Page 25 - 1898-12

Nr. 268—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

Braşov, ai căruia membri de-aseme- Oficerî ruşi în România. Pe erl se aş­ mai mare bine,' ca acela al bunului traiii pe toţi câţi în comunele nâstre mixte vor
nea au oferit frumbae sume pentru tepta în Iaşi sosirea oficerilor ruşi din re­ împreună, al armoniei şi înţelegerei frăţescl. urma pilda lor.
ridicarea doritului monument, ba au gimentul, al cărui comandant onorific e Pănă înainte de asta cu abia un an, Coresp.
botărît se facă o colectă şi între Regele Carol. La gara Iaşi oficerii ruşi Românii din Turdaş aveau şi ei două şcoli,
elevi, după cum se pdte vede din fură primiţi de d-nul Giers, consul rus şi una gr. or. şi alta gr. cat. Murind preotul Serate literare în Oradea*mare.
următorul: d-nul Penescu prefectul poliţiei. Oficerii gr. or. de pănă aci, mai în tâmna anului Oradea-Marea, 16 Dec. n. 1898.
;
s’au oprit în Iaşi o (fi, după care adî so- trecut a fost ales şi sfinţit de pr ot în
Estra's
seso în Bucurescl. Ei vor lua parte în cor- comună tînărul Teodor Adam, cleric ab­ In sâra de 15 Decemvre st. n. a
Din procesul verbul al conferenţei înotători­ arangiat tinerimea română dela Oradea-
lor dela şcâla elementară capitală română pore la Te-Deumul, ce se va oficia în Bi­ solut de Sibiiu, om ou vederi mai moderne,
gr. or. din Braşov, ţinută în 2 Decemvre serica Kretzulescu, mâne, în onârea ono­ oare nţt ie fanatisat de dorul „să mânce pe Mare prima serată literară.
1898 sub presidiul d-lui director Ioan masticei împăratului Rusiei. uniţi" — şi în oomună a aflat pe preotul Ca început, ea a avut un suoces in-
Aron, notar loan Lacea. gr. cat. Dumitru Jancu, care nu e nici destulitor, pentru viitor însă (credem, că
Succesorul lui M. & L. Laszlo. pilele continuând cu astfel de serate, se va pro­
pct. 7. Presidiul dă cetire circularu­ dânsul plin de nisuinţe „să iee în corne
acestea prăvălia de manufacturi şi de modă
u
lui Venerabilului Oousistoriu archidieoesan pe neuniţl — ci şi unul şi altul pătruns duce în sînul societăţii române de aici un.
a d-lor Laszlo, cea mai vechiă şi ou bun
ddto 6 Iulie a. c. Nr. 5233 Plen; comuni­ de dorinţa de-a vieţui bine împreună, ca resultat pentru toţi îmbucurător.
renume din piaţa Braşovului, a treout prin Câţi ospeţl am credut, că vor veni,
cat prin hârtia ddato 1 Decemvre a. c. Nr. Român cu Român.
vânejareîn proprietatea tînărului comerciant
543 a Prea Onoratului inspectorat de şc61e, Fiind-că dascălul gr. cat. tocmai se au şi venit. Pentru tinerime, a bineventat
român, a d-lui luliu Pop, care s’a stabilit
prin care se orrlonâză a se face colecte despărţise de postul său, cei doi preoţi âspeţii — nu mulţi la număr, dâr aleşi —
în oraşul nostru, venind dela Arad. D-1
benevole la toţi credincioşii noştri din ar- s’au apropiat unul de altul cu ideia ca să Lucian Bolcaş, accentuând motivele, pentru
Pop a făcut o îndelungată praxă pe la
chidiecesă pentru monumentul fericitului susţie pe viitor amândouă confesiunile o cari s’a decis tinerimea, ca să arangeze
firme mari în eâte-va capitale din străină­
archiepiscop şi metropolit Andreiu — invită singură şcâlă împreună. S’au început per­ serate literare ; să avem ocasiune de-a ne
tate şi mai în urmă timp de vre-o 4 ani
pe membrii conferenţei a contribui după tractări prin oficiile protopopescl şi s’a ho- saluta împrumutat, tineri şi bătrâni, ca fii
ca şef de prăvâliă în Arad. Ya sci deci să
putinţă fiă-care spre acest scop măreţ, şi tărît, precum sciţi, ca (gr. cat. fiind mai şi fraţi să fim în legătură ; să avem după
corăspundă tuturor oerinţelor de astăcj.1,
întrâbă conferenţa, că ore nu ar fi cu cale puţini, de tot puţini, să se alăture cu şcâla luptele cinice o recreaţie plăcută la mu-
păstrând renumele magazinului, ce l’a cum­
de a se iniţia spre scopul indicat o colectă la şcâla gr. or., contribuind cu ce se cuvine saele artelor, unde împreună să ne vaselina
părat. Sperăm, că publicul nostru românesc
chiar şi între elevii şcâlei nbstre. la susţinerea ei căci totuşi le va fi mai şi să ne cultivăm.
din Braşov şi jur, de a căruia încredere
Având în vedere frumâsele şi valorâ- uşor, decât a-şî suţinâ înşişi una. l£r gr. or. A urmat corul tinerimei sub condu­
s’a bucurat în tet timpul vechiii lipscănia
sele merite pe t6te terenele şi ou deose­ să şl mărâscă şi renoveze frumos şcâla, ca cerea dibace a tînărului Silviu Pop, into­
Laszlo, va da încrederea şi sprijinul său
bire pe al învăţământului poporal ale ne­ să potă cuprinde şi pe copiii gr. catolici, nând ca motto al speranţei nâstre: „Yin
deplin şi suocesorului D-Sale, care ca Ro­
uitatului archiepiscop şi metropolit, ca fost că le vor ajuta şi aoeştia la renovare. zorile plăcute !“ După acâsta cu o preci-
mân va fî mândru să pâtâ satisface pe de­
supremul nostru inspector şcolar de odini- Şi Dumnefeu a binecuvântat hotă- siune rară s’a esecutat duettul lui Mezetti:
plin tuturor aşteptărilor publicului nostru
8
oră, se deoide: rîrea lor frăţescă. Ei s’au apucat cu dragă „Bălcescu murind de cătră tinerii violi-
şi în genere promite a conduce cu aceeaşi
1) a se face colectă nu numai între voe de lucru, şi în luna trecută, pe la în­ niştl: Silviu Pop şi Victor Creţ, âr între
soliditate acest negoţ, precum se vede din
membrii corpului nostru didactic, ci chiar ceputul lui Novembre n. şcâla cea nouă a aplause frenetice aucjirăm dela Silviu Pop
anunciul cel publicăm pe pagina din urmă.
şi în fie-care clasă între elevi şi eleve. fost gata, şi s’a sfinţit în chip sărbătoresc drăguţa „Hora păcurarului".
Din parte-ne îi dorim cel mai bun succes.
2) contribuirea minimală pentru mem­ • ' ■ r: i şi s’a predat destinaţiunii sale nobile. Actul Publicul a ascultat ou multă plăcere
8
brii corpului didactic să fie de câte 3 fi. Doctor de onore. Protopresniterul sfinţirii l’au săvîrşit cei doi preoţi tot îm­ duetul de voce „Romanţa de Musicescu,
3) elevii şi elevele şcolei riâstre să evangelic săsesc din Braşov, Francisc preună, adunându-şl în 6 Nov. n. credin­ cântat de escelenţii baritoniştl: Emil Coste
contribue benevol cu cât vor putâ dela Obe>-th, a fost împărtăşit (filele acestea de-o cioşii dela biserică în şcolă, apoi sfinţind şi losif Maiorescu.
1 cr. în sus. rară şi onorifică distincţiune. Universitatea şcâla şi preotul Teodor Adam ţinând po­ Cu viuă atenţiune a fost ascultată
Aceste colecte le va face învăţătorul din Berlin i a conferit titlul unui doctor de porului o trumâsă vorbire, lăudâniu-1 pentru naraţiunea succâsă a lui Lucian Bolcaş:
ordinar de clasă, care pe lângă o consem­ onâre în filosofiă şi „magistru al artelor li­ jertfa adusă. „Don Miquel de Manara".
1
nare le va administra direcţiunei în con­ bere '.—Astfel a fost răsplătită de cătră re- Şi cu puteri unite şi-au făcut o şcâlă, Punctul, ce mare emoţiune a produs,
ferenţa încheietâre a anului şcolar 1898/9, presentanţii sciinţei şi a artelor din capi­ oare e un adevărat mic palat pentru satul a fost declamarea cu multă pricepere a
de unde apoi dimpreună cu colecta nâstră tala germană munca stăruitâre a d-nului Turdaş ! Au renovat’o de pare nouă de tot. poesiei „La icână" de Vlăhuţa, de talen­
se va înainta la locul competent. Oberth pe terenul scienţific literar şi al * tatul tînăr George Novucovid.j
Membrii conferenţei se înscriu la co­ progresului social în sînul poporului săsesc Ca încheiere a urmat doina: „Cucuie
Cu cât e mai frumos ce vedem, că
8
lecta benevolă cu următârele sume: din Ardeal. cu pene sure , de Dima, esecutată precis
s’a făcut în micul sat Turdaş, decât de
Ioan Aron director 13 fi. Ioan Dariu de corul tinerimei.
Linia telegrafică directă dintre Bucu- pildă, ce s’a făcut în comuna mai mare, în
înv. 10 fi.*) Ioan Vâtăşan dir. subst. 3 ±1. curescî-Berlin, ale cărei lucrări de mon­ Ol’aş61 Ui Qtcurcmu, iu cesuiuuea asoa,: Apoi cu toţii au intonat măestosul
Nicolae Oancea înv. 5 fl. Zosim Butnar tare s’au sfîrşit, va fi inaugurată încă în In Săeărâmb erau doi protopopi, — imn: „Deştâptă-te Romane*.
înv. 4 fl, Candid Muşlea înv. 5 fl. Nicolae luna acâsta. Noul fir teleerafio străbate cel gr. or. al Geoagiului II (acjl contopit cu Publicul a fost încântat de serata,
Bârsan înv. 6 fl. Ştefan PopovicI înv. 6 t6tă Moldova şi ’şl face legătura cu Berli­ Geoagiu I, la Hondol) şi cel gr. cat. al care deşi fu prima încercare, a dat dovadă
fl. Nicolae StoicovicI înv. 3 fl. Candin nul prin Lemberg-OernăuţI. De unde pănă Bobâlnei, ou reşedinţa în Săeărâmb. de curata însufleţire a tinerimei, care deşi
Groza înv. 4 fl. losif Aron înv. 3 fl. Ioan acum era nevoie de şase ore pentru ea o întâmpinând atâtea greutăţi, a sciut pro­
Bacea înv. 3 fl. D-na Elena Rusu înv. 3 fl. telegramă să ajungă din Bucurescl la Ber­ Şi aci gr. or. fiind mai mulţi şi dis­ duce un resultat atât: de frumos moral, —
D-şâra C. Stoica înv. 4 fl. Cu totul 72 fi., lin, cu noul fir, transmisiunea se va face punând de isvâre de venit, susţin o şcâlă âr de altă parte s’a dovedit, cu cât interes
bună (ar putâ fi şi mai bună), plătind cin­
adaus contribuirea în cărţi a d-lui I. Da­ numai în două 6re. viu şi cu ce căldură privesce ac}I inteli­
riu de 211 fl. Total 283 fl. stit pe învăţătorul, âr gr. cat. fiind mai genţa română de aici tâte semnele de
Aceste sume se vor achita în decurs Cas de morte. Baronul Bela Purceii puţini nu-şl pot susţină şcâla lor. viaţă ale „mlădiţelor tinere".
de 6 luni începând cu 1 Ianuarie 1899. şeful oficiului postai şi telegrafic din loc înainte de asta cu vre-o 20 de ani, Dapă serată a urmat cina cu bătrânii
a răposat erl la amâcjl, în urma unui atao protopresbiterul gr. or. al Săcărâmbului a la olaltă. N’a lipsit voia bună, nici cuvân­
De cassar se designeză membrul Ioan
de apoplecsie. Ca şef de postă răposatul a cercat să întindă mâna de frăţie celui gr. tări şi cântări însufleţitâre. ^lr pe scumpele
Yătăşan.
fost amabil şi prevenitor faţă de public ca cat., poftindu 1 să se pue în legătură cu nâstre domnişore numai postul sântului
şi faţă de funcţionarii subalterni. Inmor gr. or. la susţinerea şcâlei, căci le fac tâte Crăciun le-au ferit —de ispita dansului...
mântarea se va face mâne, Duminecă, în uşurările posibile, ba nu le cer nici să S’a încheiat cu cuvintele şi speranţa:
cimiterul evang. ung. din Blumăna. contribue cu nimic la susţinerea şcâlei, „La revedere, muselor drăgălaşe !“
5 (li) Decemyre. căci are de unde să se susţie, numai să-şi
Alegerile municipale. Sâmbăta trecută Predici. Mâne, Duminecă în 4 Dec. trimită copiii la şcola rotnânescă, îngrijind A. A. Sălăgianul.
s’au săvârşit în comitatul Braşovului ale­ v., va predica în biserica S-lui Nicolae din de catechisarea lor cuviinciosă,
gerile de membri ai congregaţiei. Au fost Scheiii părintele Dr. Vasilie Saftu. ULTIME SOIRI
Dâr... sămînţa n’a căcjut pe pământ
aleşi, seu mai bine (}is realeşl în total 5 Ciuma. Legaţiunea română din Con- Budapesta, 16 Decemvre. Preşe­
membri români, 4 în cercul I electoral al primitor, căci protopopul gr. cat. ţinând,
stantinopol a fost însciinţată, că vaporul 14 dintele camerei magnaţilor, contele
Braşovului, suburbiul Scheiii (d-nii L. Ro­ se vede şi d-sa la „principiul , oă gr. cat.
engles „Caledonia", care venea din Bom­ Tiberiu Karolyi, şi-a dat di misiunea,
man, A. Ylaicu, adv. 0. Sorescu şi N. P. sunt mai apropiaţi de romano-catolici, ca
bay, ajungând la Suez a debarcat un ma- de greco-orientali (?!) — a respins ofertul şi tot-odatâ a încunosciinţat pe pre­
Petrescu) şi unul în cercul al 5-lea electo­ telot bolnav. Medicii au constatat, că acest şedintele partidei liberale, că ese din
ral al Săcelelor (d. Alexe Yerzea). şi de atunci şi pănă în fiiua de afil, copiii
matelot era atins de ciumă. Trei alţi ma- acbstă partidă. Au mai eşit din par­
gr. catolici români din Săeărâmb cercetăză
Corone eterne. Din tristul cas al mor­ teloţl au fost găsiţi de asemenea bolnavi. tida liberală încă alţi trei membri,
şcâla catolică, odiniâră germană, a fii însă un­
ţii Domnei Maria C. Săcăreanu, d-1 Inginer Pe când se făceau aceste cercetări de me­ car! fac parte în camera magnaţilor.
gur escă — şi nu pe cea românăscâ!
Tiberie Irimia, din România, în loc de-o dicii portului, s’a descoperit, că 8 pasageri Şedinţa de mâne a dietei este aş­
De întrebi pe âmenl asupra lucrului,
cunună peritore pe mormântul decedatei, presintă şi ei simptome suspecte. Toţi bol­ teptată cu încordare estremă.
spun în naivitatea lor, că - la şcâla ro-
ni-a trimis 6 fl. drept coronă neperitore navii au fost internaţi la spitalul de isolare. Budapesta, 17 Decemvre. In răs­
mânâsoă trebue plătit ceva „didactru“, dâr
la „funduţiunea iubiţilor răposaţi“, pentru punsul seu la o adresă a guverna­
la cea papistăşâscă {ungurăscă) n u ! . . Yor fi
ajutorarea şcolarilor români săraci. Primin- prins motivarea sigur dela conducătorii lor. mentalilor din Arad, Banffy dedatâ,
du-se de subscrisul Comitet acestă • sumă, Un mare bine. că guvernul şi partida lui sunt ho-
Acelaşi cas la Deva. Gatechetul gr.
se chitâză în acest mod şi se arată, că s’a tărîţ! ce înfrângă terorismul mino­
Orăştie, 3 Dec. n. 1898. cat. ordinat dela Lugoş, duce pe elevii din
adaus la fundaţiune. — B r a ş o v , 5 (17) rităţii oposiţionale şi se apere con­
e e
D-le Redactor! Trecând cf^ l acestea preparandiile şi dela alte şcoli nu în bi­
Decemvre 1898: Comitetul parochial român stituţia (?) faţă cu ea din t6te pu­
prin comuna vecină Turdaş (lângă Orăştie) serica română gr. or. (după-ce gr. cat. nu
gr. or. din Cetatea Braşovului. terile. Partida „liberală", c|*
ce
şi având prilej a mă întreţină oâte-va este,) ci în cea romano-catolică ungurăscă !..
sprijinesce proiectul de lege al lui
clipite ou cei doi preoţi de-acolo şi văcjând Ei, fraţilor inteligenţi din Săeărâmb
*) Ulterior ne încunosciiuţâză d-1 I. Tisza faţă cu periculosele uneltiri
Dariu, că mai jertfesce bucuros şi 1000 ce au putut ei face cu puteri unite întru şi Deva! Nu e frumos şi mângâitor esem-
esemplare din: a) „Gramatica limbei româ- susţinerea unei singure şcâle confesionale plul vostru, ci faţă de stările din oraşele ale minorităţii.
u
j nesd , curs. II. â 30 cr. cu câte 20 cr., corăspuncj&târe şi vrednice, în loc de două d-vâstră, âtă cu mult mai frumose şi mai Partida lui Kossuth a botărît
celor ce o vor primi în schimbul sumei amărîte, — m’am întors acasă încălcjit în lăudabile apar stările din — Turdaş sat, se dea un manifest şi cu ocasiunea
u
anunţate ; b) 100 esemplare „Banca de şcdlă , alegerei presidiului camerei se pro-
â 15 cr. cu câte 8 cr.; c) 20 esemplare „Idea­ sufletul meu de mulţămire, şi pătruns cu cu omeni mai modeşti, dâr mai la bine 6ce o da-ibitare mai maca.
lul învăţătorului“ â 20 cr. cu câte 15. Total desâvîrşire de sentimentul, că nu este a<jl oălăuziţl de bunul lor simţ!
suma de 211 fl. — R e d . pentru noi Românii din ţările acestea un Să-i ţie Dumnezeu pe cei din Turdaş şi