Page 13 - 1898-12

REDACŢIUNEA, „gazeta * iese în flăcare tji.
4
Administraţiunea ţi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe ş6so
I N S E R A T E se primeso la AD- luni 20 fr., pe kroi luni 10 fr.
HINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Tiona: M. Dukea ÎTaehf. ciele poştale din întru şi din
Bux. Augonfeld & Emorloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppollks Naohf. Anton Oppollk. 0 Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V.Qoldber- Admmistroţiuneu. Piaţa mare,
oer, Eksteln Bernat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 80, etagiu
bar g: Harolyl 4. Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR :_o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbra pentra o pu­ -ĂU TT ILa 12 fl., pe 6 lur.I 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cât şi insorţiunile
seria IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 266. Braşov, Vineri 4 (16) Decemvre.

Istoria se repeteză. română unită de Alba-Iulia se pune în- sare al comisiunei de n6uă şi că-1 proiectului şi să repăşdscă din partida liberală.
tro categorie cu archidiecesa romano ca­ privesce de neacceptabii. Episcopii Resoluţiunea acâsta li-se va comunica de­
Proiectul raportului comitetu­ tolică dela Kalocsa. adecă n’ar vrâ să tolereze asupra putaţilor saşi printr’o deputaţiune.
lui de noue, însărcinat cu lucrarea Prin observările de mai sus am lor un preşedinte laic; mai departe
statutului „autonomiei catolice reg- voit se semnalăm numai în general n’ar vrâ să încredinţeze inspecţiunea
nicolare , a fost publicat înainte cu tendinţa, ce o urmăresce şi de astă superiâră a învăţământului şi laici­ D-l Sturdza asupra situaţiunei.
u
doue cjile de d'arul „Magyar Al!am , dată acest proiect al comisiei con lor şi, în fine, n’ar fi mulţumiţi cu In şedinţa dela 1 Decemvre v. a ca­
w
după care îl reproduc şi celelalte greşului romano-catolicilor faţă cu disposiţiile privitore la administra­ merei române, s’a început desbaterea asu­
foi UDgurescî. greco-uniţii şi în deosebi faţă cu bi­ rea averilor bisericesc!. pra Adresei de răspuns la discursul tro­
Din acest proiect resultă, că or- serica română unită. Pâto fi ca elaboratul comisiu­ nului.
ganisaţiunea autonomiei, ce se es- Nu voim se întrăm aZî în nici nei să întâmpine oposiţia hotărîtă Ou acestă ocasiune d-l ministru-pre-
tinde asupra afacerilor bisericesc!, un amănunt, şi ne mărginim a rea­ a majorităţii episcopilor, p6te fi, ca şedinte Sturdza, după cetirea proiectului
şcolare şi fundaţionale cu caracter minti, că încă în tdmna anului tre­ el să cadă chiar cu totul, dâr ră­ de adresă, ceru cel dintâifi cuvântul, ZI"
lumean, se ia în vedere pentru toţi cut congresul romano-catolicilor a mâne constatat, chiar şi din lucra­ când, că vrea să dea lămuriri asupra si­
catolicii din Ungaria; resultă mai de­ ales o comisiune de 25 membri cu rea raportorului, ce o publică aZî tuaţiei. Vorbirea d-lui Sturdza, ascultată
parte, că tendinţa este de a ames­ însărcinarea de-a pregăti proiectul Ziarele unguresc!, că nic! după 25 cu multă atenţiune de cameră, căci toţi
teca şi pe Românii uniţî într’o 61a privitor la organisarea autonomiei. de an! şi nic! după hotărîtă protes­ voiau să scie, care va fi atitudinea d-sale
cu Ungurii romano-catolicl. Acesta Acestă comisiune a alea apoi o co­ tare a clerului şi poporului român după ruptura tractărilor de împăcare din­
se pote vedâ îndeosebi din capito­ misiune mai restrînsă, compusă nu­ unit, din vara trecută, şi nic! după tre grupurile liberale, o lăsăm să urmeze
lele, unde se face amintire şi de mai din noue membri, care a lu­ absţinerea archiereilor provinciei me­ în estras:
membrii greco-catolicî preoţesc! şi crat proiectul de organisare şi l’a şi tropolitane de Alba-Iulia dela or! ce D-nul prim-ministru Dim. Sturdza
laic!, car! sunt puşî în vedere, ca terminat în tomna anului acestuia. participare la lucrările congresului spune, că ia cuvântul la începutul desba-
representanţ! în adunarea regnico- Comisiunea restrînsă şî-a pre­ romano-catolicilor, aceştia nu vor terei spre a lămuri situaţia. Stăm înaintea
Iară a catolicilor. Aicî archiereii ro­ gătit elaboratul pe basa proiectului să scie de drepturile bisericei auto­ a douâ fapte: că am întrat în a patra se­
mân! greco-uniţî sunt înşiraţi după ce i-l’a presentat raportorul seu. nome române. siune, şi aniversarea de 50 de ani a renas-
episcopii catolic!. Asemenea se sta- Acest proiect l’au publicat foile Acăsta ar trebui să deschidă cerii României. Am întrat într’o epocă de
bilesce numerul membrilor laic! ai maghiare. El, firesce, a fost revi- ochii tuturor, car! se legăuau încă stabilitate, datorită înţelepciunei naţiunei.
congresului catolic, cuprinzând şi suit de cătră comitetul de noue, dâr în ilusiunea, că Metropoliei române Aniversările cele mari au semnificare
diecesele bisericei române unite. credem, că cu t6te modificările, ce de Alba-Iulia i-se va lăsa un cerc deosebită şi sunt un act de recunospinţă
Istoria se repeteză. AZî, cum se vor fi introdus, el ne p6te da, cel deosebit da activitate al autonomiei faţă de acei, care au conlucrat la epocile
vedem, se reînoesce încercarea din puţin în liniamentele cele mai prin­ sale proprie, cel puţin analog auto­ cele mari. In anul 1848 s'au născut tote
Martie 1871 de-a atenta la vieţa cipale, icdna adevărată a propune­ nomiei, de care se bucură romano- faptele, care au adus progresele de aZî şi
bisericei române unite, cu acea deo­ rilor de organisare, ce le va înainta catolicii din Ardeal. au întărit esistenţa nostră naţională. Ani­
sebire numai, că de astă dată nu se comisiunea ds 25 congresului din In cele din urmă însă, ce i im- versarea acâsta e der forte importantă.
mai vorbesce de „organismul auto­ cestiune. părtă pe Românii uniţî proiectele Cine compară timpurile de atunci cu
nomiei bisericei catolice de ritul Suntem dăr în drept a privi în de organisare ale comisiei congresu­ cele de aZb nu pote contesta, că s’a făcut
grec şi latin din UDgaria“, ci nu­ proiectul publicat al raportului ade­ lui romano-catolic ? un progres imens. Nici o ţâră din Europa
mai de „organisaţiunea autonomiei vărata espresiune a intenţiunilor şi Romano-catolicii îşi pot face n’a făcut un asemenea progres într’un timp
catolicilor din Ungaria . planurilor, ce sunt depuse în elabo­ statut cum vor voi, dâr noi ţinem, aşa de scurt. Acei, cari au fost în capul
44
Ba mai mult. Pe când în pro­ ratul amintitei comisiunî. E clar, că că de Românii uniţî nu pot dispune mişcării de regenerare, au aparţinut parti­
iectul de faţă se Zice categoric, că aceste tendinţe şi planuri nu ţintesc nic! într’un cas, pe câtă vreme aceş­ dului naţionalliberal.
organisaţia autonomiei acesteia nu la nimic mai puţin, decât la fusio- tia nu se vor lăsa de bună voia să Doi monarchî puternici au venit acum
se estinde şi asupra autonomiei sta­ narea bisericei române unite în or­ !i-ee taie artera vieţii lor bisericesc! se recunoscă monarcbia nostră, stabilită la
turilor romano-catolice ale diecesci ganismul bisericei catolice ungu­ naţionale. 1866 : împăraţii Austriei şi a Rusiei. E me­
Ardealului — decât numai cu pri­ resc!. ritul bărbaţilor de stat, cari au făcut opera
vire la acele afaceri, car! se consi­ Acăsta era de prevăZut, şi ne Saşii si guvernul. Din Sibiiu dela 1848, că am ajuns în acestă situaţie,
deră ca comune — despre provin­ mirăm numai, că s’au aflat naiv!, li-se comunică foilor unguresc!, că acolo şi este meritul muncei date de partidele
cia autonomă metropolitană greco- car! au sperat, că de astă-dată ro- s’au întrunit Zilele acestea cam la 300 băr­ din ţâră. Printr’o unire strînsă şi organi-
unită de Alba-Iulia nu se face amin­ mano-catolicii vor lăsa din horă pe baţi de încredere dintre Saşii oposiţionall sată, s’a ajuns la resultatul acesta. Nu este
tire c u n i c î u n cuvent la „disposiţiile Românii uniţî. într’o conferenţă. După discusiunl asupra nici un punct din cele realisate, care să
generale , der la capitlul III, unde Unii vor să scie, că majoritatea situaţiunei politice, au decis, ca deputaţii nu fi fost enunciat la 1848, şi mai sunt
44
e vorba de compunerea „adunării episcopilor catolic! este cu desăvâr­ saşi, cari au iscălit proiectul lui Tisza să şî alte puncte enunc ate, care au nevoe de
44
regnicoiare a catolicilor , archidiecesa şire contrară proiectului de organi­ retragă subscrierile, se ia posilie în contra realisare.

FOILETONUL „GAZ. TRANS . 1609) poţi recunâsce uşor pe Io a lui Cor- pentru colorile spălăcite, puţin vii, şi ten­ aţâţi pictori mari, încât dâcă ai aduna pe
14
reggio, dâr câtă deosebire între ele 1 ? Ceea- dinţa asta o duce pănă la manierism. Pe toţi pictorii de atunci încoce din tâtă lu­
ce n’a putut şi nu va putâ nimeni, n’a el cred, că îl imitâză astăZl întru cât-va mea, abia a-i putâ să i pui alături cu a-
Scrisori din Italia. fost în stare nici Oarracci să facă: a în­ pictorul Greiner în ilustrarea Infernului lui ceştia. Pe când unii au murit bătrâni de
truni colorile într’o armonie atât de fer- Dante. Dâr nu sunt numai colorile, cari tot (Veronese 60 ani, Leonardo aprope de
Nenumitei prietine. meoătore. Oorreggio a ajuns culmea, un îţi bat la ochi în chipurile lui Tintoretto, 70, Tintoretto aprope de 80, MiehelaDgelo
Iiaffael şi contimpurtmii. singur pas mai departe şi admirabilul să ci multilateralitatea activităţii lui, grupă­ de 90 şi Tizian de 100 de ani), alţii ca
preface în urît. rile şi invenţiunea cea cutezată, esecutarea Oorreggio, Raffael, Basaiti s’au stîns în
(Urmare). cea unică, de care trebue să te minunezi, florea vîrstei, âr talente, cari din tinereţe
Cu totul diferit de Oorreggio e lac.
Concertul cel admirabil al colorilor, când cugeţl ou ce iuţâlă a trebuit să lu­ promiteau atât de mult, precum a fost Car-
Tintoretto Robusti, născut în anul morţii lui 44 14
pe care l’am întâlnit la Raffael, îl duce la Leonardo (1519-1594). creze mulţimea aceea de tablouri. letto di Veroua („Adam , „Familia sfântă ,
14
perfecţie Antonio Allegri da Gorregio (1494?— Aşi mai avâ să-ţi scriu multe, să-ţi „Înălţarea Maicii Domnului eto.) a fost
In Milano am văZut cea dintâiă pânză vorbesc de mulţi pictori însemnaţi. Dâr de-abia de 24 de ani, când l’a răpit mor-
1534). Pânzele lui sunt tot dâuna' senine,
a lui (Familia sfântă cu cadavrul lui
tot-dâuna o desfătare a ochiului. Ele tre- mi-e frică, că n’am să mai ajung la sfîrşit tea. Cine scie, ce opuri mari ar fi mai să­
Christos) şi mi-a bătut atât de mult la vîrşit el, judecând după un început atât
bue văZute însă sub sticlă, colorile acelea şi că şi aşa am devenit prâ obositor. Când
ochi, încât l’am căutat mereu. Şi l'am gă­ de strălucit?
vii şi îmbătătâre trebue să capete luciul despre un Sarto, Oorreggio şi [Tintoretto
sit în ori-ce museu, căci el a produs aşa
u
sticlei. „Fuga în Egipet , „Madona cu co­ am spus aşa puţin, n’are să te mire, că Pe când prin întâia jumătate a vâcu-
de mult, de nu poţi înţelege, când a avut
pilul din Florenţa, cari par nisce picturi pictori ca pe Paolo Veronese Căliari (1528— lui nostru erau atât de mult admiraţi Raf­
14
vreme să lucreze atâta. El şi cu fiul său a
pe porţelan, „Io şi Iuppiter , „Leda cu le­ 1588), care a împodobit palatul ducal din fael şi contimpurauii, pe când portretiştl
14
zugrăvit în „sala del Maggior Consiglio"
băda din Berlin, în cari a creat cele două Veneţia cu multe tablouri de tâtă frumse- renumiţi ca Angelica Kaufmann în fond
14
al palatului ducal din Veneţia cel mai v
femei îmbătate de plăcere sensuală, ca şi ţea şi care a săvîrşit un chip ca „Christos nu e au portretiştl pentru acelaşi motiv,
mare tablou de uleu esistent (22 m. lun­
14
cari nu s’au mai pictat de atunci şi alte în casa lui Levi (în Academia din Vene­ pentru care nu e nici Raffael portretist,
14
gime şi 15 / m. înălţime) „Paradisul cu
1
pânze ale sale, i-au câştigat un loc strălu­ 2 ţia), de abia-1 amintesc, âr cu alţii nici mă­ aZî admirăm mai mult pe prerafaeliţi, ne
cele câte-va sute de figuri omenescl.
citor înire cei mai mari pictori ai lumei. car atâta nu fac. place mai mult ornamentica, naturalismul
In Bacchanta lui Annibale Oarracci (1560— Tintoretto are o deosebită predilecţie Veacul XV şi XVI au născut în Italia şi simbolismul unui Bothicelli, Donatello