Page 99 - 1898-11

N. 259.—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

împrejurarea acâsta a scos din sărite SC1RILE BILEI. musica militară, însoţită de ofiţeri, trecu Amnestia privitore la armată.
pe studenţii maghiari, cari erau de faţă. 5 pe dinaintea colegiului, „joghalgatăii“ un­
Rând pe rând ei au început să, pârăsâscă — 2B Noem7re v. guri cântară într’una din şalele colegiului, Ia legătură cu ordinul circular
u
sala şi, eşind, au împărtăşit colegilor lor, Jubileul de 30 de am al legii învăţă­ cu ferestrile deschise, „Kossuth-nota şi al ministrului comun de resboiu, ce
cari aşteptau afară, „scandalosul cas“, care, mântului poporal. In 5 Decemvre n. s’au alte cântece revoluţionare. Comandantul l’am publicat în numerul de erî, dăm
după spusele lui „Egyetârtes , a produs împlinit 30 de ani de când a fost sancţio­ pieţei a făcut raport fişpanului şi la ruga- loc astăcjî decisiunilor prea înalte
u
mare răsvrătire între universitarii „patrioţi *, nat articulul de lege XXXVIII din 1868. garoa acestuia decanul Academiei de drept luate la propunerea ministrului de
1
îndată începură a se aucji tot felul de stri­ Pe atunci numărul şcolelor în Ungaria era puse pe tapet incidentul în adunarea reu honvecjî şi a ministrului unguresc
găte şi înjurături şi spiritele au devenit mult mai neînsemnat decât astădl. In 1870 niunei studenţilor academici. Corpul ofiţe­ de justiţie privitor la cei fugiţi de
atât de iritate, încât e forte probabil, că de pildă, numărul şcolelor era de 12,000, resc din Eperjes însă n’a rămas satisfăcut aseutare şi la personeîe din armata
vor isbucni nouă turburăm între universitari. astădl numărul lor trece peste 17,000; în­ cu regretele esprimate în acea adunare teritorială (honvecjime).
O altă foiă ungureseă scrie următo- văţători erau 14,000, astădl sunt peste asupra demonstraţiunei, şi toţi au decis, că Prin prea înalta deeisiune cu data
rele despre Ciocan: „Ioan Ciocan, profesor 27,000. Numărul celor ce sciau scrie şi vor repăşi din „Clubul Szechenyi“ al cărui Godollo 29 Nov. 1898. Majestatea Sa, la
cualificat din istoriă şi geografă, fostul di­ ceti era la 1870 25°/ din peporaţiune, secretar este însuşi decanul Academiei. In- propunerea miniştrilor de honvecjl şi de
0
rector al gimnasiului valah dela Năsăud, acjl este 42% din poporaţiune — va tr’aceea musicei militare ’i-s’a intercjis a justiţie, a dispus prea graţios cu cji de
ua
deputat dietal nâsăudean, a devenit în să cjică vor trebui să mai trâcă încă mai cânta în numitul club. 2 Decemvre 1898:
urmă profesor universitar de limba şi lite­ vre o 30 de ani, pentru-ca sciutorii de Foc. In Vâlcele (Elopatak) a isbuc- Tuturor persânelor din ţările corânei
ratura română în Budapesta, faţă cu un carte să ajungă la cifra, la care a ajuns nit săptămâna trecută un foc, care a pre- ungare, cari de present se află arestaţi
concurent ca Moldovan Gergely, profesor poporatiunea statelor înaintate diu apusul făout în cenuşă faimosul restaurant „M.ora , pentru fuga de asentare, seu cărora din
u
de limba şi literatura română în Cluşifi. Europei. Pe urma legii învăţământului po­ unde se întâmplase astă vară atentatul con­ causa acesta li-s’au prelungit numai servi­
Ioan Ciocan nicl-odată în viaţa lui n’a poral dela 1868 s’au adus de 30 de ani tra portretului regelui Carol. Restaurantul ciul obligator, li-se iartă pedâpsa res­
scris nici măcar un şir în materia literară încoce tot felul de legi şi ordinaţiunl dra­ a fost proprietatea contelui maghiar I. Ne­ tantă şi prelungirea serviciului obligator
şi de odată a devenit profesor public ordi­ conice de maghiarisare. Astfel la 1879 s’a meş. El a ars pănă în temelii, împreună cu — dâcâ nu sunt sub pedâpsă, sâu nu sunt
nar. Nu scie, afară de limba română, nici introdus limba maghiară, ca studiu obli­ tot ce era înăîntru. De-asemenea a fost urmăriţi pe cale penală judecătorâscă şi
o altă limbă, deşi dela un profesor univer­ gat, în şcolele poporale, âr la 1891 „kis- prefăcută în cenuşă şi casa lui Miko, unde pentru un alt delict — acelor persone,
sitar de limba română se recere să scie, dedov -urile, tot ca mijloce de a atinge cari sunt în cercetare pentru fuga de asen­
w
pe lângă limbile slave, şi nouele limbi ţinta legii dela 1868. S’a adus apoi la 1893 se închiriau odăi ospeţilor dela băi. tare, ori sunt urmărite judecătoresce seu au
latine. Unguresce vorbesce numai rupând legea despre salarisarea învăţătorilor, care Vagon în flăcări. Un inoident forte să se aştepte pănă acuma din causa acâsta
limba şi astfel numirea lui este şi o sfrun- a aruncat o grea sarcină pe spinarea po­ neplăcut i-a surprins dilele acestea pe că­ la o urmărire judecătorâscă-penală, sâu nu­
tare a legei, deorece limba de învăţământ porului nostru, care singur îşi susţine şco­ lătorii trenului accelerat Timişora-Buda- mai la prelungirea serviciului lor obliga­
la universitate e limba maghiară, âr el e lele sale confesionale. peşta. In apropiere de Czeglâd un vagon tor —- întru cât nu sunt sub pedâpsă sâu
u
silit să prelegă românesce . de classa II. a luat flăcări, probabil, că urmăriţi judecătoresce pentru vre-un alt
Etă, cum a ajuns d-1 Ciocan să fiă Dimisia lui Szilâgyi. Desideriu Szi- din frecarea prea mare a osiilor. Flăcările delict — li-se iartă investigaţia ulterioră
ocărit şi huiduit chiar de cătră aceia, a Idgyi, fost şi ministru de justiţie, este pre­ cuprinseră deja vagonul când pasagerii, şi pedâpsa, ori prelungirea serviciului obli­
căror graţiă şi mulţumire s’a nisuit întot- şedintele camerei ungurescl dela 1895 în­ cari se aflau în el, luară de veste şi au dat gator, la care au să se aştepte — celor
coce. De când în dieta ungară bântue ob-
deuna a-o căuta! Ce mai sci, dâcă acjl- semnalul de pericul prin aparatul vagonu­ urmăriţi judecătoresce şi acelora, cari au
strucţiunea oposiţiei, Szilâgyi mereu a fost
mâne nu-1 vom vede încă şi bătut cu ouă lui. Dâr în zadar, locomotiva îşi făcea să se aştepte la o urmărire judecătorâscă
clocite, căci cam aci ţintesc prevestirile bănuit, că face hatârul oposiţiei obstruc­ cursa fără genă. Flăcările ajungeau deja penală, sub condiţiunea, ca în timp de un
foilor' ungurescl. ţioniste şi că aplică din cuvânt în cuvânt până la fărestrii şi fumul înecător produs an după publicarea amnestiei să se su­
litera regulamentului pentru desbaterl, în
şi care pătrunse în vagon, ameninţa cu
contra majorităţii guvernamentale. De cu­ peire pe pasageri. Intr’aceea trenul ajunse pună asentării, la care sunt încă obligaţi,
Espulsarea supuşilor austriacî rând o foie din Berlin a constatat acâsta, precum şi eventualului obligământ de ser­
la Czegled, unde vagonul a fost descop- viciu legal.
din Germania. presentând lucrul ca un conflict între ciat- şi pasagerii au scăpat astfel de o mare *
Banffy şi Szilâgyi. îndată după acâsta a nenorooire.
Foile oficiâse germane se ocupă încă început să se vorbâscâ în pressa maghiară Cu aceeaşi deeisiune prea înaltă Ma­
şi acum cu răspunsul, ce l’a dat cjilele tre­ despre o neînţelegere acută între cei doi Sărbare în Americă. Se fac mari pre jestatea Sa ces. şi reg. apostolică a dat cu
cute contele Thun la cele două interpelaţii bărbaţi maghiari dela conducere, care nu gătirl în America pentru a se serba împli­ cjiua de 2 Decemvre 1898 amnestie şi per-
în cestiunea espulsării supuşilor austriacî pote să ducă, decât la o rupere definitivă nirea a o sută de ani dela mârtea lui Geor- sonelor din armata teritorială (honvecţime)
din Germania. între ei. Părerile acestea au fost basate, ge Washington. E vorba, ca să se invite din ţările coronei ungare tocmai în aceleaşi
u
piare ca „Nordd. Allg. Ztg. şi „Ham- la aceste serbări şi prinţul de Walles, moş­
căci o telegramă mai nouâ din Peşta a condiţiunl, în care s’a dat acâstă amnestiă
u
burger Naehrichten constată pe urma tenitorul engles. Preşedintele Mac-Kinley
nunţâ, că Szilâgyi a declarat erî următo- în armata comună personelor, cari sunt
acestui răspuns, că raporturile Austro-Un- rele, eşind din biroul său parlamentar: s’a bucurat de ideia acesta şi a cjis, că va pedepsite sâu urmărite pentru neascultarea
gariei faţă de Germania nu sunt încă pe „Mâne diminăţă îmi voiţi da dimisia. Mi-s’a găzdui pe înălţimea sa în casa albă, unde unui ordin de conchemare la eserciţiul de
deplin clarificate şi n’ar produce de loc urît de atâta comedie. Acjî presidez numai a mai locuit odată, când a fost în America. arme, respective pentru deserţiune, prin.
mirare, dâcă din acesta s’ar ivi neînţelegeri.
pentru-că nu i aici un viee-preşedinte“. Concert. Duminecă în 11 Decemvre neascultarea unui astfel de ordin.
Tot în 'cestiunea aeâsfca lui „Berliner Tage-
n. musica orăşenescă, sub conducerea d-lui
blatt i-se comunică dinjViena urmât,orele : Efectele legilor politice bisericesc!.
u
Brandner, va da la mese întinse un con-
Este ciudat, că declaraţiunile con­ Directorul Oficiului Statistic central din ULTIME SCJLRL
oert în sala Redutei orăşenescl. începutul
telui Thun au produs o surprindere atât Budapeşta, Iosif Jelielfalussy, a făcut în şe­
Budapaşta, 6 Decemvre. Presi-
de mare la Berlin. Oficiul austro-uugar de dinţa secţiei a doua a academiei scienţi- la 8 ore sera. Intrarea 30 cr. dentul camerei deputaţilor, Desideriu
■esterne, in raporturile sale despre espul­ fice maghiare ţinută alaltâerl, o dare de Szilâgyi, şî-a dat dimisia din acest
sările din Prusia, s’â provocat totdâuna la sâmă interesantă asupra efectelor ce le-au O {troţmnei e ficntni dizol­ post. Lui i s’a alăturat şi vice-presi-
aceea, că va fi silit a lua contra-măsurl', avut legile politice bisericescl dela intro­ varea dietei. Cu prilejul ultimei Con-
■în oas că espulsările s’ar repeta. Contele ducerea lor şi pănă adl. Jekelfalussy şi-a gregaţiunl estra-ordinare a comitatului dentul Lang.
Thun, înainte de ce ar fi dat răspunsul dat tâte silinţele a dovedi, că legile poli­ Caraş Severin, ce s’a ţinut în Lugoş, în Budapesta, 7 Decemvre. In con-
său în parlament, probabil că s’a înţeles tice bisericescl n’ar fi fost păgubitore pen­ care a fost vorba despre obstrucţiunea opo­ ferenţa de aseră a partidei liberale
ou contele Goluchowslcy. Ministeriul de es­ tru confesiunile diferite din ţâră; dimpo­ siţiei din dietă, membrul român d-1 Corio- Tisza Oalman a presentat un pro­
terne din Yiena a crecjut de o daî orie a trivă, pe urma lor caşurile de divorţ ar fi lan Brediceanu a combătut propunerea o- iect de lege, care cere se se dea
.aa, ca în cestiunea acâsta să se alăture la scărit, neconfesionaliştii nu s’au înmulţit, ficiosă de a-se esprima printr’o adresă des- împuternicire guvernului de a con­
părerea contelui Thun, căci el a pornit din încheierea caşurilor de căsătorii şi pe cale aprobarea obstrucţiunei şi a făcut din duce la cas de lipsă pănă la finea
principiul, că espulsările aparţin măsurilor bisericâscă au scărit, după Jekelfalussy, parte-i o propunere importantă. In sensul anului 1899 budgetul de stat şi de
de domeniu administrativ, cari n’au nimic mai ales în ţinuturile unde Maghiarii abia acestei propuneri, comitatul nu la dietă, ci a susţină un provisoriu al pactului
de a face nici cu politica, nici ou alianţa sunt representaţl. La Jidani numai 65-l°/o la Majestatea Sa să înainteze o adresă, păDă la aceeaşi dată. Banffy a de­
.austro-germană. Oficiul de esterne s’a ală­ au încheiat căsătorii şi pe cale bisericâscă. prin care oongregaţiunea să câră urmă- clarat, că cabinetul nu portă vină
turat ou atât mai vârtos la părerea con­ Legile politice bisericescl au făcut posibile târele: pentru situaţia de acjî, că primesce
telui Thun, deorece chiar şi guvernul ger­ căsătoriile între jidani şi creştini. S’au în­ „Să disolve die?a; să destiiue guvernul; propunerea lui Tisza. Pănă va ave
man desaprobă espulsările din Prusia şi cheiat dela 1895 pănă adl 1157 căsătorii încrederea majorităţii, va sta la
să dea conducerea ţării unor patrioţi ade­
Hohenlohe a şi asigurat despre acâsta pe între creştini şi jidani. postul seu. Proiectul de lege a fost
văraţi şi harnici, cari sciu şi voese a fi ou
ministeriul de esterne vienes. Espulsaţii apoi semnat de peste 200 de de­
Ministru unguresc pe lângă persona egală considerare la drepturile tuturor iubi­
■sunt în mare parte Germani, Maghiari şi telor popâre ale Majestăţii Sale, bărbaţi putaţi.
Majestăţii Sale — după cum anunţa „Pol.
■Jidani galiţienl, cari vorbeso nemţesoe; ei cari sciu şi voese a susţine legile şi a croi Viena, 6 Decemvre. Aici au
u
Ert. — va fi contele Emanuil Szechemyi,
se consideră tot aşa de puţin Poloni, cât legi pentru garantarea alegerilor libere, produs mare sensaţie soirile venite
care numai de curând a fost numit secre­
de puţin sunt oonsideraţl de atare de însuşi din Budapeşta. Părerea generală este,
tar de stat. precum şi a tuturor libertăţilor constitu­
poporul polon. Espulsaţii sunt mai ales co­ u
ţionale . că căderea lui Banffy este în ajun
mercianţi şi industriaşi cari în mod paclnic Necrolog. Astăcjl diminâţă a încetat Propunerea acesta, care-şi face acum de a se întâmpla
îşi vedeau de ocupaţiunea lor şi peste tot din viaţă Maria Săcăreanu năso. Ni ca, pre- drumul şi prin pressa maghiară, a fost res­
,nu se ocupă cu politica; ei sunt părinţi sidenta de odiniâră a Reuniunei femeilor pinsă de cătră majoritatea slugarnică a Berlin, 6 Decemvre. ImperatuL
de familie, cari de (jecl de ani au trăit în române din Braşov, una din matronele Congregaţiei. Wilhelm a deschis astăcjl prin me­
Prusia. Sunt între ei ofiţeri în reservâ nostre cu sentimente nobile, care s’a bu­ Oficiosa „Bud. Tud . publioând pro­ sagiu adunarea imperială. Mesagiul
u
austro-ungari, cari au fost primiţi în eer- curat de stima şi simpatia generală. Adre­ punerea, o însoţesoe cu un comentar în constată bunele raporturi ale Ger­
ourile cele mai bune ale societăţii. Posi- săm fiicei răposatei, fratelui său d-lui Teo­ care 4i° > că ea „este mult mai logică decât maniei cu t6te puterile. Mesagiul sa­
e
•ţiunea guvernului de esterne austro-uugar dor Nica şi întregei familii sincerele nos­ cea a oposiţiei din dietă, fiind-că cere tot­ lută cu bucurie iniţiativa Ţarului
este forte dificilă. Cehii şi Polonii îi în- tre condolenţe! odată şi disolvarea dietei, probabil pentru-ca Nicolae pentru desarmare.
fluinţâză atitudinea şi îngreunâză apărarea
„Kossuth-nota“ în 2 Decemvre la Eper- partidei naţionale române, care a stat pănă
alianţei cu Germania, care de toţi factorii acum în pasivitate, să i-se dea ocasiune de-a Proprietar: Hr. Aurel jflureşiauiB.
jes. Din Eperjes se anunţă, că publicul ora­
.austro-ungarl este considerată, ca basa po­
şului este viu agitat de un incident întâmplat păşi în activitate. . Redactor responsabil: Gregorlu Maior.
liticei lor.
acolo cu ocasia jubileului împărătesc. Când