Page 18 - 1898-12

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 267 -1898.
11 1
. - ' -' -----------------------------------
fi stat, în caşul al doilea a încetat de a fi şi gimnasiului român din Braşov, în cifră prin mintea guvernului vre-unui Stat con­ român. Ah! sunt legi grave, trecute din
w
stat liher . de 15.000 lei noi pe an. stituit să oprâseă la alt Stat. atmosfera posibilităţii; atunci trebue mo­
Cam în tonul acesta scrin şi celelalte Acest proiect de lege trece prin Ca­ Şi înţelegeţi bine, d lor senatori, că dificate tot pe cale legală. Dâr pănă când
meră. din iniţiativă parlamentară, deşi Ge­ dâcă noi, în lipsă de un cuvânt anume, în­ sunt legi, trebue să le execuţi. Şi dâcă aşi
foi liberale guvernamentale, unele din ele
neralul Teii nu se pre ostene să-l trâcă, scriam în budgetul Statului nostru aloea- fi astădl ministru de culte, aşi plăti’o ime­
ameninţând cu amestecul 'puterii armelor,
dâr ne osteneam noi. Şi ţine de pe la 1872* ţiunea budgetară pentru Biserici şi seolele diat, fiind-că sciu că nu pote să fiă greu­
de care trebue să se îngrozâscă tot „pa­ vre-o 2 ani, pănă vine în Senat. Atunci se din Braşov sub titlu : „Subvenţiune® — căci tate internaţională din acâstă esecutare de
triotul “ adevărat maghiar. întâmplă să fiu eu ministru al Cultelor şi ce era să (fioem ? e necunoscut cuvântul lege. Eu o sciu acâsta, şi cine şi-a creat
De, au ajuns şi Ungurii să se ame­ instrucţiunei publice în ministerul presidat redevanţă, şi nu puteam inventa alte neo­ o greutate internaţională, şi-a ereat’o prin
de d. Lasear Catargi. Acum, firesce, proiec­ logisme — din momentul, în care interpre­ altă atitudine greşită, dâr nu prin budgetul
ninţe cu pumnii si cu armele, de bine ce
tul eşit din iniţiativă parlamentară, la care tarea autentică şi oficială s’a făcut în Senat ţărei legal alcătuit.
nu pot să împartă belşugul, cu care i a
eram şi eu iscălit, seînaintâză spre votare în la legea din 1875, că adecă aceste sume
binecuvântat sistemul inaugurat prin fai­ Senat. Dâr pe când la 1868, cum v’am spu3, sunt renta obhgatdre în locul moşiilor ce
mosul Tisza al lor. sub ministerul Guşti, pentru legea de seim, că le-au avut Biserica Sf. Nicolae SOIRILE DILEI.
23,500 lei nu a fost nici o obiecţiune în aici în ţâră şi că i-s’au luat samovolnic:
parlament, şi pe când şi pentru noua lege din acest moment înţelegeţi, că explicarea — 4 (16,1 Decemvre.
Adunare serbescă. ojprîtă. Pe de 15,000 lei s’a împedecat în Camera con­ adevărată stabilită prin acea scrisore din
Dumineca trecută, 11 Decemvre n., a fost servatore ori-ce obiecţiune a oposiţiei libe­ 1860, pe care v’am cetit o dela tatăl meu, Mişcare electorală în Sibiiu. Din Sibiiu
convocată în Novi-Sad o adunare a alegă­ rale, mulţumită mai ales energicei stăruinţe susţinută şi la 1875 aici în Senat, înainte se anunţă, că în locul deputatului sas Os-
a lui Kogălniceanu, în Senat oposiţiunea de a fi existat vre-o disposiţiuue sâu o lege kar Meltsl, care îşi va depune mandatul
torilor congresuall, cu scopul de a li-se ra­
dela 1875 este mai dificilă. Ia cuvântul în ungară, care să oprâseă subvenţiunile, prin îa urma alegerei sale ca director la o bancă
porta asupra lucrărilor săvîrşite la congres numele ei răposatul Deşliu, când vine noul urmare fără nici o posibilitate de a se in­ săsâscă, va păşi ca candidat directorul de
şi asupra celor întâmplate dela amânarea proiect de lege în discuţiunea Senatului, terpreta acum ca ceva inventat ad-hoc.
lui încâce. Primarul din Novi-Sad însă a (şi acum sunt fericit şi îi bine cuvîntez me­ Din acest moment este cert şi incontesta­ finance pensionat Henrik Wâchter. ţfiarele
moria acelui Deşliu, deşi atunci mă mira bil, că ceea ce a dat şi trebue să dea Sta­ unguresci ci'ed a scii, că Sasul moderat
oprit ţinerea adunărei, pe cuvânt, că auto­
forte mult acest fel de contestare), şi ataăâ tul român Bisericei Sf. Nicolae din Braşov Wâchter întrunesce majoritatea voturilor.
rităţile nu pot controla cine e alegător şi
proiectul cu violenţă în şedinţa Senatului şi scolelor dependente de ea, este o clară
cine nu, astfel nu pot fi sigure, că la adu­ dela 6 Martie 1875. Răposatul Deşliu vor- şi o adevărată obligaţie, şi prin urmare nu Colonia română din Viena- „Patria
u
nare vor lua parte numai alegători, âr o besce şi de pericolele unguresc!, cetesce putea şi nu p6te să cadă sub acea disposi- din Cernăuţi află din mai multe părţi, că
adunare, la care să potă lua parte ori-cine, gazete unguresci, care nu ar vedâ cu ochi ţiune administrativă dela 1875 a guvernu­ în cercurile coloniei române din Yiena se
buni ce facem noi pentru Românii de din­ lui ungar, sâu sub acea lege dela 1883 a
nu pote permite, deorece cestiunea dela discută ideia de-a zidi o capelă ortodoxă
colo. Şi atunci âtă răspunsul ce ’l dă Gu­ aceluiaşi guvern, care opresc subvenţiunile
nu
ordinea (filei n interesâză pe toţi oetă- română. Nu seim în ce stadiu se afiă aceste
vernul nostru prin organul meu ca miuis- de graţie, de milă, de bunăvoinţă dela
ţenii“. S’a făcut apel la ministrul de in­ tru al Cultelor, în privinţa interpretării sen­ statele străine. preparative şi nu cunoscem şansele de reuşită,
terne, dâr acesta n’a trimis răspuns pănă sului acestei legi. efioe „P . O trebuinţă adânc simţită este
u
De aceea să vă şi esplicaţi un lucru.
ua
Luni diminâţa, când trecuse cfi con- „D lor senatori, biserica Sf. Nicolae Când s’a votat la 1875 acea lege pentru însă acâstă capelă. Ea ar fi un centru de mult
vocărei. „din Braşov, o vedem tot-dâuna subvenţio­ sporul de 15.000 ' lei de Senatul conserva­ dorit pentru confraţii noştri locuitori în
Nu-i vorbă, autorităţile ungurescl sciu nată în budgetul României de când s’a tor, preoum se votase şi de Camera con­ Viena şi ar feri multe familii de înstrăi-
„început a-se fac9 bu Iget la noi, şi tot servatore, s’a trecut în budgetul alcătuit r
să găsescă „motive cu miile, când se tratâză nare. Er călătorii români, cari trec prin
11
„de odată se mai prevede în budget o sumă atunci de mine însu-mî ca ministru pe anul
de-a suprima ori-ce manifestare a voinţei „şi pentru gimnasiul din Braşov. V’aşI ruga 1876 făţiş, fără nici o ascundere, în per­ Viena, ar găsi şi ei un loc de scumpă
şi mişcarea liberă din partea Nemaghiarilor. „mai întâiQ, d-lor, să nu confundaţi acâstă fectă bună-cuviinţă internaţională, amân- ’ mângâiere sufletâscă.
Cu mijloce de acestea însă nu vor isbuti „sumă ce vi-se cere prin proiectul ce este două alocaţiunile astfel (vi-le cetesc aici
guvernanţii unguri să facă alt-ceva, decât „astădl în discuţiune cu suma ce este din exemplarul oficial al budgetului pe 1876, In memoria lui Negri. Secţiunea Ligei
„deja prin o altă lege înscrisă în budget pag. 6 şi 7): „art. 30, litera i) Idem sco­ culturale din Bacău a luat iniţiativa, în
să înverşuneze şi mai mult spiritele între
„pentru gimnasiul din Braşov, suma de lelor române din Brssov (legea specială) urma propunerei d-lui inginer Dauiel Klein,
Sârbi, cărora şi aşa li-s’au dat din priso3 w
„23,500 lei. Căoi biserica Sf. Nicolae avea 23.500 lei .
motive de-a fi mâhniţi şi iritaţi. Se cjic©, „o moşie în România, şi o parte din ea de a ridica un bust marelui patriot Con­
„Art. 44, litera L) gimnasiul şi Bi- stantin Negri în oraşul Bacău.
că pănă acum 33 comune biserieesei sâr­ „era afectată pentru întreţinerea unei mo- „sericei Sf. Nicolae din Braşov (lege spe­
besc! s’au alăturat la petiţia, ce Sârbii vor „năstiri, şi altă parte pentru biserica sâu cială) 15.000 lei®. Peregrinii gr. cat. Maghiari la Roma.
„scola din Braşov.
s’o înainteze cătră monarch în cestiunea Etă istoria celor două legi speciale a Comisiunea regnicolară a aşa numiţilor
„J. Deşliu. Cum se numesce moşia
bisericei lor. căror aloeaţiune anuală însemoâză îm­ „greco-catolicl Maghiari® plănuesce un
„aceea? preună 38.500 lei.
„Ministrul cultelor şi instrucţiunei pu- Să vă esplicaţi tot aşa, d-lor, cum de mare peregrinaj la Roma în Martie anul
Dreptul bisericei şi al gimnasiului „blice. Nu-mî aduc aminte numele moşiei, la 1875 şi mei întâlă în timpul ministerului viitor. Scopul acestui peregrinaj, este de a
„şi m’aşi fi pregătit de aoâsta, dâoă a-şi meu, nu am aflat un cuvânt despre vre o documenta, vecji Domne, Sfinţiei Sale Papa
român din Braşov. „fi sciut-, că onor. d. Deşliu cu ocasia unei dificultate sâu obiecţiune din partea gu­ Leo XIII, că în Ungaria ar esista „Ma­
„legi ce se discută, cere detaliuri asupra
(Bîii Senatul român.) „altei legi, ce e de mult votată. îmi va vernului austro-maghiar îu acâstă privinţă. ghiari greco-catolicl“. Ei vor ca să doben-
„face însă onâre onor. d. Deşliu a nu se Dela 1877 până la 1888 sub minis- dâscă dela Papa introducerea lirnbei litur­
D nul Titu Maiorescu continuând: „îndoi un moment de aceea ce îi spun, tbriul loan Brătian, şi de atunci încâce gice maghiare, să se constitue în biserică se­
După-ce în Ungaria se aplicase dualis­ „până la proba contrară . (afară de acum trei ani) sub tote minis­ parată, âr spre acâsta să câră scutul Vati­
u
mul, se făcuse constituirea Bisericei au­ terele: liberal, junimist, concentrat conser­
tonome greco-orientale Române, din Ungaria Moşia v’am citat’o astătji exact, era vator şi chiar în ultimul minister liberal- canului. — Nu-i vorbă planul este „măreţ®
şi Transilvania, după un statut organic, al­ Budiştenii, dâr mai erau şi dela Pitesci şi disident Aurelian, s’a plătit acâstă aloca şi după gustul şoviniştilor, întrebarea însă
cătuit de Metropolitul Şaguna, şi întărit la Topolovenii şi altele, după actele ce le are ţiune budgetară fără nici o greutate. Nu e, dâcă cei din Vatican vor. da aprobare
16/28 Maiă 1869 de împăratul Francisc Biserica Sf Nicolae din Braşov în totâ re­ sciu, dâoă d-1 ministru preşedinte actual unei mişcări cu caracter tendenţios de ma-
Iosif I, după acest statut scâlele române gula. „Afirm, dâr, că între altele şi din în timpul ministrului d-sale de culte sub ghiarisare — căci dovedit este, că noii
din Transilvania, fiind scole confesionale, „motivul relaţiunilor pecuniare, ce derivau ministerul Brătianu 1885—1 Martie 1888,
sunt puse sub ocrotirea Bisericei. „dela o moşie pretinsă de biserica Sf. Ni- a avut vre-o greutate cu acâstă aloeaţiune Maghiari gr. cat. n’au alta în vedere de­
„colae din Braşov şi situată în România, cât maghiarisarea Rutenilor şi Românilor
Insă de acum înainte guvernul ma­ „Camera română de mult timp s’a vădut budgetară, dâr sciu, că şi d-sa a plătit’o
ghiar începe a cere, sub formă de îmbună­ „datore a înscrie o sumă pentru gimnasiul atunci. din părţile expuse.
tăţiri pentru instrucţiune, din ce în ce mai „şi biserica Sf. Nicolae din Braşov, şi s’a Cât am fost noi ârăşi la guvern dela
mult scolelor române din Ungaria şi Tran­ „regulat prin urmare a-se prevedea în bud­ 1888 încoce sciu că n’a fost nici o greu­ f Sculptorul Georgescu. ţfiarele de
silvania, în deosebi şi gimnasiului din Bra­ getul fiă-cărui an două mii galbeni. Cea­ tate şi am plătit tot-dâuna'; şi nici nu dincolo ne aduc trista scire, că talentatul
şov (şi era în dreptul său să o facă statul laltă subvenţiune, ce s’a prevădut ârăşi putea fi vre-o greutate de a se plăti o in- sculptor I. Georgescu a înoetat din viaţă
maghiar), cere cabinete de fisică şi chimie, „în budgetul ţării pentru gimnasiul Sf. Ni- scripţiune în virtutea a două legi, ia ori­ în mod subit. Regretatul artist, terminân-
fonduri de pensiuni, sporire de salarii etc. „colae din Braşov, a fost dată tot din acele ginea cărora stă în mod privat serisârea
Acâstă sforţare financiară a instituţiunilor „motiva, însă adese ori variabilă; a fost şi hotărîtâre dela 1860, ce v’am catit’o cu cele du-şi cursul la şcola de belle arte, pe când
soolare îu curând a trecut peste mijlocele „13.000 lei şi 10.000 lei, în budgetul pe 74 două chrisâve, şi la esplicarea cărora au­ se întorcea acasă, a oăcjut de-odată jos
lor pecuniare. Avea Biserica Sf. Nicolae tentică şi oficială din Senat, stă cuvântul tocmai în faţa universităţii, pe care a în-
„s’a prevădut 15.000, şi acâstă cifră s’a
din Braşov ceva, are şi atfi două moşii în „menţionat şi în budgetul pe 75 şi 76 . ministrului cultelor dela 1875, că este obli - zestrat’o cu multe opere de artă. Adus
u
ţâra românâscă, Meteleu şi Suditu din ju­ geţiune, şi nu favore ceea-ce plătim.
D-lor senatori, între alte motive era acasă cu o birjă, după câte-va minute şi-a
deţul Buzău, da biserica tot ce pute pen­ De aceea, d-lor, vă spuneam dela în­
tru gimnasiul şi seolele dependente de ea. obligaţiunea civilă. Mai era un alr motiv, ceput, că este bine să ne esplicăm odată. dat sufletul. Sculptorul Georgescu este au­
Dâr uşor se depâşa limita pentru omenii era cestiunea de cultură. Ecă ce elice mi- Sciu, că d-1 Sturdza este unul din cunos­ torul statuei lui George Lazar, a statuei
săraci de acolo, fiind fără subvenţiune dela nistrul cultelor tot atunci: cătorii istoriei nâstre. de bronz a lui Pake Protopopescu, şi a
statul maghiar, pe care nu o primeau şi „Yiu la cele dise despre unele foi mai multor busturi dela Cameră. Ministe-
nu o primesc (şi pe ei îi privesce pentru- „străine şi mai cu sâmă de foile ungare. Sciu, că d-sa este unul din aceia, care riul instrucţiunii publice a acordat 500 lei
ce nu o primesc). „Le-am cetit şi eu; dâr daţi-mi voie avă adună date şi acte şi nu vorbesce aşa în
„spune, cum guveruul este convins, că nu neounoscinţă de causă. De aceea am fost ca cheltueli pentru înmormântarea mult re­
Atunci întrebarea devine eră-şi acută, forte mirat, când l’am vâcjut pe d sa, in­ gretatului artist român.
şi ei ne (fie din nou : este un drept al nos „este cea mai mică umbră de politică în sistând şi discutând aci în Senat, cum de
tru, pe care l’am avut dincolo în România, „acest proiect de lege. Sunt lucruri ele- d-1 Lasear a declarat pe faţa, că a plătit Nouă cancelariă de advocat. D-1 Dr.
ca stăpânire imobiliară şi ca imunităţi, care „mentare de cultură, da instrneţiune şi de acea aloeaţiune budgetară, cum de d-1 Iustin Papp face cunoscut, că şi-a deschis
valorau mult; a-ţl fost fârte buni pentru „artă, în privinţa cărora din fericire se Tache lonescu a mărturisit şi d-sa, că a
noi connaţion&lii voştri, la prima cerere „pot întâlni tote statele şi tote poporele, plătit acea aloeaţiune budgetară. oancelaria advocaţială în Tinka (Tenke),
a-ţi înscris 1000 galbeni, apoi 2000 gal­ „fără albă gelosie decât gelosia de a-se în- oasa propriă.
beni, a-ţi mai înscris 13,481 lei, dâr cel „trece unele pe altele în lupta pacînică a Am fost forte mirat, cfiC) să văd pe
u
puţin pe acâstă aloeaţiune budgetară tre­ „civilisaţiunei . d 1 Sturdza, având aerul de a se bucura, Societatea de cultură Macedo Română
bue să putem conta ou siguranţă şi ar Atunci când s’a efis aceste cuvinte, că „s’au prins® d-nii Lasear şi lonescu, va da în palatul Ateneului Român din Bu-
trebui să-avem şi mai mult. Nu este de­ când acâstă lege se justifică întâia ea obli­ fiind-că au făcut asemenea mărturisiri. oufesci, în cfiua de 6 Decemvre, o mare
:
ocamdată vorba a face transacţiuni sub gaţiune şi al doilea ca subvenţiune cultu­ Daţi-mi voie să „mă prind® ş eu. Şi eu serbare literară şi dramatică, în profitul sco­
formă legală, nu există veri un diferend, rală, nu exista încă în Ungaria nici o dis vă mărturisesce că am plătit tot-dâuna acea lelor înfiinţate la Ternova şi Molovisce din
ci tot ex aequd et bono, o înţelegere, şi aşa posiţiune, care să oprâseă subvenţiunile alocuţiune budgetară şi da-ţi-mi voe se mai
stând lucrurile, după-ce la 187L sub minis­ benevole dela Statele străine. Pe urmă, mărturisesc că mi-ar fi ruşine să nu o fi Macedonia. Intre altele se vor juca urmă-
terul Lascăr Catargi vedeţi adăogată numai după ce s’a votat legea aici, a venit nu o plătit vre’o dată şi m’aşi crede delictuos, şi torele comedii în versuri ale d lui V. A.
ca o nouă inscripţie budgetară suma de lege încă, ci deocamdată o dispouiţiune nu numai politicesce criminal şi dâr şi penal Urechiă : „Alexandri® la Mircesci şi „Fata
13.500 lei, vine din iniţiativa parlamen­ administrativă ungară, prin care se opresce în sensul legii de răspundere ministerială, de Bancher®. Spectacolul se va începe la
tară a camerei conservatore de atunci o primirea subvenţiunilor dela Statele străine, când n’aşT fi csecutat o lege votată a Sta­ ora 2 p. m., şi se va termina cu o soenă
propunere subscrisă, între alţii, de d nii şi la 1883 a venit o lege formală, prin tului meu (aplause) şi asi vrea să văd gu­
venerai Mânu şi de mine oa deputaţi (mai care se opresc instituţiunilor lor de oultură vernul străin, care ar veni să cfică unui între doi Armâni, de d-1 P. Vulcan.
subscrişi Kogălniceanu, Vernescu, din Ungaria ori-carl ar fi, biserici, şcoli, ministru român: nu esecuta legile ţării
.dimir Ghica, A. Balş), ca să fixeze prin etc. subvenţiunile dela Statele străine, sub- tale, acâsta a-şi vrea să o văd. Adresa oposiţiei maghiare în limbile
j a doua lege un mic plus de aloeaţiune venţiunl de graţie, subvenţiunî de favore. Legea ţărei mele trebue să o păzesc europene. „Peşti Naplâ® este informat, că
budgetară, în favorea Bisericei Sf. Nicolae Insă plata unei creanţe, acâsta nu a trecut eu, ministru român, sâu simplu cetăţean adresa opesiţiei maghiare, pe care a pre-