Page 10 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 2G5 -1898.

vinţa acesta. Raporturile nostre interna­ de Apponyi cu ai săi pe urma sistemului să cjică, d. D. Sturdza a fost la 1858 în ajuta prin § 14, însă în Ungaria nu esistă
ţionale cu alte state nu pot fi alterate prin politic dominant de adl, este ca un picur corespondenţă cu tatăl meu, şi fiind-că un astfel de paragraf, şi guvernul eu ma­
sorisârea adresată lui Vasile Boerescu este
aceste espulsărl, fiind-că ele formâzâ un în ocean faţă de asuprirea şi servitutea joritatea lui este incapabil faţă cu obstruc-
numai cu 2 ani mai târejiu, adecă dela 1860,
act al suveranităţii nâstre, care nu vom reală, în care gem milidnele popdrelor ne­ ţiunea neîndurată a oposiţiei. In cercurile
va recunâsce, sper, şi iscălitura şi scrierea
lăsa să fiă atins din nici o parte. Asupra maghiare. Şi să nu uitaţi, că acesta asu­ şi va fi dâr constatat, că este adevărată normative posiţiunea lui Banffy se consideră,
unor caşuri speciale urmâză tocmai acuma prire şi servitute şi-a ajuns apogeul său sorisorea, ce v’am cetit. ca sigură în sus; oorâna nu este aplecată
între organele diplomatice germane şi aus- numai cu ajutorul acelor politicianl ma­ Pe lângă aoâsta, sunt mulţi, cari cu­ a da drumul consileriului său, câtă vreme
tro-ungare convorbiri confidenţiale, cari au ghiari, cari acjl se plâng mai amar, că.sunt nosc scrierea şi subscrierea lui Vasile Boe­ el are majoritate în parlament. Aceste cer­
un caracter amicabil. asupriţi şi aserviţi. rescu, care se află pe aceeaşi scrisâre Ya curi normative găsesc a fi lucru periculos,
să clică este o scrisore adevărată.
In ce privesce raporturile nostre gene­ dâcă s’ar repeta şi în Budapesta caşul con­
Oe (jice acâstă scrisore? Primul cu­
rale cu Austro-Ungaria, cred, că e mai bine vânt al scrisorii este, că in virtutea a două telui Badeni, fiind-că urmările acestuia ar
de-a discuta în public mici diferenţe între Dreptul bisericei şi al gimnasiului hrisâve date de Domnii Moldovei, biserica fi incalculabile. Se tem aceste cercuri, că
state amice şi aliate numai în spirit conci­ român din Braşov. sf. Nicolae şi şcâlele din Braşov vin şi cer dâcă şi de astă dată guvernul ar ceda pre-
liant, după matură chibzuire, şi cumpănind > alocaţiune budgttară. Din capul locului nu siunei oposiţiei, atunci s’ar sfîrşi cu liniştea
bine vorbele. (Viue aplause). (Din Senatul român.) este vorba de daniă, nu este vorba de fa- monarchiei, fiind-oă nu numai oposiţiunea
vâre, ci este vorba de un drept resultând
„Este fără de nici o basă temerea, Am promis, că vom reveni mai pe din 2 hrisâve domnesc!. obstrucţionistă ar lua puteri din acâsta,
că tripla alianţă ar fi sguduită în ceea-ce larg la discursurile principale ţinute în Se­ In adevăr, din archiva forte vechiă a ci se crede, că în Ungaria ^peste tot s’ar
privesce cohesiunea ei interiâră, sâu auto­ natul român cu ocasia interpelării d-lui Bisericei sf. Nicolae din Braşov, care nici înrăutăţi situaţiunea. Dâcă în actualele îm­
ritatea ei esteriâră. Situaţiunea universală Titu Maiorescu. nu era încă inventariată — şi nu se sim­ prejurări corâna ar dimite pe Banffy, o
aduce cu sine, că simptomele ce s’au pus începem ar}I a reda verbal părţile ţise pe atunci necesitatea de a s-i face in- parte a partidei liberale, în frunte eu Co-
ventariul esact al acelei archive, precum
în discusiune generală, nu sunt îndreptate cele mai însemnate din vorbirea d-lui loman Tisza, ar trece numai decât în opo-
s’a simţit mai pe urmă — din o primă şi
în contra triplei alianţe. Tripla alianţă sâ- Maiorescu fugitivă privire s’a văcjut, că sunt acele hri­ siţiune, şi tiszaiştii ar trage o parte a ţării
menâ unei citadele în timp de pace, pe sove vechi dela Domnii Moldovei. Mai pe în contra noului guvern şi a nouei ordine.
D 1 Titu Maiorescu: (După introduce­
care din an în an arborii cresc tot mai rea, ce am schiţat’o în numărul nostru tre­ urmă, când s’a regulat tâtă archiva lor, s’a Din tote aceste cause corona n’ol nu vrea
mari, acdsta însă nu eschide, ca în cas de cut de Duminecă, continuă:) constatat, că pe lângă acele 2 hrisâve mai să audă adl de dimisiunea lui Banffy.
sunt şi multe alte, documente vechi şi auten­
necesitate — pe care nu l doresc, nici nu-1 E o discuţie politică, de legalitate, tice de diferite specii, dâr t6te dovedind „Cu tâte-că Banffy s’a convins, că po­
presupun — oitadela să fiă pusă în stare curat politică, pe care o aduc înaintea drepturi dobândite aici în ţâră. sedă în deplină măsură încrederea corânei,
d-vostră. Din acest punct de vedere îmi
inpugnabilă. Tripla alianţă stă pe basa cea totuşi aici privesc cu mari îngrijiri spre
cer voie să vă dau următorele desluşiri Acele 2 hrisâve, la cari se referă sori­
mai solidă. Ea este resultatul desvoltării asupra obligaţiunii legale a guvernului, de sorea tatălui meu, sunt probabil hrisovul Ungaria, deâre ce nu cred, că Banffy va
istorice a trei state, care dela începutul a fi plătit deja şi de a plăti în viitor renta lui Aron-Vodă al Moldovei din 1594, pe putâ lupta cu succes cu obstrucţiunea de­
formării statelor europene au stat mereu înscrisă în budget pentru biserica Sf. Ni- care-l are biserica în original, care da cisă a oposiţiunei. Dilema este dâră, că
în contact şi în ore-şl care mod au fost colae şi gimnasiul român din Braşov. preoţilor bisericei Sf. Nicolae din Scheiii- deoparte corâna nu vrâ să dimită în ac­
tot-dduna legate între sine, dr acum au D-lor, să nu vă pară rău de acele Braşov un ajutor de 12000 aspri pe an şi tualele împrejurări pe Banffy, de altă parte
câte-va minute, ce vi le voiă răpi cu expli­ un alt hrisov al lui Mihail Racoviţă, voe-
aflat forma norocosă, ca pe lângă păstra­ vod al Moldovei dela 1731, prin care pe însă mi nistru-preşedinte şi partida lui nu
carea causei: ’mî-a părut din câte-va inci­
rea deplinei autonomii şi a absolutei inde­ lângă că scutesce oile şi vitele preoţilor pot birui cu obstrucţiunea. O eşire din în­
dente, de unul din ele voiă vorbi anume
pendenţe, să ţină unele cu altele în afară. în decursul interpelării, că acâstă causă nu bisericei Sf. Nicolae din Braşov, dâr scu­ curcătură nu văd decât în aceea, ca Banffy
Tripla alianţă se basdză pe iuterese clare e aşa de cunoscută pe cât ar trebui să fiă, tesce şi de vamă vinurile din viile biseri­ să fiă trântit de însaşî partida lui, adecă să-şl'
şi simple. Stă în interesul fiă-cărui aliat, ca şi va fi bine să fim cu toţii lămuriţi în cei din Moldova, prima urmă de proprie­ retragă dela proieotul Tisza subscrierile
privinţa ei. tate imobiliară a acelei Biserici în Mol­
alianţa să dăinuâscă. Prin desfiinţarea ei, dova. atâţia, ca Banffy să nu pâtâ avea majo­
D-lor, pentru mine cunoscerea rapor­
ar pierde în egală măsură aliaţii singura­ ritate. Caşul că deputaţii croaţi n’au sub­
turilor financiare între ministeriul nostru Din alt hrisov se vede, că şi în Va-
tici, şi fiind-că ea stă departe de-a săvârşi scris proiectul-Tisza, u’a fost numai o în­
de culte şi biserica Sfântului Nicolae din lachia biserica Sf. Nicolae avea aceeaşi sub­
ţeluri agresive, în ultimele sale consecenţe Braşov datâză dela cele ce ml-a arătat ră­ venţionare în aspri; dâr avea şi moşia Bu- tâmplare. Din isvor sigur pot să spun, că
devine spre binele tuturor poporelor şi cau- posatul meu tată şi dela cele ce am găsit diştenii „cu câmp, pădure, vie şi apă şi vad înainte de consultarea Croaţilor, din Viena
sei păcei europene. Nu pot însă să suprim documentate în scriptele rămase după de mâră la Cotrocenl“. Actul e dela 1748. a mers la Agram un om de încredere, care
mortea lui. Sunt cu atât mai mişcat şi Şi mai e în archiva lor, a bisericei Sf. Ni­
cu ocasiuuea acdsta observarea, că peste a informat pe Croaţi, să nu subscrie pro­
mulţumit de-a pute începe explicarea mea colae, un act dela 1782, vrea să cjică după
tot e de dorit, ca alianţe esistente şi pro­ cu o scrisore a lui, ou cât acâstă scrisore trecere de 34 de ani, cu numirea unui Ion iectul. Se mai scie aiol şi aceea, că sunt
bate, să nu fie făoute adese-orî obiect de dateză din Iulie 1860, este un act privat, Christau ca vechil la moşia Budiştenî; vrâ îu partida liberală mai mulţi, cari s’au clă­
discusiune. Ou aliaţii stă lucrul, ca şi cu făcut fără nici o privire la vre-o greutate să ejică ei administrau moşia acâsta în tâtă tinat deja, şi nu mult le trebuesce, oa să-şl
damele. Cele mai bune sunt, despre cari se politică, juridică ori de altfel; şi cu cât regula. retragă subscrierile. Dâcă s’ar întâmpla
este mai incidentală şi întâmplătâre scri- Şi mai au între altele, ca ultim act, o
vorbesce mai puţin". acâsta, Banffy ar fi silit să şl dea dimisia,
sorea, cu atât este mai de bona fide, mai încheerea a Divanului ţărei româuescl, dela
Vorbind despre raporturile cu Anglia, şi atunci ar urma înainte de tote un gu­
caracteristică pentrn tot începutul cestiei 1790, care întărind hrisâvele bisericei din
se:
Bulow cfi Despre aceste vă pot spune de astădl. Este o scrisore adresată lui Va- Saheiu, spune că să se pâcjâscă privilegiile vern de transiţie, pănă când s’ar sfîrşi
adl numai, că sunt multe cestiunl şi puncte, silie Boerescu, pe atunci directorul Eforiei pogânelor lor în vii din Scăenii pe valea nouele grupări de partid şi s’ar vedea, care
uude noi putem merge mână în mână cu şcolelor din Bucurescî, al căror director, în Greciu. partidă pote da garanţii pentru restabilirea
anul următor a fost însu şl tatăl meu. Etă :
Anglia şi vom merge bucuros. Yă citez aceste câte-va acte, numa linştei şi pentru desvoltarea normală a lu­
ce scria Ioan Maiorescu : pentru ca să vedeţi, că acea vorbire din
Atinge apoi atitudinea Germaniei faţă crurilor .
14
„Domnule Boerescu, sciţi bine, că eu scrisore incidentală era în adevăr documen­
cu răsboiul ispano-american, picând, că Ger­
„în virtutea a două chrisove date de doi tată ; şi că dâr începutul cestiunei e un în­ Raportul fâiei unguresc! mai spune,
mania s’a nisuit a susţine neutralitaţea faţă „Domni ai Moldovei bisericei Sf. Nicolae ceput de reclamare de un drept din vechime. că mulţi cred, că pănă după Crăciun nu se
cu ambele părţi. Privitor la politica co­ „din Braşov, şi în urma unei adrese a re- Firesce, d-lor Senatori, reclamare de va face vr’o întorsătură decisivă, deâreee
mercială a Americei esistă ore-carl diver­ „presentanţilor comunei române de-acolo, un drept din vechime cu gând frăţesc, în Majestatea Sa doresce să petrâcă liniştit
genţe. Crede însă, că de ambele părţi esistă „am tratat rugăciunea Braşovenilor pe spirit de pace şi dragoste. sărbătorile în mijlocul familiei sale; din
„cale oficială, câtră ministeriul de aici, care Cine se gândea în acele vremuri la
bunăvoinţă de-a susţind raporturile amicale
„însă găsi de cuviinţă a-o recomanda mi reclamare de cârtă, la reclamare de proces, potrivă alţii cred, că o decisiune este în
intre Germania şi Statele-Unite şi pe tere­ „nisteriului din Iaşi. Aud, că Camera Mol­ la reclamare contestată de cine-va? ajun de a se întâmpla.
nul comercial. dovei ar fi votat o subvenţiune pentru Găsiseră omenii aceştia documente de
Pretutindeni guvernele se nisuesc a „biserica şi gimnasiul român din Braşov. drepturi vechi din ţâră şi se adresau, cu
„Te rog, bine-voesce a-ml însemna în două
susţind pacea. Acdsta însă nu atârnă dela o inima caldă de Români, la conaţionalii lor, Revistă externă.
„rânduri, decă în adevăr s’a făcut ceva
singură putere. Sperăm, că va succede ca să le spue: Voi, cari, secularisând chiar
„pentru fraţii noştri . Un discurs de sensaţie. pilele
u
încă mult timp de-a evita conflicte seriose. Al D-tale supus: mănăstirile greceşti, le-aţi oferit o despă­
gubire în bani, când vedeţi că şi biserica trecute ambasadorul engles Monson din
Pacea lumii se basdză pe concepţiunea în 12 Iulie 1860. I. Maiorescu. nostră a avut moşii în ţâra acâsta, şi pri­
tre egoismul îndreptăţit al fiă-cărui popor, vilegii, şi scutiri, daţi-ne un equivalent Paris, a pronunţat cu ocasia jubileului ca­
Şi am scrisorea- încă, fiind-că pe chiar merei de comerciă englese un discurs, care
şi între problema culturală a întregei ome­ pentru acestea, căci avem o şcâlă de între­
acea scrisore a însemnat Boerescu răspun­ a făcut sensaţie. Monson a făcut în discur­
niri. Fidel tradiţiunilor istorice, fidel sco ţinut.
sul, şi am astfel şi răspunsul lui Yasile sul său alusiune la conflictul recent din­
purilor împăratului său, poporul german Boerescu. Ast fel s’a născut. prima alocaţiune
păstrându şl pe deplin drepturile şi intere­ bugetară în bugetul Moldovei la 1860. Cum tre Francia şi Anglia din pricina Faşodei,
„Domnul meu“, răspunde Boerescu, „cu şi a oreclut de cuviinţă să dea Franciei un
sele sale, va ave în vedere, că viitorul „adevărat Camera dela Iaşi a votat 500 ţj soiţi, pe atunci erau Camerele şi Ministe­ avertisment binevoitor, câ să înceteze cu
1
nostru se basdză pe puterea nostră, pute­ „pentru scola din Braşov. Pote să se facă rele încă separate în Moldova şi în Valachia.
Dâr, după cum spunea Boerescu, era politica ei ostilă faţă de Anglia. Monson
rea nostră însă pe ascuţişul săbiei nostre, „şi aici tot aşa cu ocasiunea discuţiunei se se înscrie şi în Yalachia o sumă pentru
„budgetare. a relevat o sumă de măsuri politice ale
şi nu va lipsi nicl-odată de-acolo, unde se Biserica şi şcâla din Braşov, şi în adevăr
„Amicul d-tale: Franciei, caracterisându-le ca încercări de
va trata de scopuri universale şi de sus­ s’a' înscris chiar pe anul 1861.
1
Ii. Boerescu' . a pune beţe în râte Angliei. Pressa fran-
ţinerea păcii lumii. (Viue aplause). (Va urma).
D le ministru preşedinte, în vremurile cesă s’a alarmat de acest discurs şi a vă-
din urmă s’a viţiat aşa de tare atmosfera <jut în el un semn, că Anglia vrâ ou orl-ce
„Asupriţi^ şi în „servitute^. morală a acestei ţări, fiă cum cjiceţî d-v. Yiena şi crisa ungară. preţ să aţîţe conflictul din nou. Chiar şi o
din causa disidenţilor, fiă cum cjic disidenţii parte a foilor englese considerară discursul
E oaracteristic pentru stările de faţă din „Budapcsti Hirlap , cjiar de obiceiă
u
din causa d-v., fiă cum credem noi opo-
Ungaria, că înşi-şl Ungurii se plâng de bine informat, publică în numărul său de lui Monson, ca o manevră pusă la cale de
sanţii din amândouă căuşele, încât te sfieştî
asuprire şi servitute. Acdsta n'o clic omeni să mai produci un act în mod convenabil. adl nisce informaţiunl fârte interesante cabinetul engles pentru a indica neaplana-
rea completă al diferendului anglo frances.
de rând, ci chiar o căpeteniă de partidă Câtă vreme era felul cinstit al acestei ţări, asupra felului cum cercurile politice din
ungurdscă. E contele Apponyi acesta, care era destul să aduc o aşa scrisore vechiă ca Viena judecă despre grava crisă ungară. In faţa acestor păreri „Agenţia Havas“ a
într’un răspuns oe l’a dat comitetului ese să fiă bine adusă înaintea tuturor. Dâr de 6tă comunicările, ce se fac numitei foi: publicat o notă, probabil inspirată de am­
când aţi turburat atmosfera ţărei cu atâtea
cutiv al partidei sale din Jâszberâny diee „Crisa ungară preocupă esclusiv tâte basadorul engles, în care se declară, că el
false acusărî de fals, sunt silit să documen­
între altele: „Lupta decurge pentru mân­ tez acest act, că este adevărat. Din întâm­ cercurile politice de aici. C’un fel de ner- n’a avut intenţiunea de a-se amesteca în
tuirea libertăţii ndstre, care însă nu pdte plare şi din norocire, între scrisorile rămase vositate pândeso tâte scirile şi discută eve­ afacerile interiore ale Franciei. Prin acâsta
avea succes, dâcă cei asupriţi se vor mul- dela tatăl meu am găsit şi scrisori ale nimentele. Fără deosebire de partid toţi incidentul se consideră încheiat.
ţămi cu servitutea îu care se află“ — Slavă d-vâstră, domnule ministru president actual, convin în constatarea, oâ situaţia ungară Imperatid Wilhelm asupra si-
sorisorl dela 1858 când lucraţi d-vostră în
ţie Domne, au ajnns şi grofii unguri să se este mai gravă, decât cea austriacă, fiind-că tuaţiunei politice generale. Preşedin­
comitetul naţional din Iaşi. Una din aceste
plângă de asuprire şi servitute. Numai cât scrisori este un răspuns, pe cât se vede, la în Austria, unde sentimentul constituţional ţia adunării imperiale germane s’a presen-
asuprirea şi servitutea ce o îndură d’al o scrisore a tatălui meu cătră d-vostră. Ya este mai puţin înrădăcinat (?), uşor îşi pot tat la 12 1. c. la împăratul, care a primit’o