Page 15 - 1898-12
P. 15
N. 266-1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
■amestecăm, la edificiile lor nu ne amestecăm, donând sistemul cu reuniunile învăţătorescI, să fost ameninţat cjilele trecute de un mare Siluită mită publică.
avem însă noi conducerea învăţământului în rămână (Consistorial) pe lângă conferenţele pericul, pe calea ferată oătră CluşiQ, unde
scolă şi disciplina asupra învăţătorilor. Decî învăţător eşti prevăzute în statutul wganicP. se dusese a presida la consiliul statului ca Şimleul Silvaniei, 12 Dec. n. 1898.
Sn aceste împrejurări oomitetul administra Mai esplicit nu se putea. Adecă pen tolic. Un vagon de cl. IU, care era legat Subsemnatul, nefh'nd în posiţiune a
tor al fondurilor scolastice a devenit sim tru viitor se abandonăzâ sistemul reuniunilor de cupeul în care se afla Mailath, s’a a- mulţămi deosebit tuturor binevoitorilor şi
plu un perceptorat, care are de a primi şi se înaugureză sistemul conferenţelor, prins, şi flăoările începură a aprinde şi Cu amicilor, cari — din incidentul aniversării
interesele anuale după obligaţiunile fondu prevădut în statutul organic. Acesta pen peul episcopului. Periculul era cu atât mai de 25 ani a modestei mele activităţi în
lui, şi a-le împărţi după poruncă. tru cuvântul, că guvernul intercîisese func mare, că nu se putâ folosi frânarul. Abia ambitul vicariatului Silvaniei, — său în
d) Deore-ce aceste oalamităţ! — ve ţiunea reuniunilor fără statute aprobate de târziu conducătorul locomotivei a observat persână au participat la serbarea dilei de
nite asupra scâlelor foste grăniţerescl — nu el. fir aprobarea, ca tote aprobările guver primejdia, pe care a delăturat’o la timp. 8 Decemvre, sâu din depărtare m’au în
se mai pot cura, pănă când va suna odată clo nelor ungare din timpul mai nou, implica tâmpinat cu adresarea felicitărilor cordiali
Oficeri ruşi în România. Mai mulţi
potul dreptăţii, datoria adunării generale în sine o mulţime de jertfe în contul şco- — asigurându-i, că din florile nevescedi-
oficerl ruşi din regimentul al cărui coman
va fi de a alege comitetul administrator al lei române şi a desvoltării libere. Oe era vere ale simţămintelor tuturor cuprinse în
dant onorific este Regele Carol, sunt aş
fondurilor din bărbaţi conscienţioşî, cari în mai natural de făcut dâră, dâcă e vorba tr’o cunună împletită cu lacrimile de mul-
teptaţi în Bucurescl. Ei vor întră în Ro
sensul §. 34 Ut. b. va administra fondul, să nu te îmbul4esd în mod ignobil la dra ţămită şi recunoscinţă isvorîte din adân
mânia prin Unghenî şi se vor presenţa
nel cu mari jertfe şi abnegaţiune câştigat gostea duşmanului, decât să rămâi pe cul inimei mele, am înfrumseţat fruntea
Regelui.
prin foştii grăniţerl în timpurile cele mai lângă legea ta fundamentală, care îţi pro sântei nostre biserici gr. cat. şi a naţiuuei
grele, şi va îngriji totodată de bunăstarea vede lipsele cu înţelepciune şi corăspuncjâ- Jidan ucigaş. Un c&s revoltător s’a _ române brăzdată de furtunele seclilor — îi
edificiilor şcolare, cari încep a deveni în tor timpului, ceea-ce factorul cel mai com întâmplat la 5 Dec. n. în comuna Ivanka. rog pe toţi şi tote, binevoâscă a primi în
stare defectuosă petent — sinodul arehidiecesan — a şi Mai mulţi feriorl de ţărani umblară în acea acest loc, unde se îmbrăţişâză simţămin
e) Altă cestiune de mare importanţă, dispus! cli (Sf. Nicolae la catolici), conform unui tele, cugetele, lacrimele de condolenţă şi
44
ce aştâptă resolvarea urgentă prin aduna Ei, dâr „îndulcirea faimosă cu gu străvechii! obiceii!, dela casă la casă, dă bucurie şi suspinurile tuturor confraţilor
rea generală viitâre, este evidenţa fami vernul Banfîy are şi aici o mică codiţă, ruind cu dulceţuri pe micii copii. In drum şi surorilor de aceeaşi religiune şi naţiune
liilor grăniţerescl oonscrise în anul 1847 când la şanjarea nenorocitei înclinări de a trecură pe dinaintea casei arendaşului ji — adânoa-ml mulţamită şi recunoscinţă.
prin fostele companii înainte de desfiinţare. funcţiona în reuniune după placul lui Banffy dan Khon Jakab, asupra căruia îşi permi- Tot-odată le promit, ca recompensă
Acâstă cestiune s’a desbătut şi în adu vedem înrolat şi pe d-1 Dr. D. P. Bărcian, 8erâ nisce glume. Jidanul se înfuria atât pentru nobleţă inimei iubitâre, din care
narea generală din anul 1890, în presenţa prieten (presupun numai de principii) al de mult, încât scose un revolver şi puşca mi-au făcut parte, că şi în viitor, pănă mă
comisarului reg-, fostul comite suprem în d-lui E. Brote, cunoscu+ul satelit al d-lui asupra grupului de feciori. Un glonţ ni va înghiţi recele mormânt, stâua condu-
■Qibiiu, răpausatul conte Andreas Bethlen. Sturdz i. meri pe unul dintre feciori, care căcju mort. cătâre a activităţii, mele modeste va fi în
Motivul desbaterei a fost: că în co Cu aceştia — în situaţia schimbată — Poporul înfuriat de fapta criminală voi să tre tote împrejurările: iubirea bisericei şi
munele, în cari familiile .foste grăniţerescl uşor ne putem lămuri, dâr cum ne vom năvălâscă asupra casei jidanului, însă pri naţiunei mele şi a patriei comune.
sunt în mare minoritate faţă de familiile esplica lucrul cu Consistoi’iul din Sibiiu? marul şi notarul interveniră. Iu contra ji A'impiu Barboloviciu,
negrăniţere, acestea din urmă mai ales prin In acest punct uimiţi trebue să atragem danului s’a pornit cercetare penală. vie. for. gr. cat. al Silvaniei.
căsătorii îşi aplică conumele familiei grăni- atenţia celor competenţi. Inconsecuenţa con- Bere şi zahar timbrate. Dela începu
ţere răposate pe cale ilegală etc. şi cu sistoriului şi lipsa de respect din partea tul anului viitor nu vor fi timbrate numai
timpul vor trece ca proprietari. Consorie- sa faţă de conclusul sinodului, este mai conturile, chitanţele, plenipotenţele, con ULTIME SCIRL
rile din urmă la fostele companii din anul mult decât evidentă. Şi regretabil e, că tractele şi alte documente, ci şi butoiele Londra, 14 Decemvre. După-ce
1847 — au trecut la desfiinţarea regimen tocmai în cestie de scâlă se dovedesce de bere şi lăcjile cu sticle de bere, pe cum pressa francesă a tălmăcit pasagiul
tului în anul 1851, în archivele statului, atât de grabnic, că nu avem cap ! şi căpăţînile de zahar. Cinstiţii dela stăpâ privitor ia Anglia din vorbirea se
de unde se pot rechira. Cine altul îşi dărîmă dâră auctorita- nirea din Peşta au împrumutat acâsta dela cretarului de stat german Biilow
tea şi influinţa cuviinciâsă, dâcă nu însu-şl
Statele Unite ale Americei, unde contribu aşa, că Germania ar fi respins ami
Oonsistoriul ? Au dâră e permis a crede, că ţiile pentru băuturi spirtuose de mult se
Reuniuni ori conferenţe? învăţătorii noştri nu vor sci judeca astfel încassâză în timbre. ciţia oferită de Englesî, — c^iaral
14
„Times declară, că Anglia este pe
de inconsecuenţe şi încălcare a legilor nos
flin districtul Sibiiului, 14 Dec. n. 1898. tre fundamentale şi a disciplinei?? A tre Desertorii houvedi. Se scrie, că din deplin mulţămită cu discursul d-lui
de Biilow şi cu comentariile, ce
Domnule Redactor! Astă-vară, pe cut timpul să fiă socotiţi învăţătorii noştri incidentul jubileului de 50 de ani de dom- le au făcut la acest discurs foile
basa statutului organic al bisericii gr. or. drept păpuşi de vifteemurl l A trecut tim nire ai Maj. Sale monarchului, s’a dat am- germane.
române din Transilvania şi Ungaria şi pe pul să fiă nesocotite puterile istovite ale nestie soldaţilor desertorl, atât dela armata
basa unui conclus special al sinodului ar- epitropiilor nâstre parochiale, în hatîrul comună, cât şi celor dela honvecjime. După-
chidiecesan, Oonsistoriul din Sibiiu luase îngâmfării netrebnice. cum se scrie din Vaţ, săptămâna trecută D I Y E R S E .
au fost liberaţi din arestul militar de-acolo
disposiţii prin cerculariul său din 2 Iulie învăţătorii noştri, conduşi de seriosi-
35 de arestanţl, desertorl dela honvecjime. Firmele cârciumelor. Un scriitor din
1898, Nr. 4066, scol., ca în locul reuniu tatea chemării lor, vor sci ce e de făcut
Fiind-că honvecjimea nu are un arest se vâoul al 16-lea cjice despre firmele cârciu
nilor înv. să se ţină conferenţe învăţăto- în faţa noului vifleem, ce inconsecuenţa
parat pentru-cei osândiţi la robie mai în melor: „Să'nu credî, că în cârciuma pe a
rescl în 30 August 1898 şi dilele ur- superficială le pune la oale. Vor sci să nu
delungată, de aceea soldaţii honvecjl sunt căreia firmă este desemnat câte un lup,
mătore. abuseze de raportul lor intim faţă de epi-
internaţi în arestul din Vaţ. Toţi cei gra leu, urs sâu alte fiare răpitore, s’ar afla
Pe basa acestui act, legal în totă for tropiile parochiale, pănă când Dumne4eu
ţiaţi au scăpat cu 4—5 ani mai curând asemenea dobitoce; îndată ce întri, poţi
ma, s’au şi ţinut conferenţele înv. c’un şi factorul competent va însenina situaţia
din închisore, dâr timpul de serviciu obli vedâ, ce se află înăuntru. Sunt însă cele
succes strălucit, ce face onore scolei ro confusiei generale, lipsind capul adevărat
gat militar nu li-l’au ertat, şi ast-fel din mai nesărate glume, când cine-va sub o
mâne, resp. corpului nostru învăţătoresc. şi prevăcjător al biserioii nostre.
arest au fost transportaţi direct la trupele, firmă seriâsă şi modestă, îşi ascunde cea
Acum însă ce vedem ? Un învăţător. mai mare nemodestie a sa. Unii afişâză
AstădI am primit o convocare tipă la cari aparţineau.
câte-un ânger şi dâcă intri înăuntru, nu
rită şi subscrisă de biroul comitetului cen Calixto Garcia, renumitul şef al rescu- afli, decât un drac viclân şi mşălător, care
tral al Reuuiunii învăţătorilor gr. or. ro SOIRILE BILEI. laţilor cubanl, a murit cinele trecute în ţi-ar goli punga pănă în fund. La „Le-
i
mâni din districtul Sibiiului, anume d-nii aprindere de plămâni. Garcia s’a făcut în-
— 3 (15,) Decemvre. bedă afli câte un corp negru, care acjî te
u
Dr. D. P. Bărcian şi A. Galea, prin care sămnat deja la 1868, când poporaţiunea
membrii reuniunii se convocă la adunarea Pentru maghiarisarea firmelor comer Cubei începu să-şi manifeste nemulţămirea alimentâză râu şi îţi promite, că mâne va
ciale. Deârece esistă mai multe firme co fi mai bun, âr mâne nu se mai gândesce
generală pe dilele 5 şi 6 Decemvre st. v. faţă de domnia spaniolă. El în fruntea unei
merciale intabulate cu nume germane, mi la ceea ce a dis acjî; ospele însă să nu-şl
a. c. în Sibiiu. Convocarea însă-şl o co cete de resoulaţî, începu a face supărări
14
nistrul unguresc de comerciu a cerut dela uite a şi deschide punga. La „Miel afli
munic onoratei RedacţiunI pentru a se în regimului spaniol, care îl ţinu arestat timp
colegul său, ministrul de finance, ca să re un lup, care forte bucuros ar înghiţi pe
credinţa despre adevăr. de 3 ani. După încheierea păcii cu rescu- 44
ducă taxele de întabulare pentru acei co 6spe cu cal cu tot. La „Sore afli o fier-
In fruntea convooării se c}ice, că Yen. laţii, Garcia fugi în America, unde s’a o-
mercianţi, cari ar voi să şl maghiarisezc fir binţâlă atât de mare, încât ospele stă să
■Oonsistoriu a luat la cunosciinţă convoca cupat cu organisarea unei legiuni, de re
mele. In locul taxei de 10 fi., se va ,plăti se topâscă cu tot ce are în buzunar.
rea adunării acesteia, âr la sfîrşitul ei se voluţionari în contra Spaniolilor. \ In frun
adauge următorul avertisment: „învăţă numai o competenţă de timbru de 36 cr. tea unei mici cete el debarcă în Cuba şi
de colă. — Tote favorurile pentru rene
torii, cari sunt împedecaţl a participa la desfăşură drapelul libertăţii. Insă peste câ-
gaţi şi tote greutăţile pentru cetăţenii cins Iu 11 e r a t o r ă.
adunarea generală, să aducă împedecarea te-va săptămâni fu prins din nou şi depor
tiţi şi de caracter. Acesta e la noi astăcjl „Ţintea Viteazultradiţiunî, le
lor de cu bună vreme la cunosciinţă presi- tat în Spania. Aici făcu pe funcţionarul
principiul fundamental de stat! gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Rcte-
-diului, căci la dincontră se vor considera timp de 15 ani la o bancă, şi într’o (ji
ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com
14
<ca absentând fără causă binecuvântată . Cununia. Dumineca viitore, în 6 (18) fugi ârâ-şl la Cuba, De atunci şi până la pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
Pe ce cuvânt acâstă admoniare, când Decemvre, la orele 11 a. m., se va celebra isbucnirea războiului ispano-american, Gar se cuprind forte interesante tradiţiunî şi
-învăţătorii au fost odată obligaţi a-şl îm în biserica S-lui Nicolae din loc cununia cia făcu mereu pregătiri de răscâlă. Visul istorisiri din tote părţile, pe unde a um
plini datoria pentru anul curent prin cer- d-lui doctor în drept Nicolae A. Popovicl, însă nu şi l’a văcjut împlinit decât după blat Pintea. Se află de ven clare la tipo
44
culariul din 2 Iulie a. c. Nr. 4066 scol. ? cu d-ra Marietta Ilasievicî, amabila fiică a isbucnirea acestui răsboiQ, în decursul că grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au
torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
Pe ce cuvânt o nouă sarcină în po d-lui profesor Ipolit Uasievisl. — Urăm ruia a luptat eroicesce în contra Spanioli posta 23 cr.).
vara epitropiilor nostre parochiale de a mai tâte fericirile tinerei părechl! lor şi alături de Americani. *
provede odată în acelaşi scop pe învăţă Cultura Plantelor. Din preţiosul
Oraş cu trei limbî oficiose. In Verşeţ Direcţiunea tramwayului Braşov-Sa-
44
torii lor eu diurnă şi pauşal de călătorie, „Manual de agricultură raţională al d-lui
s’a întâmplat cj9ele trecute un lucru fârte tulung. Ni-se împărtăşesce, că direcţia şi George Maior, profesor la şcola centrală de
în care privinţă au satisfăcut odată dato-
bun din punct de vedere al egalei îndrep administraţia tramwayului cu vapor Bra- agricultură dela Ferăstrău, în Bucurescl, a
rinţei lor în acest an, după modestele mij-
44
tăţiri a limbilor. In adunarea estra-ordinară şov-Satulung, a fost încredinţată dela 1 apărut în Tipografia „A. Mureşianu din
loce, de cari dispun??! Braşov, partea II. Fitotechnia seu cultura
municipală, ţinută sub presidiul fişpanului Decemvre a. c. d-lui Levay.
Dâr să ne lămurim puţin în interesul specială a plantelor. Acest volum se estinde
Pâlffy, s’a adus hotărîrea, ca tote actele şi
causei. Avis. Oficiul forestieral din Braşov pe 611 pagine, format mare şi conţine în
resoluţiunile să fie redactate de aici înainte
In fruntea cerculariului dat de Ven. face cunoscut, că Sâmbătă în 17 1. c. se text 202 figuri. Cuprinsul e forte bogat,
în trei limbi: nemţesce, sărbesce şi ungu- arătând cu de-amăruntul soiul, modul de
Oonsistoriu pentru ţinerea conferenţelor va începe în curtea clădirei magistratului
resce. (strada porţii Nr. 63) vendarea de pomi- cultură, bolele şi vindecarea lor etc. pentru
înv. în 30 August a. c., s’a publicat între fiă care plantă, precum cereale (tot felul
semnele citării conclusul sinodal luat in Episcopul Mâilath în pericul. Din şorl de Crăciun. Preţul e 12 cr. de metru. de bucate, ca grâu, săcară, orz, ovăs. orez,
acest obiect, anume: „Cd pe viitor, aban Cluşiti se anunţă, că episcopul Mailath a meii!, cucuruz, hrişcă, etc.); apoi mazere,
