Page 21 - 1898-12

RED ACŢIUNEA, „gazeta" ie în urcare i}j.
se
Aiministraţiimea şi Tipografia. Aioiaiente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şAso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoT, pe şAbo
I H S E R A T E se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«IN1STRAŢIUSJE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi­
In Viena: M. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
Hax Augenfeld 4. Emerloh Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Naohf. Anton Oppelik.
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistrafiunea. Piaţa mare,
ger, Ekşteln Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Harolyl & Llebmunn. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUN1L0R : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o oolOnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ cLe TDia-rr^Irxecă; 4=0) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl____Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 268— Anul LXI. Braşov, Duminecă 6 (18) Decemvre. 1808.

Conferenţe pentru popor. Poporul nostru este din fire se­ tor! în mijlocul rudeniilor şi consă­ îmbunătăţit cu nimic în cursul aces­
tos de carte şi curios de a auo]i po­ tenilor lor, ce cinste şi ce bucurie tei săptămâni, dimpotrivă ea s’a în­
N’ajunge numai se dg plân­ veţele bărbaţilor luminaţi. De aceea mai mare li ar pute causa, decât răutăţit. Ministrul-preşedinte Banffy
gem în contra asprimei timpurilor, serviciile, cei se pot aduce prin astlel dăcă li ar împărtăşi ceva din cunoş­ văcjend cât de mare este turburarea
ci ceea ce se aştâptă înainte de tbte de conferenţe sunt mai mar!, decât ai* tinţele şi esperienţeie lor, ţinendu-le în sînul deputaţilor, a făcut se se
dela bărbaţii noştri cu carte şi bun! crede cine-va. Ele lasă impresiun! du­ câte-o prelegere, care se-i dea oca­ amâne desbaterile în dietă pe timp de
naţionalişti este, ca printr’o muncă rabile în popor şi o singură conferenţă siune poporului de-a se convinge, că o săptămână, aşa că de Sâmbăta
statornică şi seridsă se se strădu- bine pregătită pdte se oontribue mai nu de geaba şi-a purtat badea To- trecută pănă acjl, dieta n’a mai
escă a lumina şi deştepta poporul mult la luminarea şi însufleţirea lui der or! I6n feciorul seu la şcdlă, ţinut şedinţe. Astăcţî în 17 însă se
în tot chipul, căci numai printr’asta pentru cultură, de cum s’ar pută căci s’a ales om din el! deschide din nou. Timpul de o săp­
ne putem asigura succesul luptei pen face acesta, pe alte căi, prin stă­ Se aprepiă sfintele sărbători ale tămâna cât a durat amânarea, l’a
tru esistenţa naţională. ruinţă îndelungată. Crăciunului. Tinerii de pe la aca­ folosit Banlfy, ca să pipăe în drepta
Este adevărat, că pedecile, ce Principalul lucru este însă si demii şi universităţi se vor reîn- şi în stâDga, şi să caute mijlâcele,
se pun în calea desvoltărei poporu­ aici, ca se nu se facă abus de bu­ tdree acasă ca se-ş! cerceteze pă­ cum ar pută eşi din halul în care
lui nostru pe terenul instrucţiunei, nele Înclinări ale poporului. Confe­ rinţii şi rudele, er alţii mai bătrân!, l’au încurcat întâmplările din urmă,
al şcblelor, sunt acţl fdrte mari. Der renţiarii trebue se se presente pre­ pe car! sdrtea i-a depărtat de ve­ şi mai ales să se pregătescă pentru
tocmai de aceea suntem datori a ne gătiţi, se-ş! studieze bine tema, des­ trele părintesc!, vor merge ee pe- alegerea unui nou preşedinte al die­
gândi mereu, cum ne am pute fo­ pre care vreu se vorbâscă, şi se trâoă sărbătorile în mijlocul vechilor tei, căc! atât preşedintele Szilagyi,
losi şi de alte mijlbce, prin cari se caute a-o face cât mai înţelăsă şi lor p’-ietinî din copilăriă. cât şi cei doi vicepresidenţi ai ca­
luminăm şi deşteptăm poporul. interesantă pentru ascultatei!. Mai merei an demisionat. Guvernul şi
Mijlocele sunt multe şi felurite. bine conferenţele se fiă rarî, dăr in­ De ce ore n’ar pute aceştia se partida lui candidâză la postul de
Unul dintr’ensele, care mai ales la teresante şi bine pregătite, ca po­ ţină cu astfel de prilegiu câte-o pre­ preşedinte al camerei pe ministrul
poporul nostru se pdte folosi cu porului să-i lase impresiun! durabile; legere publică pentru popor, procu- de interne Perczel, omul cu ajutorul
mare succes, îl vedem în aşa numi­ se nu fiă monotdne şi superficiale, rându-i necunoscuta plăcere de a se căruia crede Banffy, că-ş! va realisa
tele conferenţe sâu prelegeri publice ba pote chiar neînţelese, căeî vor distrage un ceas două, în mod înăl­ planurile sale faţă cu obstruoţiunea
pentru popor. In privinţa acesta s’au obosi numai pe ascultător!, ba pot ţător şi edificător? stângacilor.
făcut frumdse şi lăudabile începu­ chiar se-i disguste şi instreineze. De Se nu uite fii! luminaţi ai po­ Candidatura lui Perczel a fă­
turi în mai multe localităţi româ­ aceea considerăm ca lucru de căpe- porului nostru, că numai atunc! vor cut sânge nespus de rău în sînul
nesc!. S’au arangiat conferenţe pu­ teniă, ca cei ce vor se ţină confe­ fi la. înălţime, când fiă-care va căuta partidelor din oposiţie, car! suntho-
blice la Braşov, se arangeză acum renţe pentru popor se facă din aedsta după putiDţă sg aducă foldse reale tărîte a încerca tdte spre a împie­
la Lugoş şi pdte şi în alte centre o cestiuue de ambiţiă pentru ei, se-şî poporului, punend în serviciul aces­ deca reuşita guvernului cu acesta
românesc!. Dintre tdte însă, mai facă o adevărată datorinţă de băr­ tuia capitalul moral şi intelectual, candidatură. Din tăte părţile se ves­
mult ni-au atras atenţiunea coDfe- baţi cu învăţătură şi însufleţiţi pen­ ce Dumne4eu li-l’a dat, şi fâcendu-i tesc lupte mar! în dieta pe cailele
renţele publice, ce de vre-o patru tru cultura poporului. şi lui parte din comăra înveţăturei viitore, ba se crede chiar, că guver­
Dumineci înedee se ţiu la Selişte Ce frumos ar fi, decă şi numai şi sciinţei, ce şi-au agouisit’o. nul, adu9 din nou în neputinţă de
din partea fruntaşilor român! de- odată or! de două-or! în an s’ar da a-şi juca mendrele, dieta va fi din
acolo, deorece acestea, după-cum poporului nostru din tdte comunele nou amânată. Bate-se-vor der încă
conchidem din raporturile publicate ocasiune de a aucţi asemenea con­ mult ei între ei, pentru-ca tot mai
până acum, se caracterisdză prin ferenţe. Lucrul n’ar fi tocmai greu Revista politică. mult să se dovedescă, că după 30
faptul, că sunt întocmite anume de realisat. Astăcjî, mulţumită Dom­ In revista numărului nostru de de an! de ocârmuire despotică şi
pentru priceperea şi trebuinţele stra­ nului, nu esistă aprdpe nic! o co­ Dumineca trecută am fost arătat volnică, au ajuns acolo, încât nu mai
turilor de jos ale poporului, în sînul mună romândscă, din sînul căreia cât de mare este încurcătura politică pot stăpâni decât afaiă de lege, au
căruia au şi aflat răsunet puternic, să nu fi eşit cel puţin câte 1—2 dinăuntrul ţării pe urma neînţelege- ajuns le stările putrede şi corupte
fiind din Duminecă în Duminecă bărbaţi cu carte. Când aceştia se re­ xtlor şi luptelor man dintre parti­ de astăcjî.
mai mult cercetate de popor. întorc pe la cjile mar! şi în eărbă- dele maghiare. Starea acesta nu a’a *

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. — „N’avea frică, tocmai să vină eu „Care eşti?' îl agrăesc. „Eu sunt, Marti". au scăpat, afară de colceriul curţii, un Ro­
1
totuşi te voiu scote şi te voiu soăpa, cum Marti era om bătrân, cu familie. „Mergi mân renegat şi silit de a face serviciile pe
m’ai scăpat D-Ta. In cel mai rău cas am la domnul Galfi şi cere cheia dela locul lângă lagăr. Acesta, pănă când erau cei
Din întâmplările vieţii. sub fenarifi lângă grajd un loc subteran, cel ascuns de sub fenariă". — „Eu nu mă din lagăr în securitate, a fost în curtea lui
cât într’un an întreg ai pută sta ascuns“. duc, domnul dorme, nu-1 trezesc". Marti Galfi de vre o dbuă-orî, fiind satele în ve-
— Note şi schiţe, de l s a i a M o l d o r a n . — Galfi vorbea românesce, ca un Român. era om nepăsător, scia să-şi facă servicul cinate, el ounoscea bine tâtă starea curţii
(Urmare.) Am cinat, şi după cină ne-am dus în la masă, încolo de lume nu-i păsa. Ispră­ lui Galfi. Ca să-şi uşureze sortea, întrebat
După cele întâmplate, Vlăduţ s’a mu­ casa deregătorului, care era într’o dîlmă vind cu Marti, ce să fac? ’ml c}ic. Curtea fiind de scie bre unde nisce triburi, a răs­
tat cu lagărul său în Ciacalaca, într’o curte lângă porta, pe care umblau carăle la gră­ cea bătrână era cu dosul cătră nord, mă puns : Sein, în Bichiş la curtea lui Galfi
domnâscă. Notez, că lagărele nbstre în acel dina şurii, unde era adunătură. Curtea era dau la spatele ei, mă stîrcesc sub un soc sunt vre-o 5—6, puteţi lesne să-i prindeţi,
timp stau mai numai din pripăşiţi inteli­ închisă, cum am scris, ca o cetate, păzitori — eram chiar ca ţiganul sub rociu, oare eu vă voiu conduce. Aşa sosind la curte,
genţi şi ceva puţin popor din satele în­ erau cei 11 câni. (jicea: că în casă şi mi-e frig, dâr dru- s’a vîrît pe sub porta, unde aveau cânii
mariul, săracul ?! urdinişul lor, şi a descbis’o fără a se stîrni
vecinate, cari îşi puteau duoe cu sine me- Ne aşecjăin la 2 mese, eu, Popa Ana-
rindea trebuinoibsâ. niă din Nandra, inaşul Marti şi Samoil Am şecjut cam ’/ oră sub soc, apoi batăr un câne, şi i-a introdus în casa de-
2
Eram acum în Februarie, care lună în Moldovan, fugit şi el să-şi scape capul, şi m’am ridicat şi am mers la capătul curţii gătorului pe houvecjl, care au prins pe cei
1849 a fost domolă mai ca luna lui Martie. German. Ne jucam oărţî; la masa cealaltă din jos. M’am uitat în curtea dincolo. Co­ mai sus menţionaţi, pe cari i-au dus cu
Intr’una din clilele înainte de apunerea so- se jucau în bani vre-o trei inşi. La / pe ridorul era întreg luminat, se vedeau bine carul cu bivolii.
3
4
relui eram cu Galfi în coridorul descris. 11 6re într’un căput de vară şi cu capul gol şi cătanele cu arma la picior. Mă retrag Văcjendu-mă scăpat, mă scol, şi pe la
Cei mai tineri se jucau de-a lopta (pila) es afară. Era întunerec de nu-ţl vedeai ârăşl la tufa de soc, mă ploua, frigul mă capul curţii, peste un pârlaz al gardului
prin curte, eu mai tâtă (jiua petrecusem mâna, cam picura şi trăgea o jeliţă aspră. resbise, n’aveam însă ce face. Am mai şe- trecui şi zărind în uşa grajdului jumătate
prin grădină. Avea Galfi un ochian, ce arăta Scobor din portic două trepte in capul cjut ca '/ de oră şi numai etă că zăresc deschisă lumină, ou temere mă apropiu de
2
tare perfect, îl iau, merg la ferâstra din ambitului. L'nişte mormentală. Dau să mă pe la spatele curţii deregătorului, unde era grajd, deschid uşa, cocişul la lumina lămpii,
fundul coridorului, îl deschid, caut asupra întorc în casă ; pe partea de cătră pdrta o uliciâră, că trece un car, în car lampă şedea în pat întins răzimat pe cotul drept
Ciacalăoii, de asupra căreia este o pădurice, târnaţului întiă în portic cineva, se des­ şi se vedeau vre-o câţl-va bmenl. Trece ca­ şi fumând. El, ca mirat, se ridică în sus şi
şi deosebesc bine doi Kossut.h-husari, cu chide uşa şi la lumină sclipesc armele. Se rul, îl urmăresc ou ochii pănă iese din sat, mă agrăesee: „Dâr D-ta, D-le părinte, cum
chivere roşii. Chiem pe Galfi, caută şi el făce sgomot, cei dinăuntru săriră în sus, mai stau puţin, apoi erăşl mă duo la. capul ai scăpat?" — „Pe cum vedl am scăpat,
cu ochianul, şi-mi dă drept, că erau doi aud strigând „visza, visata(îndărept, îndă- ourţii. Acum curtea de dincolo nu mai era dâr Janos unde-i?" îl întreb. — „A mers
honvecjl călări. răpt). Eu stăm zăpăcit, şi pe la spatele luminată — scăpasem de primejdie. cu caii D-vostră, cu ai lui Vlăduţ şi ai
— „In noptea acâsta, D-le, eu nu mă mele trece 6re-cine, frecându-se de mine. Aceia, pe cari îi vădusem din terestră Popii Ananie; pe toţi i-au dus — şi din
voiu culca în curte, mă tem să nn ne vi- O iau prin curte în jos şi mă lovesc de cu ochianul, au fost din Turda. Ei încun- casa deregătorului au prins pe Popa Ana­
u
siteze , ’i cjiseiu. individul, care trecuse pe la spatele mele. jurase Ciacalaca' şi lagărul lui Vlăduţ. Toţi nie din Nandra, pe Circa, pe Moldovan