Page 14 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 2G6 -1898.

înainte de 1848 nu esistau în ţâră tice, dâr să încheiăm acâstă sesiune în „nei publice al Ţărei românesc!, adato 15 anul 1869 de însuşi răoosatul Dimitrie
partide. Numai de atunci s’au înoepiit a-se mod demn. Noi liberalii suntem datori să „Martie 1861, Nr. 3388, pe care avurăţl Guşti, acâstă alocaţ’une fixată, trecută cu
„bunătatea a ni-o comunica prin onorata
închega. Statul e mai presus de partide; dăm un exemplu, din recunosoinţă pentru „d-vâstră adresă adato 17 Martie 1861, Nr. menţiunea expresă „lege specială", âr nu
partidele sunt în serviciul Statului. Intre bărbaţii dela 1848 şi pentru înţeleptul „139, văcjurăm ou o rară mângâiere sufle- ca o cifră variabilă, care să se potă înscrie
partide şi Stat nu pâte fi coesiune, ci nostru Rege. Trebue se ne facem demni „tâscă, că înalta Cameră legislativă a prin­ sâu şterge la fiă-eare votare de budget.
Am aici un exemplar oficial al acestui
ntre partide şi coterii. Coteriile sunt caste de încrederea ţărei şi a Europei, care ne cipatului României, mişcată de simţ na­ budget pe 1869 şi vă arăt la pag. 6, art.
moderne, care represintă interese personale socotesoe ca un element de ordine şi pro­ ţional, bine-voi a vota pentru susţinerea XXVII: „subvenţiune idem şcâlelor ro-
Partidele sunt basate pe condiţiunî, care gres (Aplause). „gimnasiului alipit bisericei Sf. Nicolae „mâne din Braşov, după legea specială..............
„din Braşov subvenţiunea anuală de 15,760
sunt resultatul muncei totalităţii, derivate „23,500".
„lei, după cursul monedelor din Ţâra româ-
din şi nevoile nisuinţele statului „nâscă. D-lor, aşa cum s’a votat legea la 1868
Crisa ungară. fără discuţiune, în uuanimitate, evident că
Dâr şi partidele, ca să esiste, trebue „Prea onorate Domnule. Din hârtiile nici nu a fost vre-un studiă juridic, vre-o
să fiă organisate. Numai organisarea lor le Cestiunea presidiului camerei a ajuns „prea Onorat Domniei Vâstre, ce avurăţl transacţ une desbătutâ de amândouă păr­
asigură progresului. Partidul liberal a putut încât va în stadiul resolvărei. Mult s’a „bunătate a ni-le comunica, ne-am convins ţile, vre-o preocupare anume, dâoă şoâla,
„pe deplin, că D-v6stră n’aţî cruţat nici o
face multe, fiind organisat şi având să se vorbit în privinţa acâsta, că contele Şte­ „ostenâlă şi aţi întrebuinţat tâte mediile dăoă biserica, dâoă drept vechili, sâu nu:
fan Tisza este candidatul guvernului în lo­ subvenţiunea acâsta, care înainte s? trecea
preocupe numai de interesele patriei. Par­ „posibile întru sprijinirea şcâlei nâstre, ce numai în budget într’o cifră mai mică
;
tidele organisate trebue să fiă unite şi d s- cul lui Szilasyi. Candidatura acesta a fă­ „se legăna pe marginele căderei, spre în­ sub rubrica „Biserica şi şeâla", este acum
ciplinate. Munca lor trebue să fiă constantă cut sânge nespus de rău în tabăra oposi- lăturarea acelei ruşinl ne mai aurite, ce urcată ex aequo et bono la îndoit, la cifra
„cu căderea ei ar fi trebuit să sufere întrâga
Cu cât partidele istorice vor lucra mai ţiei, oare prevestea înainte o luptă şi mai „nâstră naţiune" etc. etc. de 2,000 galbeni, subtitlul: „subvenţiune."
conscient şi mai organisate, cu atât vor înverşunată în contra guvernului. In urma Firesce, subvenţiune s’a numit, dâr
face mai mari servicii patriei acâsta Tisza Pista- a renunţat la candida­ Aşa cugetau omenii aceştia şi simţiau era ÎDtemiată pe o obligaţiune. Noi nici
tura sa şi partida liberală a guvernului va acolo la 1861 asupra pericolului ce ame­ nu avem alt termen budgetar, fiă că ar fi
Parlamentul acesta a eşit la 1895 din ninţa esistenţa şcâlelor române din Bra­
candida acum pe ministrul de interne De- fost o graţie, fiă că era un drept. Noi nu
alegeri libere. Parlamentul de adl e ace­ şov; la 61, când nu era încă dualismul cunoscem în budget alt termen, d. e. re-
sideriu Perczel. Se dice, că dâcă Perczel austro-maghiar stabilit, la 61 pe vremea
laşi ca la 1895, şi ar fi a sdruncina mersul devanţă.
va fi ales preşedinte al camerei, portofo­ încă a guvernului centralisator, cum se
normal al lucrurilor dâcă majorităţile s’ar Ast-fel alocaţiunea de 23,500 lei noi
liul internelor îl va lua ministrul preşe­ elicea în Austria, unde Transilvania era
pleca în faţa minorităţilor. In ideile ţării mare principat deosebit, recunoscut între continuă ca menţiunea expresă de lege
dinte Banffy. In contra candidaturei lui specială a fi trecută în fiă-care budget al
nu s’a schimbat nimic, căci alegerile co­ grupările acelui stat, Jneconf'undat în Un­
Perczel oposiţia este decisă a lupta tot cu ţărei.
munale au fost un triumf tot pentru par­ garia, atunci când naţiunea română şi limba
atâta hotărîre. română ca atarl erau pari passu recunos­ In anul 1871, sub-ministrul conservator
tidul naţional-liberal. Mai este încă un
fapt: că o fracţiune din partidul liberal, Manifestul partidei poporale. Partida cute, ca naţiune şi ca limbă în poliglota Lascar Oatargiu, ministru de culte şste
Austrie, când la ministerul justiţiei din generalul Teii, vedeţi aici în exemplarul
care nu mai merge cu majoritatea, s’a poporală s’a întrunit la 11 1. c. în confe- Viena era anume un birou pentru legife­ oficial al budgetului la pag. 10 art. 34:
abţinut dela alegerile comunale seu a lu­ renţă, din care a adresat un manifest că- rarea în limba română, chiar pe atunci, „idem şcolelor române din Braşov, după
crat cu conservatorii. De pildă la Ploescl... tră alegătorii săi, în care arată stările când era lupta mai îmblânzită în contra „legea specială 23,500". Dâr mai găsiţi tot
D-l Dobreseu-Prahova : Nu e adevărat! triste din Ungaria pricinuite de domnia Saşilor şi în contra Ungurilor, sâu mai aici, la art. 53 al aceluiaşi budget, o nouă
bine era o concurenţă de cultură: chiar sporirea alocaţiunii budgetare : „idemgim-
D-l Dim. Sturdza: Şi mai este un fapt, partidei liberale, care a corupt moravurile pe atunci era considerată o slăbire a şco­ „nasiului şi Bisericei Sf. Nicolae din Braşov
că tinerimea generâsă ... şi a dărimat orl-ce autoritate. Manifestul
lelor române, ca o ruşine naţională. Şi ve­ 13,481.“
Voci: Socialiştii! (Sgcmot). provocă pe alegători, ca ei cu mijlâce le­ deţi, că acei omeni nu sciau cum să mul- (Va urma)
D-l Dim. Sturdza... că tenerimea ge­ gale să dea ajutor partidei în opera de sal­ ţumescă acelora, cari le veniau în ajutor!
nerâsă a mers cu noi şi am triumfat! vare a constituţiei. Un mare pericul amenin Aşa s’a urmat atunci dela început şi Administrarea fondurilor scolastice
(Aplause. Ilaritate.) ţă tronul şi viitorul naţiunei maghiare. Prin aşa s’a urmat şi după ce s’a făcut în Ro­
curagiu bărbătesc însă şi cu ajutorul lui mânia unirea de fapt la 1862 în Ianuarie. ale foştilor grăniţeri din ltegi-
Dâcă liberalii nu luptau cu forţele
încordate la alegerile comunale, conserva­ Dumnezeu, periculul va pută fi evitat. De In primul budget colectiv, care s’a mentul român I.
torii ar fi avut succesul ce am obţinut noi aceea manifestul îndâmnă pe aderenţii par­ făcut pentru vechea Moldovă şi vechea — Comit. Făgăraşului, 1898.
în 1894. Partidul liberal, adecă sîmburile tidei să fie cu încredere în deputaţii lor. Ţâră românâ3că împreunate, acea subven­ (S) Comitetul administrativ al aces­
ţie tot aşa este trecută. Vă presint aici
partidului liberal, a trebuit să lupte faţă „Kolnische Zeitung" despre crisa un­ budgetul pe 1863, când era ministru de tor fonduri a conohemat adunarea generală
de conservatori. gară. Marele diar german ^Kolnische Zei- culte generalul Teii; găsiţi la cap. 9, art. — care pe basa statutului din l-a Martie
6, sumele adunate dela cele două ţerl:
Oonclusia este că lupta dintre liberali tung“ scrie un articul interesant despre stă­ 1870 — are de a-se întruni din 3 în 3 ani,
„Subvenţiune anuală la biserica Sf. Nico­
şi conservatori e naturală, dâr lupta din rile critice din Ungaria. Etă ce dice foia lae din Braşov (lei vechi) 36,400". In bud­ — pe 22 Faur 1899 în Sibiiu.
sînul partidelor nu este normală şi duce germană: „Atitudinea lui Banffy este ne getul pe 1865, când era ministru de culte Acâstă adunare — cea dintâiti după
la desorganisare. mai pomenită într’un stat civilisat. .. Par­ d-l N. Cretzuleseu, vedeţi asemenea la mortea neuitatului preşedinte Br. Urs, —
cap. XVII, Nr.' 6 „Subvenţiune anuală gim­
S’a vorbit în timpurile din urmă între tida lui o formâză între alţii cam 200 de va fi mai sgomotosă, de cum s’ar părâ la
nasiului şi bisericei Sf. Nicolae din Bra­
liberali .de stabilirea unui triumvirat, în deputaţi, cari au fost aleşi de guvern în moment. Acâsta din mai multe cause esen­
şov 36.400".
care mi-se făcuse şi mie onârea de a mă cercurile pasive ale naţionalităţilor şi sunt ţiale, şi anume:
După venirea principelui Carol, pri­
pune. Ya să dică mă puse şi pe mine în funcţionari concediaţi provisor, sâu omeni, a) Adunarea generală din 28 Faur
mul budget de sub El, pe anul 1867, când
fruntea triumviratului, pe mine pe care pe cari esDtenţa îi silesce a ţine cu gu­ era ministru de culte Ioan Strat, găsiţi la 1893 nu se soie din ce motive a verificat,
voiau să mă gonescă din fruntea partidului. vernul. Aceştia au împuternicit pe baronul capitolul VIII, art. 540, aceeaşi cifră de ca deputaţi, şi anumiţi membri negrăniţerl,
(Aplause). Banffy să suspendeze constituţia ungară, 36,400 lei, ca „subvenţiune a gimnasiului cari de atunci încâce în tote adunările ur-
şi Bisericei Sf. Nicolae din Braşov".
Nu stau în capul guvernului şi a pentru-ca în contra voinţii ţării întregi, să mătâre au fost realeşî şi verificaţi.
Acum, d-lor, la 1867, se făcuse în
partidului de voia mea, ci din încrederea pâtă sta la putere. Aoâsta însemnă cu alte imperiul vecin aşa numitul dualism; deja Prin acâstă procedură necoretă s’au
Regelui şi a ţării. Cât timp nu mi-se va cuvinte, că baronul Banffy este decis, ca în Februarie 1867 se şi numise primul-mi- călcat §-ii 4 şi 8 din statute, cari descriu
ridica acâstă înoredere, voi socoti că este cu ajutorul mijlâoelor, ce i-le dă puterea nister deosebit în Ungaria sub contele An- apriat dreptul de proprietate şi de alegere
o deserţiune (aplause) ori-ce şovăire. Voi câştigată în urma politicei pasive a naţio­ drassy, âr pe la sfîrşitul lui 1868 se pro­ al foştilor grăniceri.
merge înainte cu consciinţa liniştită şi am nalităţilor nemaghiare, să calce în piciâre mulgaseră definitiv tote actele de stat re­ b) Tot în udunarea din 1893 s’a de­
a
curagiîi pentru că am convincţiunî şi cou- drepturile constituţionale ale poporului ... lative la acest dualism, cu înglobarea Tran­ cis, ca cvota ccmpanielor de odinioră Nr.
silvaniei întregi în Ungaria.
seiinţa împăcată. Voi sta aici cât Dum- 11 şi Nr. 8 să ne împartă între comunele
Tocmai în acest an 1868, fie din sim­
mneejiu îmi va da putere de muncă şi ţământul că de acum înainte şeâlele vor ţinătâre de astfel companii, şi adecă la
Faciul în Asistr ia. O telegramă
voiă avă încredere majorităţilor. ave un rol şi mai însemnat în susţinerea compania a 11, 4 comune, şi la a 8-a 8 co­
din Viena anunţă, că deâre-ce guvernul
D-l Dobrescu-Prahova A avut’o şi d-l legală a intereselor legitime ale naţionali­ mune. Prin acâstă purcedere sinistră s’a
contelui Thun consideră imposibil desba-
Aurelian (Ilaritate). tăţilor în noul Regat ungar, fie din tre­ nimicit principiul §-lui 37 din statute, şi
terea parlamentară a provisoriului pentru buinţele crescânde ale gimnasiului român
D-l Dim. Sturdza: Acâstă legislatură pact, va introduce acest provisoriu cu aju­ din Braşov, Biserica Sf. Nicolae revine s’a rupt basa înţelâptă, prin care s’au for­
trebue să o sfîrşim însă în bine. Să se cri- torul §. 14 deja în timpul vacanţelor de din nou cu cererea unei mai bune evaluări mat şi susţinut scâlele principale ale foste­
a drepturilor, ce le avea de mai ’nainte în lor companii, cu forte bun succes, în timp
Crăciun.
România; firesce, după cum vă spuneam, de peste 25 ani.
provocarea la proprietăţile vechi din Ţările
etc. Singur Michelangelo are influinţă asu­ Dreptul bisericei şi al gimnasiului româuescl se făcea prietinesce, şi nici unul Sămânţa destrugătâre, ce s’a aruncat
pra unor pictori moderni ca Klinger şi în din miniştri de pe atunci, cari aveau să prin acâstă procedere aduce acuma fructele
român din Braşov. cele rele pentru tâte scol.>le principale
parte Bocklin, admiratori ai trupului băr­ se ocupe de acâstă cestiune, nu tăgăduia
bătesc, şi cu puţin simţ pentru moliciunea (BMn Senatul român.) acest drept al Bisericei. amestecate cu negrăniţerl, din causă: că
fină a liniilor corpului femeesc. Mai ales Şi astfel pe vremea aceea, vedeţi de luând pildă dela a 11 şi a 8 a companie,
Klinger, mai mult ca invidualitate, îmi sâ- D-l Tifu Maiorescu continuând: Nu odată — era la guvern un minister liberal tote comunele îşi cer cu tot dreptul par­
am găsit aci în archivă bugetul pe anul (pănă acum miniştri ce vi i am citat erau tea lor din cvota comună pentru salarisa-
mănă cu Michelangelo. Bocklin, stăpânul
1861, dâr se dovedesce, că s’a înscris, conservatori), — era ministerul generalului
colorării, îmi aduce de multe-orl aminte căci am, tot din scriptele răposatului meu Nicolae Golescu, cu Ioan Brătianu la fi­ rea învăţătorilor din comunele respective.
c) Scâlele foste grăniţerescl, devenite
de Correggio. Direcţia lui Raffael, pote la tată, o adresă, o adresă cătră el dela 30 nanţe, âr la culte cu Dimitrie Guşti, seu
Papperitz s’o mai aflăm, âr un Gabriel Martie 1861 din anul următor, iscălită de saţl, dâcă vă amintesc că la justiţie şi ad în 1895 în tâtă forma ca scâle comunale,
„Eforii şcâlelor române răsăritene din Bra­ interim la interne era d 1 Anton Arion — se află de present în cea mai mare încur­
Max, care sâmănă mult cu Andrea del
şov", şi anume: Ion Popasu, protopop, ud- tocmai atunci, la 1868 vine ministrul cul­
Sarto, idealisător ca şi el, e puţin gustat..., cătură, fiind că uaele din aceste scâle au
chiul meu, mai pe urmă Episcop la Caran­ telor Guşti şi face să se voteze (se vo-
dor de cetitorii dela „Gartenlaube" şi sebeş, acela care a fost ales Metropolit la teză în unanimitate şi fără discuţie) urmă- trei specii de învăţători: unul plătit dela
„IJber Laud und Meer", unde apar foto­ mârtea lui Şaguna, dâr nu a fost confir­ târea lege: stat, altul din fondul şcolar comun, şi al
grafii de-ale tablourilor lui. mat de guvernul ungar, tot-odată acela, „Se acordă Eforiei Şcolelor centrale 3-lea dela comuua politică. Aceste scâle
care a stăruit mai mult pentru edificarea „române din Braşov subvenţiune anuâlă nici că mai au scaun scolastic legal, fiind­
Dâr acesta e numai un val al modei,
gimnasiului român; mai sunt iscăliţi Da-
care stăpânesce pe moderni şi — vorba lui „de lei noi (se promulgase în Aprilie 1868 că scaunele scolastice alese — nesciind de
mian Datcu, Şerban PopovicI Barcian, Ni- „legea care înlocuia lei vechi cu franci)
Eminescu: „ce e val, ca valul trece!“ colae Voinesou şi I. G-. Ioan. „23,500. Acâstă cifră se va trece în bud­ care parte să se ţină — au demisionat, şi de
Rafifael şi contimpuranii vor rămână Ecă ce dice adresa: getul ministerului instrucţiunei pub ice şi fado aceste scâle se conduc prin un cura­
pururi cât va esista o artă, alături cu ar­ „Prea onoratului domn Ioan Maio- „al cultelor" tor denumit prin comisiunea administrativă
tiştii anticităţii, cel mai bogat şi mai cu­ „rescu, Directorul Eforiei Instrucţiunei Pu- Legea e promulgată în „Monitorul comitatensă.
rat isvor al frumosului. „blice, Bucurosul. Oficial" Nr. 165 dela 20 Iulie 1868. Devisa inspectorilor reg. de scâle
(Va urma). „Prea onorate Domnule. Din adresa De acum înainte vedeţi în bugetele faţă cu scâlele grăniţerescl, devenite ca
„înaltului minister al cultelor şi instrucţiu- nostre, şi mai întâiă în cel alcătuit pe scâle comunale, este: la banii lor nu ne