Page 19 - 1898-12
P. 19
\
N. 267—3898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
sentat’o dietei deputatul Hodossy, şi pe odată se căsătoria într’o lună de două-orl. Antisemitismul în Algeria. Antise intenţiona transportarea de bombe pe
care la timpul său am făcut’o şi noi cu Ciudat 6ste, că el însu-şl stăruia tot dâuna miţii, sâu cum se întitulâză special în Algeria la graniţă Belgiei la Paris. Planul
noscută cetitorilor, va apărâ în tâte limbile să se facă cununia înaintea preotului. Dâr Antijdanii (pentru-eă şi Arabii sunt semiţi), a fost împiedecat şi mai multe per-
naţiunilor mai mari europene. Foia ungu pe cât de iute se amoresa de o femeiă au raportat o victorie complectă în Alge sdne bănuite sunt urmărite de po
râscă spune, că traducătorii şi răspândi- şi scia să-i câştige iubirea, tot aşa de iute ria : ei sunt stăpâni pe situaţie. Precum liţie.
torii adresei ar ti „Valahi ultraiştl , cari i-se uria de ea. De obieeih el deja câte-va dr. Lueger, şeful antisemiţilor vienesl, a
44
prin acâsta vor să dovedâscă, că „Memo săptămâni după căsătoriă îşi părăsia ne ajuns primar al Vienei, astfel Max Regis,
randul pentru redactarea şi răspândirea vestele sub pretext, că trebue să facă o şeful „autijidanilor algerieni a fost numit D I V E R S E .
44
căruia autorii au trebuit să sufere ani de mică călătoriă. Ce-i mai ciudat lucru însă, primar al Algerului, după-ce lista sa reu Ţera iui Gu’liver. S’a descoperit în
închisore, se unesce pe deplin cu adresa este că acest om, care cu una şi aceeaşi şise cu unanimitate la alegerile comunale, America de Sud, în ţinutul isvorului Rio-
14
-oposiţiei maghiare . — Scire foiei guver femeiă nu putea să stea împreună în ca înainte de a raporta acâstă victorie deci
Negro, o nouă specie de pitici. Bărbaţii
namentale are lipsă de control. şul cel mai bun, decât numai câte-va luni, sivă, antisemiţii algerieni reuşiseră să scâtă au înălţime de 4 piciore, femeile mai pu
a fost primei sale soţii — cu care s’a căsă din postul de guvernator al Algerului pe
A subscris şi s’a sinucis. Halasy Gy. ţin, la trunchiii sunt forte groşi şi braţele
torit când era de 22 de ani — pănă la mor- Lâpine, fostul prefect de poliţie al Pari
■era deputatul oraşului Beszterczebânya, cu de tot subţiri. Colârea corpului este roşie-
tea ei, ce a urmat după 18 ani cel mai sului, şi să-l înlocuâscă prin Laferriere. Cu
program guvernamental. Intre oei mulţi, a gălbue, âr pârul sâmănă cu al Indienilor.
credincios soţ. tote acestea nici acest din urmă nu pare
* subscris şi el faimosul proiect ex-lex al lui Locuinţa lor se află pe teritorul Venezu-
a fi pe placul antisemiţilor. Intr’o întrunire,
Tisza, apoi curând după acesta şl-a pus capăt, Răspândirea ciumei. Scirî sosite din elei. Descoperitorul acestei seminţii de pi
vieţii, s’a sinucis. Bombay spun, că ciuma s’a lăţit îu mod ţinută cj'lele astea sub presidenţa prima tici se numesce Sullivan, din Boston.
rului Râgis, acesta a atacat cu violenţă pe
Banii orfanilor nu s! O foiă ungurâscă îngrozitor, secerând mii de jertfe. Doctorul guvernator şi a declarat, că va soi să 1 Generalul musicanţilor. In anul 1777
aduce soirea, că şi în comitatul Vesprimu- Nuttal a constatat, că ciuma o răspândesc alunge, cum l’a alungat şi pe Lâpine. Pri regele Şvediei August III, la recomandarea
lui s’a dat de urma unor defraudărl ivite în mare măsură muscele, furnicile şi pu cina acestor atacuri este următorea: Con- ambasadorului sâu contele Lowenkjelm,
la scaunul orfanal. După cercetări de recii, pe când cânii, vitele comute, po sistoriul ovreesc central din Paris a cerut din Dresda, a chemat la sine pe dirigentul
mai multe săptămâni s’a constatat, că mulţi rumbii, broscele, şerpii şi alte animale audienţă la preşedintele consiliului, pentru- musicei saxone din Dresda, Naumann, la
dintre loouitorii, cari împrumutaseră bani sunt imune în contra ciumei. ca să se plângă de situaţia făcută Ovreilor Stoekholm, ca acolo sâ instruâscă o socie
din casa orfanilor, şi-au plătit datoria, dâr în Algeria. Primul ministru a răspuns, că tate de musicanţl. Naumann s’a dus la
Gel mai bine venit cadou de Crăciun Stoekholm cu atât mai vârtos, fiind-că toc
44
banii „din întâmplare s’au oprit în buzu este de present un aparat bun de fotografiă. guvernatorul, cu sprijinul guvernului, va
narul fiscalului comitatens Barcza Karoly Nu este distracţie mai plăcută pentru domne apăra cu energie populaţia ovreâscă, dâcă mai se încurcase într’o datoriă din causa
şi n’au intrat în cassa orfanilor. Fiscalul şi domni, decât fotografia, care este lesne va cere trebuinţa. Cu totă acâstă decla edificării unei case. Când dirigentul sosi
Barcza, când s’a văclut în strîmtore, şi-a de practicat după modalitatea simplă de raţie a cabinetului şi cu tote că primarul în portul Şvediei, un sub-oficer, coman
acuma. Pentru procurarea celor mai bune dantul portului, opri la pârtă pe Naumann,
dat dimisia. Oei din fruntea comitatului şl a dat demisia, nu rămâne îndoâlă, că
şi sigure aparate pentru chipuri, de mo întrebându 1, că are paşaport. Naumann se
însă, fiind în strînse legături cu fiscalul, ment se recomandă depositul special (care antisemiţii vor continua să rămână stăpâni
:se silesc să cocoloşâscă trâba şi să-l scape esistă din 1854) al lui A. M o 1 1 (k. u. k. pa situaţie în Algeria, unde vor întrebuinţa legitima. Sub-oficerul îl mai întrebă: „Ce
eşti? — „Dirigent al musicei arohiducesol
44
pe acesta de temniţă, restituind din buzu Hof lieferant Wien I. Tuchlauben 9). Ce tote mijlocele, ce le au la îndemână, ca să 44
narele lor banii defraudaţi. Acestei împre lor ce se interesâză, se trimite lista de pre elimineze pe Ovrei din comerciu şi din saxone şi sunt chemat la Stoekholm . —
44
ţuri ilustrată gratis. „Dirigent de musică? Ce-i aceea? — „Ce
jurări îi atribue foia ungurâscă şi faptul, administraţie. Populaţia algeriană este
44
sâ fiă, un om, care dirigâză o orchestră .
că vice-şpanul acelui comitat, cu numele aprope uuanim antisemită. Prăvăliile o-
— „Acâsta nu o înţeleg de loc. Esprimă-te
Kolozsvary Jozsef, va dimisiona şi el din vreescl sunt boicotate şi creştinii, cari 44
postul de vice-şpan şi va intra în ministe Revistă externă. cumpără încă dela Evrei, sunt denunţaţi mai la înţeles! — „Un dirigent de mu
rial de interne ca consilier de secţia. E lucru opiniei publice în diarele antisemite. Agenţi sică este un om, care se pricepe la musică
Crisă în partida liberală en- şi stă în fruntea unei orchestre şi o con
sciut, se dice, că acest vice-şpan se află antisemiţi pândesc chiar pe strade pe acei
glesă. Wilhelm Harcourt, conducătorul par duce . — „Din aceste dracu pote sâ se
44
in mare obligi la diferite bănci pentru pro ce terguesc dela Evrei, şi-i fotografâză.
tidei liberale englese în camera comunelor cuminţâscă ! Spune-mi scurt ce eşti! Nau
curor. Drept răsplată pentru aceste încur Autorii turburărilor recente antisemite vor
din Londra, şi-a dat dimisiunea, din causă, mann îşi perdu răbdarea. „D-le, eu sunt
cături financiare şi defraudărl, vice şpanul beneficia cu toţii de amnestia votată de
că a luat de sâmă, că unii dintre membrii generalul musicelor arohiducesol saxone, şi
va intra deci în ministeriu! Acolo-i e Jocul. camera francesă.
partidei nu sunt mulţămiţl cu el. In scri- mă duo la Stoekholm, ca acolo să eserciez
Similis simile gaudet.
sorea sa de dimisiune scrie între altele: musicanţii regelui". — „Exelenţa Vostră,
Oraş ruinat. Din Saşsari (Sardinia) se „O partidă politică nu pote să ajungă la ULTIME SCIRÎ puteţi merge numai decât, răspunse sub-
comunică date forte interesante despre rui ceva, decât atunci, când în sînul ei dom- oficerul, luându-şl posiţie oficiâsă. Apoi
narea oraşului Samassi printr’un orcan. nesce un spirit energic. Pe o partidă, în Viena, 15 Decemvre. Ia şedinţa striga: „Pază, afară! Sub arme! PresentaţI
Orcanul erupse într’una din calele trecute care esistă certe şi interese personale, ni de acji a „Reichsrath“-ulai, depu arma înaintea Exelenţei Sale, generalul
pe la 9 6re a. m. In urma lui veni o ploie meni n’o pote conduce la glorie şi la fo tatul Woif a provocat un măre sean musicanţilor arohiducelui saxon! 44
.grozavă cu fulgere şi trăsnete. Apa cădea losul ţării . Harcourt spune mai departe, dai. Ministrul de culte Ruber se ri
44
în torenţî îngrozitori de pe dâlurl şi în că el tot-dâuna s’a nisuit a restabili în dică se răspundă la interpelarea ce
câte va minute ea inundă tote stradele, aşa crederea în partid, a face să dispară di i-s’a adresat în cestiunea confiscărei JL i t e r a t u r ă.
Încât familiile fură silite a-se refugia în vergenţele de vederi între acei bărbaţi, cu repeţite a fâiei „Ostdeutsche Rund Dietetica poporală, scrisă cu deosebită
44
biserica situată mai sus. Intr’aceea rîul, cari a trebuit să lucreze împreună. Nici schau al cărei proiectar este Wolf. consideraţiune la modul de veţuire a ţă
-care curge alături, a rupt zăgazurile şi nă odată pe el nu l’au condus interese per In momentul acela întră în sala des- ranului român, scrisă de d-1 Simeon Stoica,
văli asupra localităţii. Se bătură clopotele sonale, n’a umblat după posiţiunî contro baterilor Wolf şi începu se împartă medic pensionat. Carte tipărită cu ajutorul
într’o dungă, ca cei din depărtare să fiă verse şi nici nu vrâ să emuleze cu nimeni. esemplare din f6ia lui strigând cătră Asociaţiunei transilvane, având în text un
vestiţi despre pericul. Locuitorii fură cu- „Times numesce repăşirea lui Harcourt un ministrul Ruber: Asta-i mişelie şi număr mare de ilustraţiuuî. E o bună şi
44
pi’inşl de-o panică indescriptibilă; plân eveniment de mare însemnătate politică, ruşine! El păşi apoi dinaintea mi preţiosă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru
gând şi ţipând ei fugiră cătră biserică. observă însă, că Harcourt n’a fost nici nistrului şi strigă cât îl lua gura: orl-ee familie, arătându-i cum să-şi păzâscă
Cătră miedul nopţii perioulul părea delă- odată conducătorul proclamat al partidei Locţiitorul d-tale, procurorul de stat sănătatea, cum să se hrănâscă, cum să
turat, însă a doua di diminâţa furtuna liberale, ci numai conducătorul ei în ca Pobies, este un mişel josnic şi un trăâscă şi de ce să se ferâscâ pentru a se
erupse cu putere şi mai mare şi apa aco mera comunelor. — Este semnificativ, că criminal! Cuvintele lui Wolf pro putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun
peri oraşul întreg. Mai mult de ‘200 de case tocmai în partida liberală englesă, al că duseră sgomot mare; deputaţii din gată. Se pâte procura şi dela Tipografia
s’au ruinat, âr 100 sunt stricate, aşa încât rei creator a fost marele Gladstone, se stânga sprigineau pe Wolf, er cei „A. Mureşianu.
cu greu pot fi locuite. Tâts plantaţiunile ivesc semnele descompunerii. din drepta începură a se apropia *
şi sămănăturile din împrejurime au fost cătră presidiu, fiind-că Wolf se postă Troparul Botezului Domnului „In Ior
Creta'şi prinţul George. Noul gu
44
nimicite şi totul arată icona peirii. Şi a- deja înaintea presidiului. Intre de dan , compus pe motive de ale cânt. bis.
vernator al Cretei, sâu „comisarul suprem
44
-cesta s’a întâmplat în Decemvre. putaţii din stânga şi drepta era pe pentru cor de bărbaţi; „Foie verde de tri
al puterilor, cum îi mai cjic, va intra în
aci se se nască încaerărî. Wolf se foi şi „Tot ţi-am dis mândro , cântece po
44
44
Un favorit al sexulni frumos. înain postul său la 21 1. c. Cinci cjile după
luă urit la certă cu Cehul tîner porale lucrate pentru cor de bărbaţi (4
tea tribunalului din New York a stat mai întrarea lui în insulă, admiralii celor patru
Wyk, aşa că ministrul de justiţie fu voci) au apărut hectografiate pe hârtie mi
dâunăcll un bărbat, care pănă acuma s’a puteri vor părăsi insula. După scirile so
silit se-şî curme vorbirea. Se ridică nisterială şi se pot căpăta la autorul Timo-
căsătorit nu mai puţin decât cu 53 femei, site pănă acum, prinţul George nu se pote
apoi se vorbescă contele Thtm, care tei Popovid, prof. de musică în Braşov (str.
părăsîndu-le apoi pe tote de-arândul. Şi aştepta la vr’o primire amicabilă din par
l’a început fu ascultat, pe urmă înse Hirscher 28) cu preţul de 30 cr. de esem-
acesta ispravă a făcut’o acusatul în cei 13 tea Mohamedanilor. Acâsta apare şi din
sgomotul se repetă, încât însuşi mi- plar, plus 3 cr. porto.
•ani din urmă. Dâr ceea-ce face ca lucrul mişcarea mai nouă a Mohamedanilor, caii
nistrul-preşedinte fu silit se declare, *
să fiă şi mai de mirat este, că el şi-a în cu tote că sunt desarmaţî, voesc a adresa,
că nu mai votbesce. Iu ufma întâm Minunate sunt pentru popor scrierile
ceput cariera sa de a încheia căsătorii nu oum am mai spus, un memorand regi
plărilor de acjb oposiţia se prega- fericitului loan Creangă, cari conţin cele
mai după-ce trecuse deja de 40 ani. Nu-şl nei Angliei, în care să declare, că nu mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc.
tesce la un atac solidar contra gu
pote nimeni esplica prin ce acest individ se încred în prinţul George şi să chieme pe N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici
vernului.
a putut să eserciteze o putere de atrao- regina Victoria să-i ia sub scutul său. — dintr’un sat, în care-esistă cetitori români,
ţiune atât de estraordinară asupra sexu O scire telegrafică din Constantinopol spune, Constantinopol, 15 Decemvre. căci ele procură cetitorului nu numai forte
plăcute momente de petrecere, dâr îi dau
lui femenin. Esteriorul omului nu e nici că în Jildiz-chiosc sunt forte nemulţămiţl Pănă ac um mai mult de 10,000 de şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
decum atrăgător. Trăsurile feţei sale sunt de modul cum se desvâltă cestiunea Cre Mohamedanî au părăsit Creta Dintre scrierile la olaltă costă numai 1 fl. trimise
urîte, faţa e palidă, părul lui, care mai tei. Nemulţămirea se îndrâptă mai ales în aceştia 5000 şî-au vândut proprie francat şi se pot căpăta la tipografia „A
44
’nainte ca şi mustaţa era de colore roşie contra Rusiei, fiind că îu urma asigură tăţile, er ceilalţi le-au arândat. Mureşianu în Braşov.
■strălucitore, a încărunţit acuma şi s’a ră rilor rusescl sperau, că prinţul George -
Londra, 15 Decemvre. „Daily UVWVWV6
rit forte, âr figura este slabă, colţurosă şi cel puţin în viitorul apropiat — nu va fi
Mail“ anunţă, că Anglia are de gând Dr. Sterie ÎF. Ciurcu.
numai de statură mijlocie. N’a posedat in numit comisar suprem. Sultanul e mâh
a ţine ocupate încă câţî-va anî punc
viaţa lui nicl-odată avere mare. A fost din nit şi din causă, că a primit răspuns ne
tele în care şi-a aşecţat pănă acum IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
contră forte sărac. Cu totă înfăţişarea lui, favorabil la telegrama ce a adresat’o Ţa
trupe. Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi ca
■care numai simpatică şi elegantă nu era, rului, în care îl ruga, ca în cestiunea Cre specialişti dela facultatea de medicină
el avu totuşi un succes atât de mare la tei să scutâscă autoritatea şi suveranitatea Paris, 15 Decemvre. Aici s’a din Viena.
femei şi fete culte si avute, încât câte Turciei. descoperit un plan anarchist, care
