Page 24 - 1898-12

Pagina 4.
că îndrumările şi sfătuirile ce-i vor testărilor sângerose şi îndârjite, ce le a vărsa sângele său pentru patrie, pentru
veni dela binevoitorii şi conducăto­
rii sei, le va păstra cu sfinţenie, şi chiar
şi cu preţul vieţii va coperi secretul ace­
lor îndrumări!“ etc.
Fie-care membru al Societăţii
trebuia se aibă o puşcă. Fiind-câ înse
procurarea de arme şi cele lalte de
lipsă recerea cheltuell, pentru a în­
tâmpina aceste cheltuelî, membrii se
supuneau şi la anumite cuotisaţii (c-on-
tribuirî), pe cari le plăteau regulat,
care după cât îl îngăduiau puterile,
der toţi plăteau! Afară ce aceea, pri-
miau ajutore dela bine-voitorî ai miş­
cării, cari din o pricină ori alta nu
puteau întră în şirul societarilor, ba
şi dela streini chiar, cari simpatisau
cu nobila mişcare de liberare a lor.
Grupaţi acum societarii şi înţe­
leşi, ei aşteptau numai ordin dela
căpetenii, şi atunci în tbte punctele
aveau se se ridice, cercând a tîrî
după ei şi massele mari ale popo­
rului, împingendu-le, valuri puter­
nice, înainte!
Dâr fiind-că a împinge glbte,
neinstruite miiităresce, în faţa tru­
pelor regulate, este de-opotrivă cu
a-le împinge la penare sigură, con­
ducătorii înţelepţi ai mişcării itali­
ene le daseră ordin, ca pe cât nu­
mai pot să încungiure ciocnirile la
larg şi în luptă drâptă cu armata
regulată, — şi să caute poeiţii şi
împregiorărî, unde să fie aprbpe si­
guri, că pot înfrânge puterea con­
trară, fie prin superioritatea numă­
rului, fie prin posiţia priincibsâ.
S’au şi întâmplat dese şi crunte
ciocniri ale gibtelor patriotice cu
trupele tirăniei. Mazzioi şi soţii sciau,
că e greu a ridica d. e. poporul în­
treg, cum e vorba, căci de l’ai pute s’a serbat în Bucurescî, ca în toţi anii, ani­
scula pe el întreg şi de odată: ar pră­
buşi şi preface în ruine orî-ce fel religidsă şi militară. Serbarea a fost anun­
de fortăreţe ale tirăniei! Der fiind-câ ţată cu 21 salve de tunuri. La 10 /
acestă ridicare a mulţimii ca la co­
mandă (ceea-ce singur ar asigura is
bânda), nu se pre pote, el se mul­
ţumea de-ocamdată cu arangearea de serviciu divin a urmat defilarea trupelor
isbucnirî locale, câud ici, când din­
colo, prin ce pregătea ridicarea cea trupelor a fost Principele Ferdinand.
mare, dâr mai ales ţinea poporul întro
{
nesfîrşită încordare, într’o crescândă
aprindere, er luarea aminte a lumii
o ţîntuia asemenea mereu asupra
mişcării lor; şi cu cât în micile cioc­ siune Regele a băut în memoria bravilor
niri luptătorii libertăţii cădeau mai
rău loviţi, cu atât mai mult se pier­ taie ale Bulgariei, şi în deosebi la Plevna.
dea din inimile lumii simpatia faţă
de tiranii biruitori!
Scopul acesta Mazzini şi-l’a a- sângele lor pentru câştigarea independen­
juns într’adevăr bine prin continuele ţei nostre.
sbuciumărî: Causa italiană a devenit
mai mult ca ori când populară şi iubită răsboiii, a răspuns la toastul Maj. Sale, de flori peritâre puse pe sicriul sâu ni l dă şi corpul învăţâtoresc dela şcâla
în Europa întregă, — mulţumită pro­
Mateiaş Craiu.
(Baladă poporală).
Un fecior de ’mpărat
El s’ar fi ’nsurat
P’alta n’ar fi luat,
Făr’ pe slujnica lor
Că lui îi plăcea. —
Tată-său dâo’aucfia
Din graiu îl graia:
„Mâi, Mateiaş orală,
Dâcă ti ’nsura
Pe cine-i lua?“ —
„Pe alta n’aşl lua
Făr pe slujnica ndstră
Că mie ea ’ml place!“
— „Cum ţie să-ţî placă
O fată săracă?!“ —
— „Fie şi săracă
Că mie mi-i dragă!“
Tată-său rfieea:
„Măi, Mateiaş craiă,
De nu ti i lăsa,
De slujnica nâstră
Eu ţie ţi-oiă scrie
Cărţi la ’mpărăţie
Pe tine te-or duce
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 268 — 1898
contribue pentru corâne neperitâre
dădea contra apăsării străine! Regele şi pentru dinastia sa. Eroii, cari au de binefacere, destinând banii pentru
Când după atarî pregătiri şi cădut la Plevna, sunt pentru ea tot atâtea ajutorul şcolarilor români lipsiţi de
protestări, nu de un an, de doi, ci pilde sublime de datorie şi de bravură, pe mijlâce.
de (jecî de ani, la 1848 membrii care va căuta să le urmeze. Ministrul de Scopul cel mai însemnat al fun­
„Junei ItaIii“ deferă signalul: „mărte răsboiă a terminat toastul seu ou cuvin­ daţiunei este, ca cu timpul s6 se în­
Austriei/“, a cărei mână tare mai tele : Trăescă M. Sa Regele ! Trăâscă M. fiinţeze un alumnat pentru şcolarii ro­
vârtos o simţau, — acest strigăt ră­ Sa Regina, mama răniţilor noştri; trăescă mâni sărmani şi diligenţi. Fără îndoâlă,
sună ca un ecou dus de bubuituri Alteţele Lor regale Principele şi Principesa că acest scop lăudabil a găsit spri­
de tunuri dela o margine la alta a României şi auguştii Lor copii! jin în cercurile românesc!. Şi în
ţării, ba se aucji pană departe-de- * acest an au incurs din t6te părţile
parte pesto hotărele ei! Clubul oficerilor în reservă a serbat şi daruri drept cordne eterne in me­
Continuele sbuciumărî, ridicări, anul acesta, ca de obiceiti, aniversarea moria iubiţilor reposaţi şi întru po­
apoi căderi de nou sub tăria mânei luărei Plevnei printr’un splendid banchet menirea lor.
tirane, — au atras aşa de mult ini- dat în salonele clubului. Au luat parte la Astfel în decursul anului 1898
mele pe partea vitejilor luptători peu- banchet 75 de oficerl în reservă, printre a incurs suma de 269 fl., care adau-
tru neam, încât dâcă ar fi văcjut cari d-nii generali Mânu, Horbatzky, Duuca. gându-se la capitalul fundaţiunii de
odată pe Austria opresbră căcjută Herkt, Călinescu şi Anghelescu. Seria toas­ 1056 fi., fac în sumă totală 1326 fl.
cât de greu în lupta cu ei, nu s’ar turilor a fost deschisă de d-l general Căli-, v. a.
fi aflat mulţi cari s’o compătimescă, nescu, care a băut în sănătatea M. S. Re­ Conform statutului organic, Epi-
der nenumăraţi ar fi acoperit cu gelui. D-l general Mânu a ridicat apoi, în­ tropia parochială aşterne în fiă-care
aplause pe . biruitori! tre aplausele generale, un toast în memoria an socotâla Comitetului şi sinodului
Ceasul liberării depline însă, nu acelora, cari nu mai sunt şi cari au luptat parochial, care censurându-o şi lu-
sosise încă; el a mai îatârcjiat şi de alături cu vitejii din răsboiul din 77 şi ându-o la cunoscinţă, o aşterne Ven.
aci încolo c \ q g \ d9 ani, der în urmă cari au plătit cu sângele şi viaţa lor vic­ Consistor, spre aprobare.
totuşi a venit, şi a venit pentru-că po­ toria, a cărei aniversare se serbâză, şi pro­ Pentru anul trecut, Comitetul
porul italian nu s'a muiat, n'a desnă- păşirea şi mărirea patriei. Au mai toastat: a predat On. Direcţiuni a şcdlelor
dâjduit, ci nesocotind orî-ce greutăţi, d-l colonel Obedeanu pentru generalii, cari române medii din loc ajutorul de
a luptat înainte!
au luptat cu vitejie pentru apărarea şi 32 fl, pentru şcolarii seraci, er în
Adevărat, că răzimat numai pe înălţarea României; d-l general Anghelescu anul acesta s’a preliminat suma de
puterile sale, mult ar mai fi zăcut pentru armată şi valorosul ei şef; d-nii lo­ 40 fl.
în apăsare, der a biruit, căci a sciut cotenenţi Magheru şi Tcodorescu pentru A. In proporţiune cu sporirea f o n ­
să-şi câştige pe partea sa ajutoju! S R. principele Ferdinand ş. a. dului cresce şi suma de ajutorare.
din afară al altor factori, al altor
Pe la orele 9 a sosit la club A.. S. R. Apreţiând toţi Românii scopul înalt
puteri, al altor cercuri de dmenî, prinţul Ferdinand, fiind întâmpinat în urale al acestei fundaţiuni, vom pute
cari aveau mai mare putere în lu­
de toţi oficerii în reservă. D-l general Că­ ajunge din ce în ce la frumose re-
mea mare (diplomatică), de cum linescu ridică un toast în sanătateaA. Sale, sultate.
aveau ei, înflăcăraţi, der une-orl ne­
arătând în numele tuturor oficerilor de re­ Şi în acest an, Duminecă în 11
ajutoraţi luptători! servă nemărginita lor gratitudine pentru (28) Octomvre, s’a săvârşit parastas
ondrea, ce li-s’a făcut. A. Sa Regală prin­ pentru iubiţii reposaţi, pentru cari
cipele Ferdinand, mulţumind d-lui general s’au dărut cordne neperitdre.
Serbarea yictoriei dela Plevna. Călinescu, se arată fericit de a-se găsi în Din acestă scurtă dare de semă
mijlocul acelora, cari au luptat înaintea On. cetitori se vor convinge, că
Sâmbăta trecută, 28 Noemvre st. v.
Plevnei, şi ureză tinerimei să urmeze esem- ofrandele depuse la ace3tă fundaţiune
plul frumos dat de vitejii dela 77. A. Sa dau rodurî vrednice de considerat.
versarea luării Plevnei cu mare ceremoniă s’a mai întreţinut apoi timp de o oră cu
Bartolomeiu Baiulescu,
persânele presente şi a părăsit clubul la
l
a. m. orele 11. protopop.
2
s’a celebrat serviciu divin pe dealul Spirei, *
la care a luat parte Majestatea Sa Regele Tot în sâra de 28 Noemvre v. s’au
împreună cu principele moştenitor. După intrunit la un banchet în otelul „Bulevard" Pentru monumentul lui Şaguna.
80 de oficerl de cavaleriă dela garnisona Intre cei dintâiu, cari au răs­
dinaintea regelui. Comandantul general al din Bucurescî sub preşedinţa majorului C. puns la scrisdrea-circulară a Consis-
Toplicescu, cari au serbat cu vorbiri însu­ toriului archidiecesan din Sibiiu, prin
■* fleţite memoria bravilor căcjuţl dinaintea care se îndâmnă la contribuirî pen­
In presâra acelei (file M. S. Regele a Plevnei. tru monumentul marelui archiereu
dat un prâncfi ia care au fost Invitaţi toţi Andrehî baron de Şaguna, au fost pro­
oficerii generali şi superiori. Cu acâstă oca- Fundaţiunea iubiţilor reposaţi. fesorii şcdlelor medii şi superiore române
gr. or. din Braşov, cari au premers
soldaţi români căduţl pe câmpurile de bă­ Braşov, 8 (15) Decemvre. şi în privinţa acesta cu un frumos
Şi în anul acesta publicăm, con­ eBemplu, oferind fiă-care câte 5, cei
Ţâra, dise Regele, trebue să fiă vecinie form statutelor fundaţi unei (§ 5.), mai mulţi însă câte 10 şi 15 fl.,
recunoscătore acestor eroi, cari au vărsat o dare de sâmă despre administrarea aşa că suma totală oferită de cor­
acestei fundaţiuni. pul profesoral pentru monumentul
Scopul fundaţiunei este de-a face lui Şaguna este de 283 fl. v. a.
D-l general Berendeiii, ministrul de milostivire, adecă: în loc de cununi Acelaşi esemplu nobil şi frumos
cficend, că armata română e totdâuna gata pe mormântul celor decedaţi, se se elementară capitală română gr. or. din
Şi nu te or mai aduce!" — „Măi, Mateiaş-craia, — „Vestea mi-ar fi bună
Crăiasa t^icea: Na năframa mea Crăiasa-i nebună,
— „Fată Cătălină*) Şi-o bagă ’n curea Că ’i s’a ’necat
De nu ti-i lăsa Şi de o vei vedâ Slujoicuţa ei
De Mateiaş craiă In eornuri ’nodată In lacu rotund
Eu ţie ţi-oiu face Să sci că io-s mârtă Rotund fără fund".
Un sac de bumbac In lac aruncată, La lac el se duoea
De tine ţesut In lacu rotund, In lac s’arunoa
De mine cusut, Rotund fără fund".... C’o mână ’nota
In sac te-oiă băga Cu alta cota.
Oştea i aduna
Şi pe lac te-oifi da Pe ea o găsea
Pe el că-1 pleca.
Pe lacu rotund Mergea cât mergea Şi se ’mbrăţişa
Rotund fără fund!" Şi el se uita, Si amândoi murea.
Ei nu se rugau Năframa vedea Mamă-sa că aucjea
;
Ci se ’mbrăţ şau In eornuri ’nodată. La lac iute se ducea
Şi se sărutau Si din graia grăia: Şi din graiă aşa grăia:
Şi din graia grăiau: „Staţi, ostaşi, în loc „Cine va strica
— „Fată C&talină, Că eu mi-am uitat Dragoste curată
Ia inelul meu, Năframa frumosă D’un fecior şi-o fată
Şi-l bagă ’n degetul tău. La taica pe masă!" Dumnecjeu să-l bată!"
De li-i vedâ ’ntors Venea cât venea Comăna infer. Nov. 1898.
Cu luna în jos Şi el se ’ntelnea
Să scii o’am murit C’un negru porcăraş : *) loan Popa,
Şi m’am prăpădit". pedagog.
„Negre poroăraş
Ea din graia grăia : Ce veste ’n oraş?" —
') Numele slujnicei. *) Păzitor de porci.