Afară de provisoriu pentru pact, vor
Ministrul-preşedinte D. A. Sturdza în corespondentului unei foi unguresc!, căruia fi înaintate parlamentelor şi proiecte de
„Pester Lloyd“, vorbind de dimisiunea
răspunsul său face istoricul tuturor ata i-a declarat: „La cas, dâcă până la 1 Ian. provisoriu pentru cuotă din prioină, că şi
ministrului pentru Croaţia, Josipovich, scrie
curilor îndreptate de cătră oposiţiă în vor întreveni stări afară de lege, eu n’aşl anul viitor monarchul trebue să decidă
între altele: „Acest onorat membru al gu­
contra d-sale în oestiunea şcolelor din Bra­ mai pută face parte din guvernul un­ asupra cuotei, şi fiind-că acâsta se întâm­
vernului ungar a simţit neapărata trebu'nţă
11
şov, silindu-se a dovedi, că n’au fost înte­ guresc . plă acum a doua-âră, trebue ca coronei să
de a -lua în scut constituţia ungară în
meiate. După acâsta cetesoe trei documente Dimisiunea lui Josipovich o confirmă i-se dea o basă ore-care pentru acâsta.
contra atentatelor acelui guvern ungar,
u
oficiale I) O notă a d-sale ca preşedinte şi oficiâsa „Bud. Tud. Soirea despre acâs- Este însă mai mult ca sigur, că gu­
căruia îi aparţine de mulţi ani, şi a celei
al consiliului adresată ministrului plenipo- tă dimisiune a produs sensaţie în clubul vernele n’au nici un prospect de-a li-se
mari partide liberale, căreia asemenea îi
tenţar al Austro-Ungariei din 10 (22) Iulie liberal. Factorii conducători din acest club primi proiectele de provisoriu în decursul
aparţine de mulţi ani şi prin urmare pe
1898, în care îi cere acestui din urmă des­ sunt de credinţă, că Josipovich nu a făcut acestui an, fiind-că în 17, cel mult în 20
calea adeseori călcată de bărbaţii de stat
luşiri cu privire la caracterul şi autentici­ dela sine acest pas, ci mai bucuros văd în Decemvre parlamentul austriac va fi amâ­
a unui interview să protezteze înainte în
tatea cunoscutelor acte sosite dela Pesta acesta dimisiune mâna lungă a Banului nat, âr în cât privesce pe cel ungar, aici
contra unei stări eventuale ex lex (în afară
la Metropolia din Sibiiu în afacerea şco­ croat Khuen-Hedervary. Alţii merg şi mai oposiţiunea face tot posibilul ca lui Banffy
de lege), pentru-ca astfel să dea cea mai
lelor din Braşov si cetite de d-l Tache departe în oombinaţiunile lor. Ei se tem, să nu-i reuşâscă nimic, deşi guvernul este
mare accentuare acţiunei sale plănuite
Icnescu în camera română. II) Adresa că e o intrigă ţesută din Austria cu scop firm decis a impune voinţa majorităţii sale.
pentru salvarea constituţiei.
d-lui baron de Aehrenthal cătră primul de-a slăbi posiţiunea lui Banffy şi a Un­ Spre scopul acesta el a făcut apel la mem­
Lucru ciudat însă, ministrul-preşedinte
ministru-Sturdza din 7 (19) Septemvre 1898, gariei. brii partidei să alerge cu toţii la Peşta şi
pare a fi luat fantasiile, nisuinţele şi vor­
în care se spune, că din cele două acte, Retragerea ministrului croat din sînul să nu părăsâscă capitala, deore-ce o aştâptă
bele d-lui de Josipovich mai în serios,
întâiul e oficial şi semnat de ministrul guvernului unguresc dă de gândit şi în lupte mari.
decât au meritat şi l’a invitat tot aşa de
"Wlassios, âr doilea act nu a fost semnat alte privinţe politicianilor maghiari cu sen­
politicos, cât şi de energic de „a trage
nici de d l Wlassics, nici de un alt membru timente mai independente. Provocarea la Deputatul Ciocan huiduit de
oonsecenţele — şi d-l Josipovich a tre­
11
u
al guvernului (unguresc. III) Adresa d-lui „stări afară de lege ’i face cu drept cu­ cătră ai sei. Seim, că din graţia lui
buit, firesce, să le tragă. Aşa de rău e răs­
de Aehrenthal în 18 (30) Septemvre 1898, vânt să bănuâscă, că Banffy are planuri Banffy, deputatul mamelue Ioan Ciocan a
plătit în acâstă lume păcătâsă un ministru
in care se spune între altele, că d l Sturdza reservate şi ascunse, şi că prin urmare di­ ajuns să fiă numit profesor de limba şi li­
croat, dâcă vrâ să salveze Ungaria ...“
a fost rugat de ambasador, ca în interesul misiunea basâză eminamente pe o diver­ teratura română la universitatea din Buda­
bunelor relaţiunî între Austro-Ungaria şi genţă principiară între el şi căpetenia gu­ Acâstă espectorare ironică a lui „P. pesta. Numirea lui s'a făcut înainte cu
România să binevoâscă a da ordin spre a vernului. Lloyd“ dovedesce amărăciunea, ce o simte câte-va luni, dâr postul nu şi-I’a ocupat
se înterdice trimiterea mai deparie de sub- „Buclapesti Hirlap vorbind în fruntea organul guvernului pentru încurcătura, ce pănă acum. Abia alaltăerl decanul univer­
u
venţiunl de stat bisericelor şi şcâlelor de numărului ce am primit’o acjl despre dimi­ i-a causat’o ministrul croat cabinetului sităţii, Frohlich, l’a presentat elevilor uni­
aici, ceea-ce este interdis prin legea ungu- siunea ministrului oroat, elice, că Josipovich Banffy şi partidei dela putere prin atitu­ versitari, cu care ooasiune Ciocan a scos
u
râscă dela 1883. era aderentul paotului ungaro-oroat. Ce-o dinea sa. După „P. Lloyd însuşi Banffy din buzunar o câlă de hârtie, de pe care
Se spune apoi în acâstă adresă, că se va alege din acest pact — se întrâbă— ar fi constrîns pe ministrul croat, pe d-l şi-a cetit vorbirea, mulţumind monarchului
d-l Sturdza a procedat leal, dâr a făcut dâcă constituţia maghiară îşi pierde pute­ Josipovich, de a se retrage în urma de­ pentru-că l’a întărit în acest post. Vorbi­
atent, că sumele trimise şcolilor române rea, dâcă garanţele legale vor fi sfâşiate? clarărilor ce le-a făcut unui colaborator al lui rea însă, după cum spun foile din Buda­
u
din Braşov n’au caracterul unei subven- „Răspunsul la aceste întrebări trebue să-l „Magyarorszâg . pesta, & fost cetită într’o limbă ungurâscă
ţiunî de stat, ci numai a unei rente şi a căutăm în raporturile croate. Ne iubesc ei Fiind că tocmai erl s’a întrunit dieta forte greşită şi pocită, deore-ce Ciocan nu
u
esprimat speranţa, că guvernul unguresc va ore acolo? Nu! Ce-i legă pe ei (Croaţi) de croată, „P. Lloyd mai prevede, că oposi- scie bine limba maghiară. După-ce deca­
consimţi, ca şcolile din Braşov să potă noi ? Pactul constituţional! Oposiţiă croată, ţiunea croată va căuta să esploateze şi să nul s’a depărtat, Ciocan a început să pre-
primi şi în viitor suma, care ca rentă fi- îndată-ce se va proclama starea ex lex, se fructifice în feliul ei caşul de demisiune lâgă în limba „valahă .
u
bastru şi vecînicul verde al Italiei, viaţa Stai uimit pe loc şi nu sci ce să ad­ culin" al lui Sudermann dice, că sunt cele Mormântul lui e în Pantheon, sub
artistică din Roma şi Florenţa şi palatul miri : invenţiunea motivelor celor cutezate, trei cerinţe capitale, pentru-ca să ajungi bolta celei mai frumâse cupole din câte
său din Borgo, unde trăesce luni de miere sâu esecutarea lor. Dintre câte-va fresoe, artist cu renume : 1) să ai noroc, 2) să ai s’au zidit vre-odată. In mijlocul oupolei e
cu logodnica sa Fornarina. două represintă minuni. Dâr minunile nu ârăşl noroo şi 3) să ai mult noroc! o deschizătură, prin care aoelaşl cer al­
Cunosceam numai madonele din Viena le săvârşesc papii, când rugându-se opresc Pănă când alţi pictori de talent au bastru, pe care îl iubia el atât de mult,
şi Beriin şi „Logodna Mariei din Milano focul în Borgo şi alungă pe Attila dela trăit în miserie, nefiind cunoscuţi, decât străjuesce acum după mârte-i locul său de
u
de Raffael, şi mi-a fost destul, ca să încep porţile Romei, ci Raffael însn-şl, căci în dâr după morte, pe când spre pildă dai odichnă. Pe simplul sarcofag o statuă a
să înţeleg, ce va să dică cuvântul geniu. unul şi aoelaşl tablou nu vecjl numai casă Colle (1490—1640) a avut singurul defect, Madonei, lucrată de Lorenzetto. Desprea ea
Aceste puţine chipuri născuseră în mine lângă casă arejând, Hun lângă Hun venind că l’a chemat şi pe el Raffael, Santi a fost spun Italienii, că e făcătâre de minuni. E,
dorul neînfrânt să văd şi celelalte chipuri în gâna calului, ci vecjl după olaltă arejând totdâuna copilul favorit al Fortunei : cres­ ca şi când Maica Preacurată, din mulţu­
ale lui. Mai ales eram curios să văd logiile, şi strîngându se cai goniţi în fuga mare şi cut bine, frumos şi de spirit, aşa că le mire şi-ar vărsa mana fericitâre asupra
arazzi şi în primul rând stanţele din Vati­ tot pe aceiaşi cai.xnuşeând nerăbdători ză­ plăcea tuturor de el, recunoscut dela în­ acelor, din a căror sîn a eşit cel ce a sciut
can. Voiam să văd, dâcă voiii regăsi şi în balele ce îi opresc în fugă. ceput şi încărcat cu lucrări însemnate, aşa s’o preamărâscă atât de minunat. La o
ohipurile sale cu motive lumescl şi simbo Dâr la ce cuvinte aruncate înzadar ?! că nu ducea nicl-odată lipsa banului. parte e busta pictorului şi sub ea e gra­
lice, pe acelaşi Raffael, măestru al colori­ Tablourile acelea trebuesc vădute şi în Unii susţin, că o viaţă desfrânată, vat, ca epitaf, următorul distich frumos:
lor, al grupării şi al invenţiunii, pe cel ce faţa lor să presupui geniul ce transpiră din alţii că absorbirea lucrului celui mult l’&r Iile hio est Raphael, timuit quo sospite
a împărţit mai din belşug frumosul între ele ; orl-ce observare spusă tare, e o pro­ fi omorît aţâţ de timpuriu. OrI-cum va fi [vinci.
«omeni. fanare a lor. însă, cel mai mare noroc pentru renumele
Rerum magna parens, et moriente mori*).
Am mers, am văcjut şi — am fost în Şi astfel geniul lui Raffael l’a făcut lui Raffael a fost acela, că în Vinerea
(Va urma).
vins ! să rămână pe veci cel mai mare pictor al mare a anului 1620, chiar în cjiua când
Să ai fantasia unui Peer Gynt şi nu omenimei. împlinise 37 de ani, a închis ochii pe veci,
îţi poţi imagina ceva mai frumos. Geniul — şi încă ceva. înainte ce bătrâneţele şi activitatea estra-
*) „Acesta aici e Raffael, despre care să te­
Cine nu crede în Atotputernicie, Norocul! ordinară au putut să-i absârbă puterile şi
mea, pănă era întreg, marea mamă a lucrurilor
mârgă în Vatican şi privâscă picturile lui El a întrunit în sine cele 3 condiţii să-l silâscă, ca pe cei mai mulţi, să pro­ natura), că va fi învinsă, şi acuma când el e
Raffael ! despre cari pictorul din „Vecînicul mas­ ducă opuri slabe. mort, că va muri şi ea“.