Page 17 - 1898-12
P. 17
REDACŢIUNEA, „qazeta* i înecare fii.
ese
Aflministratiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Unearia:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe $6so luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 Ji. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francî, pe ş6se
I N S E R A T E so priraeao la AD- luni 20 fr., pe frei Iun! 10 fr.
HIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
ormătorelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi
In Viena: M. Dulcea Naohf. ciale poştale din întru şi din
9(bx. Augenfold 4 Emorlch Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta : A.V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu tt Xj L u n i . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publioărî mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLABE pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
taşov, Sâmbătă 5 (17) Decemvre.
Biilow despre contele Thun. besce astfel intimitatea de pană Metropolitul li-a răspuns, că el n’are Crisa ungari
acuma în raporturile acesteia cu soire despre o astfel de subvenţiune, şi
Discursul, ce l’a rostit în par poporaţiunea austriacă. chiar de ar esista, nu este inomis necesar, Situaţia critică interibră nu presentă
lamentul german secretarul de stat D6că n’ar fi fost la mijloc Sla oa autorităţile superibre bisericesc! să aibă pănă acum semne de îmbunătăţire. Din
Biilow despre situaţiunea generală vii din Austria cu postulatele lor de st?fre de ea, peutru-că gimnasinl este pro tote părţile se vestesce, că întâmplările (fi
politică, form6za obiectul comenta egală îndreptăţire, cu aspiraţiunile prietatea bisericilor S-lui Nioolae şi S-tei lelor viitbre vor fi tot atât de grave şi se-
riilor pressei din tdte statele; fîresce, lor de-a introduce federalismul în Adormiri, cari sunt autonome. ribse şi în consecenţele lor incalculabile.
că mai mult şi mai viu discutat este Austria, de sigur, că nu s’ar fi fă Ministrul-preşedinte i-a reflectat, că Guvernului îi face multă bătaie de
înse în Germania. cut atâta sgomot în urma cuvinte el are scire positivă şi dovefil, din cari cap cestiunea alegerii presidiului camerei.
Pressa germană se opresce în lor pronunţate de ministrul preşe una o-a arătat şi metropolitului, şi pre In privinţa acbsta oposiţia pregătesce o
comentariile ei mai ales la acel pa dinte austriac şi s’ar fi trecut peste tinde ca metropolitul să cerceteze lucrul luptă intrasigentă în contra candidatului
sagiu al vorbirei bărbatului de stat ele mai uşor la ordinea (filei. şi în timpul cel mai scurt să-i raporteze, guvernului.
german, în care se amintesce caşul Se p6te fiice chiar, că în ge căci la din contră se va pune la cale cer Deja în şedinţa de mâne a camerei
cu espulsările din Prusia, care a nere contele Thun şi politica lui nu cetare prin organele statului, şi contra
produs, după cum fiise d l de Biilow, gimnasiului se vor lua măsurile cele mai viforul va isbucni de nou — după cum
asigură organele oposiţiei. Primul obiect
unele mici divergenţe între guver se bucură nicî de cea mai mică sim aspre. de discusiune al ei va fi cetirea rescriptu-
patia în Germania, şi nu trebuia se
nul german şi austriac. Cu satisfac-
Metropolitul, după reîntorcerea acasă, lui prea înalt de amânare a camerei. Gu
ţiune vorbesc cjiarele din Berlin de se ivescă caşul cu espulsările pentru a chiămat cu urgenţă la Sibiiu pe preşe vernul va fi tras la răspundere pentru fap
ca se se constate acâsta.
modul fin, cu care Biilow a sciut se dintele comitetului parochial din Scheiti, tul amânării, care un avea îndreptăţire,
dea un bobârnac miuistrului-preşe- Nu fără causă destul de fun şi luând dela el informaţiunile posibile în decât în caşul, când guvernul din propriul
dinte austriac, conte Thun, fără a 1 dată a aflat de bine, prin urmare, tre acele împrejurări, la 31 Martie n. a tri
său îndemn şi-ar fi pregătit în acest res-
numi. secretarul de stat Biilow se vorbâscă mis la presidiul ministerial un raport, în tirnp oăderea lui îu parlament. La cestiu
Precum seim, contele Thun, în nu numai de raporturile amicabile care fiice: nea acbsta tote partidele din oposiţie voa
răspunsul, ce Pa dat la o interpela neschimbate cu statul aliat austriac,
ţia în camera vienesă în cestiunea der şi de tripla alianţă, care, (fise, că biserica S-lui Nicolae diu Scheiti, întră în linia focului de luptă în contra
cabinetului, pe care vrbu să-l trântbscă cu
espulaărilor din Prusia a supuşilor este aşefiată pe o basă sigură şi pe pe basă de documente vechi, are preten-
austriac! de naţionalitate slavă, a interesele aliaţilor. siune de drept la două moşii mari, cari proxima ocasie, adecă în cestiunea alegerii
presidiului. Lozinca oposiţiei este: Perczel
ameninţat puţin cu represalii pe cale D6că d-1 de Biilow, — deşi a sunt în posesiunea statului român, donate nu va fi preşedinte al camerei! Şi oposiţia
administrativă. împrejurarea acesta afirmat, că alianţele cele mai bune de domni români, cari în timpurile vechi scie de ce fiice acbsta. Ea vede în Perozel
a produs mult sânge reu in Germa sunt acelea, despre car! se vorbesce adese-orl îşi aflau refugiu în Braşov, do
nia, aşa că de aici mulţi au conchis mai puţin, ca şi despre femeile cele nate fără nici o tendinţă politică, numai pe omul, oare fără alegerea mijlocelor va
căuta să înfrângă puterea de resistenţă
la o turburare a raporturilor de a- mai bune — a crefiut totuşi opor din simţ religios, întocmai ca donaţiunile oposiţională. In Perczel mai văd oposiţio-
miciţiă între Germania şi Austria. tun se asigure, cu acest prilegiu, că făcute bisericei astăfil grecesol din Braşov-
cetate. nalii şi un răsbunător, pe care a-1 lăsa să
Secretarul de stat Biilow a atins tripla alianţă stă tare şi neclintită, ajungă în soaunul presidial, ar însemna o
în discursul seu caşul cu espulsările urmdză de aicî, că în adevăr a fost Apoi continuă astfel: voluntară decapitare a ei. „Budapesti
cu multă precauţiiine, ca se nu pro de lipsă se se delăture îndoelile, „Din amintita pretensiune de drept Hirlap" fiice, că proiectul Tisza a învăţat
ducă cum-va rea impresiune asupra cărora li-au dat nascere acele „mic! s’a desvoltat circiter în 1868 acele raporturi pe cei din stânga, să nu lase pe guvern
nedificultate până astăzi de nimene, în sen
aliaţilor austriac!. Acesta i a şi divergenţe" în causa espulsărilor. nici măcar să sufle, chiar cu risicul de a
sul cărora guvernul statului vecin a apla-
succes deplin, reuşind tot-odată a Divergenţele se vor aplana pbte provoca o nouă amânare a parlamentului.
împrăştia îngrijirea, că tripla ali încurend, der cine va pute restabili cidat numitei biserici o anumită rentă anuală
anţă ar fi cum-va sguduită în urma caracterul acelei intimităţi între im (bizonyos bvi jâradbkot), care la început De altfel tot mai cu isistenţă circulă
caşului amintit. se trimitea la destinaţiunea sa pe calea svonul, că Banffy va amâna din nou ca
periul german şi popbrele Austriei,
consulatului, atunci ces. regesc, bră cam de mera. Se fiice chiar, că pentru acesta el
Este mult mai bine, (fise Bii- de care vorbesce gazeta din Berlin?
pe la anul 1880, încetând mijlocirea, renta are în buzunar un al doilea rescript prea
low, dăcă mic! divergenţe de na se ridica deadreptul prin mandatarii bise
tură administrativă între state amice înalt. Soirea acesta o vedem înregistrată şi
şi aliate se discută în public numai ISiilon despre România. Etă ricei, şi în urma obligamentului, res îu „Neue freie Presse" din Viena. Firesce,
în spirit conciliant, după o matură textul cuvintelor pronunţate de d-1 de pective învoirei acelei biserici, ca susţină- că soirea are încă lipsă de control.
Biilow asupra României: „Constat cu sa nătbre a scblei, se folosea spre scopuri
chibzuire şi cu o cumpănire esactă tisfacţie, că sub regimul înţelept al unui şcolare". Este interesant chipul, în care Nem-
n
u
a însemnătăţii cuvintelor. Pintr’asta, zct , organul guvernului, se înebreă a des
(fie acum foile germane, a dat se Suveran luminat, regatul României devine „Renta din cestiune s’a ridicat mai chide ochii lumii faţă cu „atentatul", ce
cunbscă contelui Thun, că a călcat din ce in ce mai mult un element însemnat pe urmă în 1896, şi şi pănă atunci, când oposiţia unită maghiară îl sâverşesce în
de ordine, de progres şi de civilisaţie în Pe
acest principiu şi că, deci, n’a vor prin mijlocirea parocbului protopresbiter potriva constituţiei, filtă ce fiice între al
ninsula balcanică".
bit în sens conciliant şi nu cu chib- Yoina, când prin a altuia, dbr totdbuna ca tele gazeta budgetară: „Ce vrb minorita
zuirea şi cu cumpănirea cerută. o desdaunare, care după drept îi compete tea? Să nu fie lege, nici funcţionarul să
u
„Berlioer Tageblatt , constatând „R ent a.“ însăşi bisericei pentru amintitele moşii, pen nu primbscă lbfă dela stat; soldatul să
ac6sta şi esprimându-ş! satisfacţia, tru a căror revindecare pănă acuma n’au nu-şî capete solda, judecătorul să nu facă
că după părerea secretarului de stat, Sub acest titlu „Telegraful Ro fost favorabile stările interne adese-orl judecată, poliţistul să nu apere persbna şi
tripla alianţă stă neclintită, nu se mân" de Joi (3/15 Dec.) face înti’un schimbăciose ale statului vecin". . averea cetăţenilor; omul sărac să nu ca
pote reţine de a nu arăta unele în- articol polemic cu f6ia română din „Deci debre-ce renta din România de pete de lucru, fiind-că banul nu are va-
doelî cficend: Arad, urmetorele destăinuia cu pri fapt este sistată, bisericei nu-i rămâne altă, Ibre. Să nu mai fie credit, fiind că dbcă
nu i judecător, nimeni nu mai pote cre
vire la atitudinea lăpotatului ilfetro- decât, dbcă p6te avă prospecte de reuşită,
„Cel ce urmăresce cu atenţiune
cele ce se petrec în Austro Ungaria, polit faţă cu reclamăiile guvernului a-şl validita pe calea sa pretensiunile de drept dita. Tâlharul să nu mai pbtă fi arestat,
nu pote se nu vadă, că schimbarea, unguresc în cestiunea pretinsei „sub asupra proprietăţilor amintite şi, întru cât pu ucigaşul să nu mai pbtă fi pedepsit. Să fie
ce a început se se sevîrşescă în venţionări" a gimnasiului român din terile ei materiale n’ar fi suficiente pentru liberă prada asupra a tot ce este bun în
Yiena dela ministeriul Badeni în- Braşov din partea statului român: susţinerea şcblelor centrale comune, a re ţeră; puterii celui mai tare să fie espus
cel mai slab. Acestea le voesce minorita-
ebee, a putut se altereze până la In luna lui Martie a. c., fiind întru curge la înaltul guvern din patrie, pentru
un anumit grad caracterul intimită nită representanţa fundaţiunei Gozsdu în ajutor cu susţinerea intactă a autonomiei bi tatea. Naţiunea însă vre contrarul, fiind-că
ţii dintre imperiul german şi grupu Budapesta, metropolitul Miron a făcut vi- sericescî, reţinendu-se dela orl-ce contact ea nici o fii măcar nu pbte trăi într’o ast
rile de popdre cislaitane, oiî-cât de sitâ şi la ministrul-preşedinte şi la minis cu guvernul României, carele s’ar putea fel de stare fără ordine. Omenii minori
cualifica, că vine îu conflict cu legea". tăţii vrbu să fie mai mari, decât naţiunea.
plăcut s’ar înfăţişa, de altă parte, trul de culte şi instrucţiune publică. Nu vor să i-se supună, nu vrbu s’o ser-
raporturile oficiale dintre oficiul dfe Atunci se frământa cestiunea gimna După acest raport a urmat scrisorea
externe din Berlin şi cel din Vieua“. siului din Braşov, în sînul guvernului. cu prioina, apoi scrisbrea lui Wlassics, în vesoă, ci s’o stăpânbscă. Se pbte bre su
feri acbsta? Dbcă nu este lege adusă în
Cuvintele de mai sus sunt alese Ambii miniştri cu referenţii lor s’au trunirea sinodelor parocbiale şi raportul numele naţiunei, alegerea se pbte face nu
consistorului câtră ministrul de culte, apoi
şi bine cumpănite; cu t6te astea întrunit în conferenţă, ca [să nu fiicem în mai între două caşuri: Sbu să se răstbrnc
ancheta ministerială.
înse vorbesc destul de clar. Ebia comisiune de investigaţiune, şi cereau me- totă ordinea în stat şi siguranţa naţiunei
germană vre se dică cu alte cu tropolitului desluşiri în privinţa modului şi a averii să fiă dată pe mâna celor mai
vinte, că curentul mai favorabil cum? când? prin cine? şi în ce sumă s’a tari, sbu ordinea să se susţină prin astfel
causei Slavilor, ce 'domnesce afiî în ridicat „subvenţiunea" dată de statul român de legi, cari n’au fost aduse de naţiune.
Austria, displace Germaniei şi slă- gimnasiului din Braşov? In primul cas Ungaria a încetat de a mai
