Page 11 - 1898-12
P. 11
N. 2G5-1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
fârte afabil. Recepţiunea acâsta a devenit Exarcu, âr d-1 Urechiă versuri de d-1 Ha Siguranţa şi desteritatea, cu care au ese- Călindarul Plugarului pe
un eveniment însămnat prin aceea, că îm ralamb Lecca. In fine d-1 Dr. Bdbeş, ilus cutat aceşti clerici piesa numită, ne-a fă anul 1 §99 a eşit de steb tipar şi se pote
păratul a făcut nisce declaratiunl de-o trul bactereolog, a ţinut o interesantă con cut să credem, că în seminariul „Andreian** procura dela Tipografia „A. Mureşianu din
u
.gravă importanţă politică. Membrii preşe ferinţă, despre „Apa Bcucureştenilor!“ A tinerimea, pe lângă alte multe învăţături Braşov. Preţul 25 cr. (cu posta 30 cr.) —
dinţiei au făcut repeţite întrebări împăra fost ascultat cu multă atenţiune de public bune, progresâză an de an tot mai mult Noul călindar, întocmit anume pentru tre
tului, care în răspunsurile sale s’a estins pe terenul musical, ceea-ce s’a dovedit şi buinţele poporului nostru — înafară de
Condmnarea colonelului Mattasich Ke
şi asupra amănuntelor. împăratul cjise, că mai mult, când orchestra societăţii a ese- partea calenderistică, cu târgurile, semnele
qlevich. Contele Mattasich-Keglevich, colonel
situaţiunea politică s’a schimbat în mod în cutat piesele „Intr’un album“ de G. Dima impului, diferite poveţe economiee pentru
în armftă oomună şi eroul principal în
u
semnat. Nu voifi să fiu pesimist — cfi şi „Gavotte de A. Czibulka, la aucjul că fiă-care lună şi alte multe, — cuprinde
se
afacerea prinţesei Luisa de Coburg, a fost
"WHlielm — însă e clar, că desfăşurarea rora publicul ascultător a rămas uimit de încă un bogat material eu articulî preţioşî
chiâmat cjilele trecute înaintea tribunalului
lucrurilor pretinde o grabnică soluţiune. Se prestaţiunele acelora, cari cu atâta dibăcie din sfera plugăritului, grădinăritului, a eco
militar din Agram, învinuit fiind, că a fal
pote, oe-i drept, ca acesta soluţiune să ur sciu să manueze arcul violinei. nomiei de vite, a economiei casnice etc.;
1
sificat o poliţă de / milion pe numele
2
4
meze mai târcjiu, '"însă noi tot mereu trebue Poesia „Fulger* de G. Coşbuc, a fost apoi din istoria lumii, poesii de dragoste,,
archiducesei Stefania. Mattasich fu con
să fim pregătiţi în faţa ei. Interesele con cu mult succes declamată de Iosif Coma- eroice şi glumeţe de cei mai renumiţi scri
damnat la 6 ani ţemniţă pentru falsificare
trare ale marilor puteri au e.şit acum la nescu, cleric în cursul al III. D-sa are o itori ai noştri; articulî şi poveţe pentru
Pentru împlinirea pedepsii el a fost trans
lumina cjilei şi între ast fel de împrejurări deosebită aplecare, ba chiar talent la pre păstrarea sănătăţii şi averii etc. La fine
portat în Petruvarodin.
•este nespus de îmbucurător, că Germania darea şi interpretarea poesiilor seriâse. Ar urmâză diverse, glume şi anuţurl. Pe pa
•se are biue cu tâte puterile. Mare incendiu in Galaţi. Se scrie din fi de dorit, ca d-1 Comanescu, după absol- gina primă se află portretul nemuritorului
împăratul se ocupa apoi cu afacerea Galaţi, că de două dile s’au aprins 20.000 varea studiilor teologice, să nu-şl îngrâpe Simion Bărnuţiu, âr în text o frnmâsă bio
Faşoda şi cu politica Angliei. El cjise, că de tone de cărbuni, proprietate a căilor fe talentul de care dispune, ci să şi-l desvălte grafia a lui. Doritorii de-a avâ acest că
Anglia nisuesce acum serios de a-şî ajunge rate Române. Cu totă munca numeroşilor tot mai mult, continuându-şî studiile la lindar să se grăbâscă a şi-l procura mai
cu energie anumite ţeluri. Conflictul de omeni aduşi ca să stingă, seu să localiseze conservator, căci d-sa mai are şi o voce de timpuriu, ca să nu păţâscă ca anul tre
■interese anglo-frances nu atinge pe Ger focul, nu s’a putut face alt-ceva, decât să frumâsă de bariton. Declamautul a fostres- cut, când mulţi şi-l’ar fi procurat, dâr nu
mania, şi atitudinea Germaniei în Gestiunea se scape vre-o 50 de vagone de cărbuni, plătit cu prelungite şi furtunâse aplause mai aveau de unde, căci se vându-se tote
acâsta o determină în mare parte atitudi restul fiind aprinşi. Stingerea focului îcsă din partea publicului. raeseplarele.
nea Rusiei. împăratul vorbi în ton forte fu cu neputinţă. Pagubele se ridică la sume Nu mai puţin a plăcut dialogul lui I.
amical faţă de Anglia, esprimându-şi mi mari. Incendiul, se dice, că a provenit din Negruzzi, „Vespinian şi Papinian**, predat
L i t e r a t u r ă .
rarea asupra forţelor marine ale ei. negligenţa unor lucrători, dâr nimic sigur de clericii Iosif Comanescu şi Zenovie To-
In fine împăratul s’a pronunţat cu nu se scie pănă acum. Caşul se anchetâză. poviciu, în care se oglindâză viâţa a doi „Moda Ilustrată . Nr. 47 al „Modei
14
multă însufleţire pentru proiectul de pace vagabuncjl din România, pe cari guvernul Ilustrate* conţine următârele: Cronica mo
4
Dare pentru biciclete. In cele din
şi desarmare al Ţarului, însă crecju de cu i-a dat afară din oficiu. Predarea a fost dei în care dă detaill nu numai asupra
urmă a început şi în statul ungar să se in
viinţă a accentua cu tâte acestea necesita admirabilă, a produs mult haz în publicul toaletelor damelor şi a copiilor, fără şi a
troducă dare pentru biciclete. începutul
tea perfecţionării armărilor. ascultător, aplausele n’au lipsit nici aici. bărbaţilor. Paginile 2 şi 3 conţine mai
l’a făcut capitala Budapesta, a cărei re-
Şi acum încă ceva despre lucrările multe lucruri de mână frumâse şi practice,
presentauţă în şedinţa sa de alaltăerl, 12
literare: „Mijlâcele, prin care se asigură d. e. foi tricotate cu corsaj pentru copii
Decemvre n., a primit cu 108 voturi contra
SCJLRILE DILE1 . propăşirea unui popor* , disertaţie de vice dela 1—2 ani cu esplicarea forte amănun
4
» 16 proiectul magistratului orăşenesc, după preşedintele Ilie Hociotă, cleric în cursul ţită, brasieră pentru copii asemenea trico
— 2 (14) Decembre. care de fiă-care bicicletă va fi a se plăti de al III, şi „Despre influinţele binefăeătâre tată, sac pentru lingerie, şoşoni pentru
aci încolo o dare anuală de 5 fl. Un mem
4
0 nouă filială a „Concordiei. Socie ale calamităţilor asupra omului* de cleri copii, o dantelă splendidă metoda nouă
bru al representanţiei a făcut cu ocasiunea
tatea comercială română „Concordia* din cul din cursul al II. Nicolau Şandru. Au cu broderie şi un coş de totă frumseţa
4
acâsta propunerea, ca după bicicletele fa
'Sibiiu, pe lângă filiala din Făgăraş, a des torii operatelor, prin un stil fluent şi uşor elegant montat. Gravurile toiletelor sunt
bricate în străinătate să se plătâsoă dare
chis cu diua de 1 Decemvre n. a treia fi arată, cel dintâiii, oum tâte lucrurile din de tot elegante şi complicate, dâr prin es-
de 10 fl. Propunerea acestuia însă, fiind de
lială, şi anume în Alba-Iulia. Acâstă filială, lume sunt supuse schimbării şi sunt trecă- plicarea forte amănunţită a lor înlesnesce
sine stătătore, nu s’a admis la vot.
după informaţiunile „Tribunei* , e întocmită tăre, asemenea şi omul, ba chiar popore abonentelor imitarea fidelă a lor. Tipa
4
de-ocamdatâ numai pentru comerciul en Importul vinurilor italiene. După datele întregi au avut trista sârte de a dispărâ rul gratuit al acestui număr e dela un par
-gros, dând micilor neguţători ocasiunea de oficiale italiene, dela 1 Ianuarie până la de pe faţa pământului, apoi arată mijlocele desiu pentru copii în mărime naturală. Par
a-şl procura mărfurile dala o firmă creştină finea lui Octomvre a. c. s’au importat în prin cari un popor îşi păte asigura esis- tea literară cuprinde: Urmarea dela „Con
11
şi românâscă. Pe calea acâsta tinde „Con monarchia austro-uugară 945,589 hectolitre tenţa. Prin esemple potrivite ne arată au vorbire , care tractâză despre feminismul
4
cordia* la realisarea măreţului său scop, de viu din Italia. In asămănare cu anul torul însemnătatea culturei şi a şcâlei pen român, diferite poesii, diverse, poveţe, me
•de-a desvolta şi încuraja comerciul în co trecut, importul a fost mai mare cu 94,733 tru -popor, care este ) arvuna cea mai pu dicină şi urmarea romanului lui E. Moret
4
munele rurale şi a deştepta în popor spi hectolitri. Peste tot, Italia a esportat în ternică, cu care pote cuceri lumea. In urmă „Suflete nobile„Moda Ilustrată* apare în
ritul comercial. primele 10 luni ale acestui an aprope două arată, că cel mai bun mijloc de scăpare fiă-care săptămână în BucurescI, Strada Să
milione de hectolitre. pentru popor este religiositatea. Lipsind rindar Nr. 11.
Nou diar român în Budapesta? Guver *
acâsta, poporul cade moralicesce şi dege-
4
namentalul „Peşti Naplo* află dela spionii Istoria pedagogiei de V. Gr. Borgovan
nerâză, dovadă imperiul Roman. Er cel din
săi mincinoşi, ori p6te chiar din cabinetul O cartenouă şi de mare interes pentru toţi
Şedinţa festivă urmă arată, că calamităţile se presintă, ca
lui Jeszenszky, că „studenţii români din i j bărbaţii de şcâlă. Preţul 1 fl. 50 cr. (cu
u
TJngaria vor scdte ou începutul lui Ia a societăţii ele lectură „Andreiu nisce mijlocitori ai cunâscerii fericirei bi posta 1 fl. 60 cr.)
nuarie un nou cjiar românesc în Budapesta, Şagunn“. nelui şi ticnei. Continuă arătând influin
ţele binefăeătâre ale calamităţilor, asupra
care va servi ca „organ oficios al studen
Sibiiu, 1 (13) Decemvre 1898. omului egoist, cum întăresc curagiul şi sta
ţilor români şi al mişcărilor naţionaliste ro- D I V E R S E .
Ani de-arândul, elevii seminariului tornicia omului, şi în fine arată cum cala
u
mdne (?). Cine a inventat panorama? Inventato
44
„Andreian din Sibiiu, în semn de recu- mităţile împing pe om spre religioşitate,
rul panoramei a fost Robert Barker, un
1
„Severineana *, noua societate comer noscinţă şi pietate cătră memoria marelui arată părerea bisericei creştine asupra ca
pictor irlandes, care a trăit în Edinburg
cială română din Caransebeş, înfiinţată cu archiereu şi binefăcător al lor Andreiu Ba lamităţilor, basându-o pe citate din S. Scrip
pe la finea secolului trecut. In anul 1785,
un capital pe acţiuni de 60,000 fl., şi-a ron de Şaguna, au arangiat în presăra Sf. tură. Amândouă temele au fost bine lucrate,
din causa datoriilor multe ce avea, a fost
deschis prăvălia centrală Dumineca trecută Andreiă, 29 Noemvre v., şedinţe festive. stilul uşor şi fluent, laudă autorilor.
transportat în arestul datoraşilor din capi
11 Dec. n., după ce mai întâiă localurile Aşa s’a întâmplat şi în anul acesta. In general, membrii societăţii de lec
prăvăliei au fost sânţite de P. On. Domn Public ales şi distins din Sibiiu şi jur a tură „Andreii! Şaguna , prin şedinţa din tală. Celula sa era luminată de-o zare de
44
lumină, ce întră printr’un ventilator din-
Andreiu Ghidu, asistat de preoţii locali. alergat în presăra Sf. Andreiîi la produc- ăst an ni-au dovedit, că stau la nivoul cu
tr’un unghiîi de sus, âr partea de jos a ce
Acum e rândul Românilor din Caransebeş ţiunea dată de elevii seminariall, ca pe venit în ce privesce cultura morală şi in
lulei era întunecosă, aşa că epistolele, cari
şi împrejurime, ca chiar în interesul lor de-o parte să aducă tributul lor acelui mare telectuală, că au înţeles pe deplin faptele
propriii să caute a sprijini acâstă între bărbat, care cu puterea-i nebiruită a rupt măreţe ale neuitatului archiereu şi că Sciu le primea, nu le putea ceti. In curând află
Barker, că literele de pe hârtie se vedeau
prindere, menită a-i ocroti contra esploa- jugul sub care gemea biserica română gr. să fie cu recunoscinţă faţă de binefăcătorii
tărilor străine. or. timp mai bine de un secul, âr pe de lor. Nimic mai frumos decât acâsta. forte legibile, când ţinea epistola pe păre-
tele luminat de rac}ă. Acest aspect avu in-
altă parte să încuragieze tinerimea pe calea
Din Voilâ, ni-se scrie cu data de 13 Fulger. fluinţă asupra arestantului şi el veni la
progresului, un lucru, care numai spre laudă
Decemvre n. c.: ErI s’a săvîrşit restaurarea ideia, că un tablou aşeejat în racja lumi-
pote servi publicului participant.
-primăriei comunale de aici. Cu diua de erl NECROLOG. Dela Galaţi (România) nâsă de pe părete va produce un deosebit
Frumos şi cu mult gust estetic împo
a căcjut dela putere aceea ticălosâ clică, primim tristul anunciu despre mârtea ve efect. Barker, după-ce fu liberat, făcu mai
dobită, sala cea mare din seminar era
■care în frunte cu vestitul Samoilă Gabor al chiului profesor şi director de-acolo I6n multe încercări în acea celulă, din cari re-
încă de timpuriu îndesată de public.
4
Domului, a terorisat şi esploatat acâstă fru- Ceiăţeanu, cavaler al „Coronei României* , sulta invenţiunea panoramei. In 19 Iunie
La orele 7, preşedintele socieţăţii de
mosă comună timp de 15 ani. Ales de întâmplată în 30 Noemvre st. v. înmor 1787 primi el în Londra o patentă, prin
lectură, profesorul Dr. loan Stroia, prin cu
primar a fost Daniil Gabor, un om de mântarea se va face adl, MercurI, în bise care i-s’a recunoscut oficios invenţia pano
vinte alese şi cu o vervă oratorică, arată
.omenie şi cu frica lui Dumnetjeu. Acâstă rica Sf. Nicolae din Galaţi. — Condolen- ramei. Ceilalţi pictori englesi vorbeau cu
scopul arangerii şedinţei din acâstă sără,
reuşită e a se mulţămi energicului preot ţele nâstre întristatei familii! dispreţ şi huleau invenţiunea lui Barker,
datorinţele, ce le avem cătră fericitul în
-tînăr Alexandru Şerban. Mulţămirea şi bu dâr, cu tote acestea, publicul curios n’a
Domnul archiereu Şaguna, şi declară şe
curia e generală. — g. putut fi abătut ca să nu cerceteze în massă
dinţa festivă de deschisă. Presidentul a fost ULTIME SOIUL
Ateneul român. Duminecă s’au deschis viu aplaudat. esposiţia de tablouri din Londra a lui Bar
la Ateneu seria conferenţelor anului acesta Punctul al doilea „Nâptea , composi- Budapesta, 14 Decemvre. Par ker. Acesta sciu, ca pe încetul să-şi per
44
Primul care a luat cuvântul, a fost bătrânul ţie de F. Abt, preoum şi punctul din urmă tida guvernului vrea se alegă pre fecţioneze tot mai mult invenţiunea sa. Se
Y. A. Urechiă, care într’o cuvântare stră „Era noptea întunecâsă , de G. Dima, au şedinte al camerei pe miuiâtrul Per- vorbesce, că într’o efi un câne de Funlanda,
44
lucită şi ero’ţionată, a adus omagii marelui fost esecutate cu cea mai mare precisiune czel. Conducerea ministeriului de in care a fost luat şi el în panorama lui Bar
bărbat C. Exarcu; şi pe cât cadrul unei de corul seminarial sub conducerea dibace terne o va lua atunci Ifanffy, 6r ker, sări asupra unui tablou, care repre-
•cuvântări ateneiste i-a permis, a făcut bio a artistului G. Dima. secretarul de stat conte Szechenyi senta înecul unui om, ca să-l scape.
grafia aceluia, care va rămâne nemuritor în Mult ne-a impresionat „Duo briliant * va fi numit ministru pe lângă per-
1
analele culturei naţionale. Apoi d-1 Al. pentru 2 flaute de Kuhlau, esecutată de sdna Majestăţii Sale. Proprietar: I*r. Aurel Mureşiameii.
JŞontu a recitat versuri în onârea lui C. clericii Georgiu Henţa şi JEmilian Terchilă. Redactor responsabil: filregoriu Maior.
