Page 2 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 2G2 1LS8.

Maiorescu, profesor de filosofiie: mg plâng mentele din istoria lumei ce în decursul cu veneraţii Archierei — cu escepţiunea ca să încunjure şi să asculte pe marele
că a cetit ce-a vrut din disele mele, dâr nu
seeulilor s’au succedat, că forţa brută, episcopului diecesan — toţi şi-au manifestat haham; stenografii sunt provocaţi să pă-
se
în legătură ou tote cele 4i de mine, aşa puterea săbiei şi a pumnului, pururea veneraţiunea faţă de iubilantele nostru;
cum trebuia. şâcă mai aprâpe de ministrul şi să noteze
s’au luptat şi se luptă în contra legei chiar străinii, în frunte cu corniţele suprem
Am c}is la 30 Aprilie: — „Guvernul In momentul acesta se petrece o scenă in­
„român n’are să dea subvenţiune bisericei morale divine sancţionate prin sângele bai-onul Veselânyi, vice-comitele Sălagiului teresantă. Deputatul oposiţional Bela Kuhilc
„şi scolei Sf. Nicolae din Braşov, ci guver­ lui Ohristos răstignit pe cruce; arată, că dr. Kaizler, i-au trimis telegrame de feli­ păşi spre drâpta şi se posta înaintea lui
nul român e dator o rentă acelei biserici şi maxima vechiă de sahis reipublicae suprema citare. Mare surprindere şi plăcere ni-au fă­
v Banffy cu manile în buzunare, ca să as­
„acelei şcoli pentru anume bunuri, ce din lex esto e condamnabilă din punct de ve­ cut tuturor şi adresa de felicitare, trimisă
u
„împrejurările timpului au fost luate şi culte ce erăiesce ministrul, pentru a pute
„vândute de Statul român", şi îndată am dere moral, căci salutea şi fericirea omului de cătră poporul din Borşa, unde vicarul vesti pe ai săi. Kubik e om robust şi pu­
mai dis: — „Chiar atunci, când Statul un- — care representă tipul şi icona lui D-deu nostru iubilant, înainte de asta cu 40 de ternic; garda guvernamentală prefăcându-se
.„gureşe ar vrea să subvenţioneze scolele pe pământ—ar trebui să fiă scopul şi ţălul ani, fusese numit preot, şi pe care în cur­ că teme pielea lui Banffy de mânile lui
„din Braşov, guvernul român tot are da­ orl-cârei legi pământene; apoi prin deduo- sul a 14 ani cu zel apostolic, labore şi de­ Kubik, strigă: Vor să insulte pe ministrul-
toria să dea renta scolelor din Braşov". ţiunl critico-istorice arată la evidenţă ne­ votament sânt l’a îndreptat pe calea bine­ preşedinte! Semnalul dat fiind, mamelucu
Aceste cuvinte de ce nu le-a citat d-1 putinţa şi slăbiciunea forţei brute faţă de lui moral şi material. Adresa era subscrisă
Maiorescu, căci ele explică ceea ce am dis, puterea legei morale; în fine, adresându-se de peste 200 de persone. Astfel îşi arată săriră din locurile lor şi' asediară pe Kubik,
imediat după acesta, asupra dificultăţei is­ care sta liniştit.
cate nu dela noi, nu dela guvernul român, cătră vicariul, din faptele-i prestate pe al­ omenii cu simţ bun creştinesc iubirea şi Faptul acesta a produs un sgomot şi
ci dela guvernul ungar, care şi el trebue tarul bisericei, şcolei şi mamei naţiuni, îi veneraţiunea faţă de bărbaţii, cari se de- mai infernal. Săriră şi deputaţii din stânga
să primâscă punctul de privire al nostru, aduce elogiile binemeritate la serbarea ju­ votâză în viâţă pentru binele şi interesele
ca renta să se plătescă fără pericol pentru bileului de 25 ani şi încheiă clasica sa de obşte ale societăţii din care fac parte. şi alergară în mijlocul salei. Atunci Polonyi
biserica şi scola din Braşov, situate în Un­ şi Visontai prinseră pe Kubik, care svâr-
garia, âr nu în România. vorbire eu un întreit „la mulţi ani să Jubileul vicariului Silvaniei Barbolo- coliudu-se striga: — Daţi-ml pace, voiîi să
trăâscă!" vicift a electrisat încă-odată piepturile în­
La ce ar servi o rentă, a căreia plată ■L ascult pe Banffy! şi mai înainta un pas.
ar servi la desfiinţarea scolei şi bisericei, Nu vă pot spune în cuvinte entusias- cât va amorţite ale Românilor SălăgenI; Invălmăşala deveni şi mai mare. Un mo­
cărora ea se, datoresce ? mul, emoţiunea de care la aucjul acestui s’au deşteptat la strigătul de jubileu, ca ment, şi aprope toţi deputaţii din stânga
Când d-1 Maiorescu va veni la gu­ discurs a fost cuprins publicul ascultător; dintr’un somn, s’au ridicat în piciore, şi şi drâpta săriră pe podiu în mijlocul celei
vern şi va face altfel, numai ca să eontra- văcjut’am lacrămî, aucjit’am suspine, şi când încă odată s’au afirmat de aceea ce sunt:
dică, vom vedea resultatele, ce vom do­ oratorul, inspirat de simţământul sacru na­ Români în cugete, Români în simţiri, Ro­ mai turbate agitaţiuni. Bietul Banffy îşi
bândi. Dâr sunt convins, că nu va face sfîrşi repede vorbirea, pe care n'o putu
altfel decât mine, căci d6r d-sa a mai scris ţional, adresându-se cătră venerabilul vi­ mâni în fapte, când glasul timpului îi pro­ aucli nimeni, şi dete un act grefierului Per-
şi tipărit o carte despre Logică. car jubilant între altele în elice : „Tu, când vocă spre acâsta. czel Beni, care gi'ăbi cu el la preşedintele.
Der d-1 Maiorescu se mai întrebă: „eram daţi spre judecată înaintea divanului Prestigiul şi reputaţiunea Românilor Acesta l’a dat grefierului Molnar, care-1
de ce aceste lucruri nu s’au întâmplat dela „din Cluşitî, n’ai pregetat, nu te-ai sfiit a SălăgenI pretindea, ca să nu lase să trâcă
ceti în mijlocul sgomotului înteţit şi în­
1883 încoce, ci se ivesc numai de când a „veni la noi şi, ca un patriarch, ni-ai dat neobservată şi nesărbătorită o cp Ş în-
a a
întrat dl Sturdza la guvern? D-1 Maio­ trerupt la aprope fie-care proposiţie. Actul
rescu se vede, că afară de orele, în care binecuvântare", — emoţiunea era la culme, semnată în viaţa unui bărbat, care din anii era rescriptul prea înalt de amânare, cu
merge la Tribunale şi la Curţi, trăesce nu­ şi toţi păream răpiţi cu oratorul într’o tinşreţei îşi dedică cu atâta devotament data de 9 Dec.
mai cu Platon şi cu Aristotel, şi nu vede, sferă ideală, într’o regiune mai înaltă, de puterile fisice şi morale pentru promovarea După cetirea rescriptului, preşedintele
nici n’aude cele oe se petrec în lume. Der unde cu dispreţ te uiţi asupra nimicniciei binelui moral-cultural al poporului român.
dela 1883 încâce situaţiunea internă din tuturor opintirilor, ce nu consună cu legea Şi âtă-i pe toţi Românii îmbrăcaţi sărbă- Lang închise repede şedinţa. — „Trââscă
11
Austro-Ungaria aceeaşi a rămas ? Nimic nu morală a ^dreptăţii şi adevărului divin. toresce în diua cuviosului Alimpiu în Şim­ constituţia! strigă Polonyi, şi după el în
s’a schimbat? I cor întrâgă stânga oposiţională repetă stri­
Tote câte s’au petrecut în cursul tim-' După biserică a urmat recepţiuuea leul Silvaniei, adunaţi la prăsnuirea româ gătul. De pe galerie unul din kossuthiştl
pului sunt nimicuri pentru d 1 Maiorescu, deputaţinnilor în sala teatrului epidan. Oă nâscă, — căci „Român de viţă vechie" era intonă : „Kossuth Lajos azt izente ! Cântecul
u
nimicuri, de cari p6te face abstracţiune. ce s’a dis, ce s’a petrecut acolo, ce discur­ acelaşi, pe care trebuia să-l prăsnuâscă. fu repetat de două, trei ori. Miniştrii se
D-1 Maiorescu stă atât de sus în Olimp, că suri însufleţitore din partea conducătorilor Aşa-i ! Aduuatu-ni-am noi Românii, căci
despre lucrurile omenescl, nici că se ocupă. bine sciam, că jubilantele nostru este o retraseră în grabă în şalele laterale. Astfel
Der eu, care stau pe pământ, mai jos şi acelor delegaţiunî la adresa vicarului, câte făclie ardând şi luminând, şi noi vrem să s’a sfîrşit acâstă şedinţă memorabilă.
pe tărâmul realităţei, trebue să iau cursul poveţe, ce instrucţiuni înflăcărate de sim­ Banffy la Viena. Ministrul preşedinte
evenimentelor în consideraţiune, şi acest ţul iubirei bisericei şi şcolei române, cât ne bucurăm într’un ceas în luimina lui. Banffy a plecat Duminecă la Viena. Călă­
curs stă în acesta, că, de s’ar plăti renta entusiasm sânt, ce însufleţire de-a fi fii cre­ (Ioan c. 5 v. 35); adunatu-ni-am ca să-i toria acâsta o aduc oficidsele ungurescl în
fără o prealabilă înţelegere cu guvernul cântăm imnuri de laudă, căci el este lauda
dincioşi ai mamei naţiuni, care ni a lăptat legătură cu numirea noului ministru croat
ungar, scola şi biserica din Braşov s’ar în­ Silvaniei; să dăm mărire numelui lui, şi
chide. Trebue dâr bine cercetat lucrul, nu la dulcele său sîn : tote acestea s’au audit aşa să-i cpcem cu Scriptura : „Imbărbătâză-te Frwin Ceh, care a depus erl jurământul
spre a-ne convinge pe noi, căci noi sun­ cu acea ocasiune din rostul de aur al ju- înaintea monarchului. E mai mult însă ca
tem convinşi, ci să convingem pe alţii. bilantului nostru vicariu. Amănunte în pri­ „şi te întăresce încă, venerabile bătrâne ; sigur, că cu prilejul acesta Banffy a ra­
„căci ai să întri — cu poporul acesta, ce
Nu este discuţiune între noi asupra vinţa acâsta cred, că se vor publica de-a portat asupra situaţiunei şi a cerut avisul
rentei, dâr este vorba să convingem pe rândul în 4' i ti° nostrâ; de-ocamdată eu „te jubilâză — în pământul făgăduinţei, şi-l Majestăţii Sale. In unele cercuri politice
ar s
a
Statul ungar despre acâsta, ca plăţile ce le voiu releva numai, că delegaţiunea clerului „vei împărţi lor cu sorte, ca să-l moşte-
vom face la Braşov să nu cadă sub pre­ „nâscă". din Peşta şi Viena se susţine cu insistenţa
vederile legei ungare din 1883. Să nu în­ presentat într’un număr de peste 60, a fost Aşa să fiă! Hic dies anno redeunte soirea, că Banffy va dimisiona. Organele
curcăm lucrurile, dâcă vrem să resolvim condusă prin ven. octogenar protopop din lui Banffy însă afirmă, că nu e vorba de
eestiunea. Să nu întrebuinţăm cestiunea Hidig, I. Vicaş; deputaţiunea „Reuniunei festus. o dimisiune a guvernului, căci Banffy e
şcolelor din Braşov în scopuri electorale, femeilor rom. Sălăgene" prin presidenta Meseşanul. tare prin încrederea monarchului şi a par-
ca să ne combatem în alegerile comunale. d na Maria Cosma; a „Despărţământului
(Aplause ontusiaste şi îndelung repetate). dei sale.
Sălăgian chiorean" prin ilustrul d-n Georgiu Evenimentele dilei în Ungaria. Eş’rî din partid. Pe lângă cei vre-o30
Pop de Băsesci; a „Reuniunei învăţătorilor" deputaţi, cari au eşit pănă acum din partida
Jubileul vicariului Barboloviciu. prin învăţătorul Oltean; parochia şi popo­ Şedinţa de Sâmbătă a dietei. Erup- liberală, şi-au mai anunţat eşirea şi fostul
ţiunea vulcanică din şedinţa de Sâmbătă
rul din Şimleu a fost presentat prin d-1 preşedinte al camerei, Desideriu Szilâgyi,
De sub pâla Meseşului Sâlăgean, 9 Dec. 1898. A. Cosma directorul „Silvaniei"; în numele a dietei unguresc!, n’are păreche în analele
„parlamentarismului" maghiar. Oposiţia ma­ apoi Ludovic Lang şi Oolomau-Kardos, cei
Onorată Redaoţiune! Se ivesc în clerului sătmârean l’a salutat archidiaeonul
ghiară a dat cel mai înverşanat atac asupra doi vicepreşidenţl. Camera a rămas aşa-dâr
lume şi spirite neastâmpărate, spirite, cari din Oarei Dr. B>an.
lui Banffy, care se presentase cu rescriptul fără preşidenţî.
abia aud şi văd ceva măestos, şi îndată se
Finindu-se recepţiunile, a urmat ban­ prea înalt, prin care se amână desbaterilc Acţiunea comună a oposiţiei Condu­
emoţioneză de impresiunea momentului,
chetul, la care a participat, de nu mai până în 17 l. c. cătorii partidelor din oposiţie s’au întrunit
se farmecă, entusiasmâză, şi în ecâsta dis-
mulţi, cel puţin 200 de persone, domne şi Şedinţa's’a deschis abia cătră 11 ore. alaltăerî sâra în conferenţă, unde au ţinut
posiţiune sufletâscă comit adese-orî indis-
domni. Era inpunător a vede pe iubilantele Preşedintele Lang declara şi el, că-şl dă dimi- o lungă consultare. S’a discutat cestiunea
creţiune, ce în .acâstă stare sufletâscă esta-
vicariu încunjurat de atâţia veneratorl, siunea. Acest pas şi l’a însoţit de-o motivare alegerii noului preşedinte al oamerei, pro­
siată nu li-se pote împuta.
alţii veniţi chiar din depărtare, precum Dr. mai lungă, în care a desfăşurat căuşele, iectul lui Tisza şi propunerea lui Rado. Gu­
In atare estas sufletesc se află scrii' Tripon advocatul din Bistriţă; mâncările cari îl constrîng se facă acâsta. După de­ vernamentalii au propus oposiţei, prinjRado,
torul acestor ordurl, când în momentul s’au servit de post. însufleţirea în decursul clarai ea lui Lang a urmat o pausă de / că partida guvernului va eluda pe Banffy,
3
prim luâ condeiul spre a vă informa per mesei era la culme, toaste peste toate, din ore, în care timp miniştrii au ţinut un con­ 4 dâcă oposiţia dă garanţii, că noul guvern
sumrnos apices despre decurgerea jubileului tre cari void releva pe al jubilantelui pen­ siliu hotărînd, că deore-ce nu este chip de-a va primi deja anul acesta indemnitatea şi
de 25 ani a Vicariului Silvaniei Rev. d. tru pontificele, Majestatea Sa împăratul şi continua desbaterile, ele să se amâne prin provisoriul pentru pact. Din potrivă partida
A. Barboloviciă, ce s’a serbat în 8 Dec. st. n. Metropolitul din Blaşitt Mihalyi; a proto­ rescriptul prea înalt, pe care Banffy îl avea guvernului ia asuprăşl garanţii privitore
în Şimleul Silvaniei. popului Vaida din Bobota pentru episco­ în buzunar. Hotărîrea acâsta fu ţinută în la introducerea judicaturei curiei în „aface­
Sunt convins, că adl mâne vă vor pul Szabo — acest toast, din causă, că secret, însă oposiţia mirosi ceva. rile. electorale şi la estindera dreptului elec­
sosi informaţiunl detaiate, descrise prin- Escelenţa Sa nu şl-a adus aminte, ca ba­ Redeschicjendu-se şedinţa, ministrul- toral. Conducătorii partidelor oposiţionale
tr’un penel mai dextru ca al meu, despre rem printr’o telegramă să-şi manifeste iu preşedinte Banffy se ridică să vorbâscă. s’au mai consultat şi asupra manifestului
acâstă solemnitate, ca şi care Sălagiul pu­ birea părintâscă faţă de substitului său ju- Un sgomot teribil se născu, deputaţii din cătră ţâră, precum şi asupra acţiunei co­
ţine are a-le înşira în analele evoluţiunilor bilar, ce-1 representă cu atâta demnitate stânga se ridicară şi arătând spre Banffy, care mune. In tote ceatiunile acestea ei au con­
sale social-naţionale. De aceea mă voiă în părţile Sălagiului, n’a produs nici o în­ ţinea un plic sigilat în mână, strigară: — venit în principiu.
mărgini a remarca numai liniamentele mai sufleţire ; — Georgiu Pop de Băsesci a toas­ Afară cu el! Afară cu trădătorul josnic! Nu-1 Lex Tisza. Proiectul lui Tisza l’au
sărbătorescl, cari au ridicat per eminentiam tat pentru iubilantele vicariu ; Dr. Tripon ascultăm !" Banffy încercă totuşi să vor- subscris pănă erî 240 deputaţi. Guvernul
nimbul festivităţei nostre iubilare. pentru clerul român Sălâgean, ca represen- bâscâ, dâr sgomotul era atât de uriaş, încât conta şi la subscrierea proiectul din partea
S-ta lăturgie s’a celebrat la 10 ore tantul puterei morale a Roraânismutul din nici o vorbă nu i-se audia, numai buzele deputaţilor croaţi. Acâsta însă nu s’a în­
sub pontificarea jubilantelui Vicariu, de aceste părţi; Dr. V. Lucaciu pentru soli­ i-se vedeau mişcându-se. Stenografii şi-au tâmplat. Din potrivă ei au declarat, că nu
cătră 11 preoţi. După-ce prin Prea Ou. D-n daritatea naţională. S’a mai toastat pentru lăpădat creionele, căci nu pricipeau nimic pot se l subscrie, ci se vor mărgini simplu
I. Fapiriu, protopopul din Siciu, s’a ţinut o fruntaşii naţiunei, pentru G. Pop de Bă­ din ceea-ce vrea să ministrul. Banffy în a-1 sprigini „Nene Freie Frcsse consta­
u
predică quasi întroducătore de prăsnuire, sesci, Lucaciu, A. Cosma, Tripon etc. totuşi nu se dă, el strigă ceva din adâncul tând acâsta elice, că denegarea subsorierei
Dr. V. Lucaciu urca amvonul sacru şi In decursul banchetului s’au cetit telegra­ plămânilor, pe când cei din stânga îl gra­ este o fatalitate pentru guvern, care nu
printr’un discurs de-o erudiţiune filosofică, mele sosite din mai multe părţi, în cari tifică cu apostrofări de: — Jos cu el! pote să-şi asigure pentru proiect majori­
electrisâzâ inimele publicului ascultător, jubilantelui vicariu i-se aduc felicitările cele Afară cu el, nemernicul! Afară cu trădătorul! tatea de 300.
de care biserica, altcum destul de spaţiosă, mai cordiale. Abzug! Tabăra guvernamentală vădâr.d, că Proiectul nu l’au subscris cu totul 92
era îndesuită; oratorul arată prin eveni­ Somităţile nostre românesc!, în frunte nu e de glumă, se pune şi ea în mişcare, deputaţi din partida liberelă. Intre aceştia