Page 1 - 1898-12

REDACŢIUNEA, „qazeta* iese în flecare fli.
Âlministraţiiiiiea şi Tipografla. Abonamente pentrn Anstro-Ungarla:
BEAŞOV, piaţa mare Hr. 30. Pe im an 12 fl., pe şAse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori aefrancate an N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şAso
iHSERATE ae primeao la AD- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următcirele Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf.
Hax Augenfeld 4, Emerlch Lesner. ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrioh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppeilks Naehf. Anton Oppalik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. floldber- Âdrnmistruţiunea, Piaţa mare,
oer, Ek8teln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg: Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şAso
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
1
ria. garmond pe o colAnă 6 or. j\ PV K» 33MSKJH» wa MŞB» BUraOT® «M Cu dusul în oasă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ dbnb ww\i \ scr uAstmA u&sxzii KafiMwSH 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe troi
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLABE pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunilo
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Hr. 263. Braşov, iimî-Marţi 1 (13) Decemvre.

Amânarea dietei ungare. pe mamelucii sei se sară se-1 apere, joritate de d6ue treimi, cum spera. Sibiiu, pe Mercurl 16/28 Decemvre a. c., la
căci credeau cu toţii, că acel depu­ Adevărat, că pe atunci nu se aştepta orele 3 după atnâijl, âr însu-şl congresul
Evenimentele interi6re din fi­ tat vrea se-1 insulte, pălmuindu-1. la o disidenţă atât de mare din rân­ naţional-bisericeso estraordinariu al provin­
lele ultime ţin mereu în cea mai Semne triste pentru Banffy şi par­ durile sale. ciei nostre metropolitane, pentru alegerea
mare încordare lumea politică din lamentarismul unguresc. Pe când în parlamentul UDgar metropolitului, pe cjiua următore, Joi în 17/29
monarchia ndstră. Se înţelege, că oposiţia critică lucrurile au luat acestă întorsătură Decemvre a. o. la ârele 9 înainte de amiadl,

Se p6te (ţi 00 cu tot dreptul, ca aspru amâaarea dietei printr’un res­ fatală, oposiţia din camera vienesă în care rji după teminarea ritualelor bise­
paritatea între cele doue state dua­ cript regesc tocmai în momentele a anunţat din nou obstrucţiunea faţă ricesc! va urma numai decât deschiderea
liste este acjî perfectă în ce pri- acestea grave şi îi impută minÎ3- cu proiectele de lege despre pactul congresului şi se vor începş lucrările con-
veace stările neisprăvite şi crisa par­ trului-preşed'nte, că a voit prin provisoric, despre cuota şi budgetul gresuale conform prescriptelor §-lui 157, p.
lamentară. Obstrucţioniştii unguiî aceâtă amânare se tragă şi Cordea provisorio. Partida progresistă şi par­ 2, din statutul organic.
din dietă emuleză cu obstrucţioniştii în luptele politice, căci dâcă nu şî-a tida poporală germană sunt hotă- Dat în reşedinţa archiepiscopâscă
nemţi din camera vienesă. S’a ivit mai putut ajuta, guvernul trebuia rîte se impedece votarea acestor metropolitană, în Sibiiu, la 31 Noemvre 3)
şi în Budapesta caşul, că guvernul se-şî dea demisiunea. proiecte prin obstrucţiune. Deja cu Decemvre) 1898.
ne mai sciind cum se iasă din în­ Nu se pâte sci ce anume a in­ ocasiunea punerei la ordinea (filei a Presidiul oonsistoriului metropolitan
curcătura, îu care l’a adus obstruc- tenţionat Banffy prin acestă tactică lor s’a semnalat acâ3tă obstrucţiune. loan Meţianu m. p.,
ţiunea partidelor oposiţionale şi de- a sa. Dâr judecând după limbagiul, Etă de ce am (jis mai sus, că episcop.
serţiunea din propriul seu partid, ee-1 pârtă pressa guvernamentală, paritatea între Viena şi Pe3ta pe
şi-a luat refugiul la tactica de a- ministru-preşedinte numai la retra­ terenul obstrucţionist a ajuns a fi
mâna re a şedinţelor parlamentului. gere nu se gândesce, ci din contră perfectă. Vre un bina nu pâte tşi de Din Senatul român.
se pregătesce dimpreună cu falanga aici pentru dualism, dâr pe lângă
In şedinţa fbrte turbulentă de In continuarea raportului privitor la
Sâmbătă baronul Banffy, stând în lui credinciosă, oare a subscris pro­ acesta se mai impune şi întrebarea: interpelarea în cestiunea rentei bisericei şi
faţa faptului, că preşedintele came­ iectul de lege presentat de Coloman ce urmări pâte ave acestă stare de scolei române din Braşov, am publicat în
rei, precum şi primul vice-preşedinte Tisza, la o luptă crâncenă pentru lucruri pentru poporele din monar- nemărul nostru de Sâmbătă replica d-lui
al ei au demisionat din posturile a-se ţină la putere. chiă, scurtate în drepturile lor şi T. Maiorescu la răspunsul ministrului-pre-
lor, 6r al doilea vice preşedinte este Foile guvernului constată, că asuprite ?
şedinte Sturdza. AstădI lăsăm să urmeze,
bolnav, nu şi a putut ajuta alt-fel, pănă acum 240 de deputaţi au sub­
după „V. Naţ. de Sâmbătă, răspunsul
u
decât presentând un rescript regesc, scris faimosul proiect de lege al lui Convocarea congresului electoral. d-lui Sturdza la aeâstă replică:
prin care se amână şedinţele dietei Tisza şi că îl vor mai subscrie încă
D-l Dim. A. Sturdza preşedintele consi­
dela 10 pănă la 17 Decemvre a. c. câţî-va. Speranţele lor îdso, că-1 vor Cerculariu liului : D-lor senatori, să-mi daţi voie să
Scenele scandalose, ce s’au pe­ subscrie şi deputaţii croaţi, au fost ConsistOrelor epachiale şi tuturor răspund onor. d-lui Maiorescu câte-va cu­
trecut cu acestă ocasiune, în urma de ocamdată amar sdruncinate. De­ deputaţilor congresuali. vinte.
cărora nici cetirea rescriptului re­ putaţii croaţi, 25 la numer, în con- Prin trecerea la cele eterne a vene­ Mai întâiă, în ceea ce privesce dis­
gesc nu s’a putut face, decât numai fereuţa, ce au ţinut’o la Agram au ratului şi acum mult jelitului părinte, cursul dela Orfeu, şi anume, dâcă acesta
putea să atragă după sine ca partidul libe­
în mijlocul celui mai mare sgomot, declarat, ce-i drept, că vor se re archiepiscop şi metropolit Miron Romanul, ral, şi în deosebi eu, se mai pot veni la
le descriem în raportul de mai jos. mână şi în viitor membri ai parti­ scaunul archiepiscopesc-metropolitan deve­ guvern. D-sa, care era atunci la guvern...
Relevăm numai ca momente dei „liberale^ şi ai clubului ei, derau nind vacant, consistoriul metropoliei nâs- D-l T. Maiorescu. Nu eram eu.
adaus tot-odată, că nu pot subsemna
caracteristice faptul, că în cjiua acăsta tre a dispus la bun timp să se efectueze cele D-l Dim. A. Sturdza, preşedintele consi­
ministru-preşedinte Banffy a fost proiectul de lege al lui Tisza. Ei cari în sensul §-lui 155 din statutul orga­ liului. Nu era în personă în guvern, dâr
întâmpinat de [pe băncile oposiţionale s’au sfiit de a-se lega faţă cu pro­ nic tuebue să premârgă în scopul între­ era partidul d-sale la guvern, şi acesta
dimpreună cu d l Maiorescu nu avea decât
cu strigări repeţite şi sgomotosede: punerea lui Tisza din considera- girii scaunului vacant, şi a fixat terminul să profite de discursul meu dela Orfeu şi
„Afară cu el! Afară cu trădătorul ţiunî, se cjiee, ale dreptului public întrunirii congresului electoral, în confor­ să ia tote măsurile, ca să nu mai putem
de patrie! De ce nu demisionâză ?“ croat. Ei înţeleg posiţia lor aşa, că mitate cu disposiţiunea §-lui 156, combi­ veni la guvern, nici partidul meu, nici eu.
şi că, pe când voia se vorbescă, ţi- nu e bine se se amestece „în luptele nat cu §-l 151 al statutului organic. Nu sunt de vină, dâcă strategia politică a
nend rescriptul regesc în mână, îm­ interiâre de partid din Ungaria". Terminate acum tâte preparativele d-sale nu a fost la înălţimea dorinţelor
sale. Şi astfel, ceea ce ne spune astăcjl, nu
prejurarea, că s’a apropiat de locul Nu stă der nicidecum strălucit pentru întrunirea oongresului electoral, con­ sunt decât vorbe, cari n’au nici un fel de
lui un deputat din stânga estremă causa majorităţii Tisza Banffy. Ii lip- voc adunarea prealabilă a membrilor con­ fundament şi de înţeles.
a făcut se se înspăimânte şi a îndemnat 868ce încă mult ca se devină o ma­ gresului la biserica parochială din cetatea Mă plâng însă de alt ceva cătră d-l

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. diâză prin studii îndelungate anatomia tru­ să fie scose din luptele viotoriâse ale Flo­ trie, ca şi copilul de 15 ani, care a cioplit
pului omenesc şi nu esistă muschiii, nu e- renţei cu Pisa, Leonardo da Vinci, care e odiniâră acel copilaş de marmoră ce stă
sistă contracţie musculară produsă de miş­ însărcinat cu pictarea unui părete, îşi alege în „casa de Michelangiolo" în Florenţa.
Scrisori din Italia. care, pe care el să n’o cunoscă şi să n’o o luptă de călăreţi, âr Michelangelo caută Dâr când mânile lui începură să tremure,
scie reda întocmai în marmorele sale. De acel moment, când o mulţime de cătane şi-a luat rămas bun dela marmoră şi dela cu­
Nenumitei prietine. dragul muşchilor trupului omenesc, el ade­ florentine aud signalul de luptă chiar pe lori şi a clădit numai. Despre mărimea lui
llaffael şi contimpuranii. se ori alege posiţii forţate şi le prinde ast­ când să scaldă în Arno, putând ast-fel să ca architect, nu ml-a fo-t dat să pot ju­
fel în pâtră, numai ca să aibă ocasie să picteze âră-şl o mulţime de trupuri gâle. deca. Atâta sciu însă, că de câte-orl mă
(Urmare).
facă studii miologice. Aşa sunt şi cele pa­ De trupuri gâle mişună şi fresca cea aflam într’o clădire desfătată, cu proporţii
Când vecjî cele patru figuri simbolice tru figuri de pe sarcofagele Mediceice, şi mare din Capela Sixtină. Dâcă acjî aternă atât de armonice şi totu-şi atât de mari
de marmoră de pe sarcofagele celor doi pentru acâsta au fost ele atât de mult ad­ sdrenţe pe şoldurile lor, acâsta nu-i vina încât simţiam par-că crescând zidurile în
Medici, nu-ţl plac la început. Trebue să mirate după mortea artistului, când lumea bietului Michelangelo, care nu s’a sfiit să-l jurul meu, fie-că edificiul acela să numea
le privescl multă vreme, ca să te deprincjl a început să înţelâgă t6tă mărimea meri­ arate nud chiar şi pe Christos, ci e opul S. Petro în Roma, fie-că era cuta're capelă
cu ele, dâr ori-cât de mult le-am privit eu, tului său. unor papi pudici de mai târejiu, cari au în Florenţa, fără să mi-o fi spus nimenea
pănă acolo n’am putut ajunge, ca să pot credut, că nici pe lumea cealaltă nu se cu­
Cea mai desăvîrşită formă a frumo­ sciam, că pâtra cea dintâiQ. a trebuit s’o fi
spune, că îmi plac mai mult ca alte statue. vine să umbli în pielea golă. pus pe acel loo Michelangelo.
sului se găsesce pentru M. în trupul ome­
Şi ce am păţit eu, cred, că au păţit’o cei
nesc şi cred, că nu greşesc când îmi pare, Când artistul trebue să îmbrace tru­ La 1564 a închis ochii pentru tot-
mai mulţi.? Şi totu-şl, mai ales acestea au
că el a aflat’o în special în trupul bărbă­ purile gâle, e stîngacifi. Ast-fel în Madona dâuna moşnâgul de 90 de ani, care pănă
fost statuele lui cele mai mult admirate
tesc. Setea lui după o musculatură frumâsă, cu copilul şi cu losif din Florenţa. E ca­ în cele din urmă clipe a fost cu mintea
multă vreme după mârtea lui Michelangelo.
l’a depărtat de liniile rotunde alee trupului racteristic faptul, că M. pictând astă grupă, limpede, şi a murit rugându-i pe cei din
Cum se face acâsta ? femeesc, femeile lui par nisce bărbaţi sâu nu-i mulţumit, trebuind să îmbrace pe Ma- jurul său, să ţină cu sfinţenie la artă.
Numai dâcă asamenî sculpturile lui nisce atlete, la orl-ce cas pentru gustul ria şi pe losif, şi greşesce chiar contra uni­ Pe cât sunt de deosebiţi între sine
M. cu ale premergătorilor săi, poţi vedâ nostru, modelele lui femeescl n’au fost tăţii prin aceea, că în fond zugrăvesce Raffael şi Michelangelo, pe atât să deose-
deosebirea cea nesfîrşit de mare, poţi să chiar frumose. De aceea tote picturile şi vre-o 6—8 trupuri g61e de bărbaţi, cari besce eră-şî fiă-care dintre ei de Veneţia-
înţelegi meritul cel uriaş ce 1 are el în is­ sculpturile sale au aprope acelaşi obiect: n’au nici în clin, nici în mânecă cu sfânta nul Tizian.
toria sculpturei. Buonarroti a învăţat dela trupul bărbătesc. Când guvernul florentin familie. (Va urma).
măestrii anticităţii, că sculptorul trebue să hotăresce să împodobâscă sala cea mare Era bătrân Michelangelo Buonarroti
fie un anatom desăvîrşit. De aceea el stu- a palatului său cu fresce, a căror motive şi purta dalta şi penelul cu aceeaşi măes-