Page 26 - 1898-12

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 268—1898.

Armata şi jubileul Majestăţii Sale. şi 64 dela Orăştie, cari au luat parte în Broşurile, cum s’a cjis, rămân tot atât cine scie, că vederea calului este
nefericita bătăliă dela Koniggraetz, şi-au de mari, de câte 3 cdle şi învălitore. Este mult mai dreptă, decât a altor ani­
Am amintit la timpul seu, că împlinit şi aici cu devotament şi scum- deci în interesul On. Public, ca să încurgă
male, şi că prin urmare este o ar-
Duminecă în 4 Decemvre n., toţi pătate datorinţa, luptând ca nisce lei şi în- cât mai multe abonamente, că cu atât va
(jătâre trebuinţă, ca şi locuinţa lui
ostaşii de religiunea greco-oriutală frutând cu bărbăţiă, curagiă şi vitejiă ne­ fi mai mic preţul broşurilor şi ou atât vor se fiă corăspun4ătore acestei dispo-
din garnisdna Braşov au fost con­ înfricată, armele inimicului pe câmpul de putâ a şi-le procura mai mulţi. Nu râvnesc siţiunî naturale. Şi totuşi de a-
duşi corporativ la biserica S-lui Ni- ondre. la câştiguri materiale, deşi avut nu mă pot câată trebuinţă fârte puţin se ţine
colae din Scheiu, unde d-1 capelan Dintre cele multe atestate de laudă numi, dâr nici nu pote nimeni pretinde, sârnă. In unele grajduri lumina vine
militar Nicolau Fizeşianu a ţinut os­ şi recunscinţă, ce s’au dat acestor brave ca să pun dela mine spesele tipărirei şi numai dintr’o parte, aşa că calul
taşilor o frumbsă predică din inci­
regimente, cel |mai frumos, cel mâi stră­ spedărei lor. este silit a ave un ochiu în con­
dentul jubileului monarchului nostru. Cine vrâ, pâte se aboneze de-odată
lucit atestat pentru bună purtare şi bra stantă lumină, pe când celălalt în
După ce arătă ostaşilor însem­ vură a primit regimentul bănăţân român gră întreg voi. I. al scrierilor mele (va fi 10—12 constantă umbră. Acâsta nepotrivire
nătatea cjilei şi grelele împrejurări, în niţer Nr. 13. dela însuşi Locotenentul-ma broş.) şi va costa 3 fi. seu 8 franci, dâr slăbesce amândoi ochii. In alte graj­
cari Majestatea Sa s’a urcat pe tron, reşal campestru archiducele Ernst. mai bine să solvâscă numai câte-o broşură, duri lumina vine din deietul calului,
predicatorul continuă astfel: că atunci eu nu sunt dator publicului şi aşa că el este silit a-se uita conţinu
In anul următor adecă la 1867, în 8
Cu suirea pe tron, întâmplată, în 2 publicul mie. în întuneric, lucru ce este contra na-
Iunie n. s’a încoronat M. S. de rege apos
Decemvre n. 1848, Majestatea Sa a luat Ca să se scie, oă de sigur pun preţul turei şi produce o orbire în mo­
tolic al Ungariei, er 11 ani mai târdiu, ar
în mână tot-odată şi comanda cea mai broşurilor următâre strict după formula mentul, când scoţându-1 afară, îl es-
mata nostră fu chemată de nou să-şi facă
înaltă peste totă armata din întrâga mo- mai sus arătată, voiă publica în broşura a punem la lumină mult mai tare.
datoria încredinţându-i-se ei ocuparea Bos
narchiă. De atunci şi pănă adî, râsboele doua numele tuturor abonanţilor. Deci abo­ E lipsă neapărată der, ca graj­
niei şi a Herţegovinei, cari ţărişore le ţi­
mai însemnate, în cari a luat parte armata naţi cât de mulţi broş. 1 cu 40 cr , că cele durile se primescă lumina din sus,
nem şi astădl ocupate.
nostră cu rară bravură şi vitejiă sunt ur- următore pot fi şi numai câte 15 cr., după decă nu prin un acoperemâut de
Aceste ar fi pe scurt faptele şi mo
mătârele: cât va fi adecă numărul abonanţilor. sticlă, atunci cel puţin prin ferestri
mentele cele mai însemnate ale armatei
1) Resboiul din anul 1859 purtat de Preţul abonamentului este de a se tri­ aşecjate cu mult mai sus decât ca­
nostre comune din trecutul de 50 de ani
monarchia nostră în contra Italiei; mite la pul calului. In tot caşul grajdul tre­
de domnire al prea înălţatului nostru îm­
2) resboiul din anul 1864 purtat de stimătorul bue a fi luminat fârte bine, el tre­
părat şi Rege Francisc Iosif I-ul, ca D-
cătră monarchia ndstră dimpreună cu Pru­ Ion Pop Reteganul bue se aibă totă lumina cjilei, căci
nostru cel mai înalt de răboiti.
sia în contra Danemarcei pentru provin­ în Retteg (Transilvania). calul dor’ nu este un animal de
ciile seu ţăriş orele Schleswig şi Holstein. In partea din urmă a discur Recomandăm şi noi scrierile d-lui Ion nâpte şi de întuneric. întunericul
3) rdsboiul din amil 1866 purtat de suini seu, d-1 capelan Fizeşianu arătă Pop Reteganul cu totă căldura; sunt mi­ din grajduri face bine numai vitelor
monarchia nostră dintr’odată cu Italia şi însuşirile nobile ale monarchului nunate copii de pe natura poporului român puse la îngrăşat, calului inse numai
cu Prusia. accentuând special credinţa lui în şi interesâză de-o potrivă pe toţi. rău păte să-i facă.
In Italia s’a dat lupta hotărîtore în Dumnecjeu, care singură a fost în A patra şi cea mai de căpetenie
24 Iunie st. n. a anului pomenit mai ’nainte stare se-1 mângâie în cjiua necazului NECROLOG. Gregoriu Negrea de Po causă a orbirei sunt ochilarii apli­
la Custozza, unde oştea nostră, deşi cu mult îndemnă pe ostaşi la iubire, alipire jorta, perceptor comit, pensionat în Făgă­ caţi la căpeţelele cailor. Ochii ca­
mai mică decât cea italiană, a câştigat bă­ şi crediDţă cătră tron şi termină prin raş, în urma unei îndelungate şi grele su­ lului stau în posiţiunea uni unghiu
tălia, secerând o învingere strălucită asupra o frumosă rugăciune, ca Dumnecjeu ferinţe, fiind împărtăşit cu sf. taine, a în­ ascuţit cătră botul nasului, şi cercul
inimicului. „se Ineălcjeseă inima monarchului cetat din viâţă în 15 Decemvre st. n. c. vederii lui este mult mai larg decât
La acestă luptă gloriosă au luat parte sprescutirea celor asupriţi şi se-i dă în al 68 lea an al etăţii sale şi în al 10-lea al omului. Ochilarii aceştia s’au pus
însemnată între alte regimente şi regi­ ruâscă lui sfetnicî buni şi luminaţi al văduviei. Cu inima înfrântă de durere calului, pentru-ca să-i abată vederea
mentele 31 dela Sibiiu, 50 dela Alba-Iulia spre mărirea lui şi a casei salaU încunosciinţâză pe toţi amicii şi cunoscuţii obiectelor, cari ar pute să-l sparie.
(Belgrad) şi 63 dela Bistriţa, cari regimente despre acâsta perdere ireparabilă adânc Inse prin acesta ochiul calului se
erau şi atunci, pe cum sunt şi astădî, aşa întristaţii săi fii, fiice, gineri, noră, nepoţi află într’o continuă sforţare, care îi
dicend curat românesc!. Asemenea a mai nepâte şi numărâse rudenii. — Fiă-i ţă- pricinuesce nespuse stricăciuni ve­
luat parte regimentul bănăţen grăniţeren I V rîna uşoră! derii.
Nr. 12 dela Panciova şi batalionul de vâ A cincia şi cea din urmă causă
nătorl Nr. 23 dela Mureş-Oşorheiti, cari / U U N D A R U L * * a orbirei este biciul. Lovirile, ce un
trupe încă au fost în mare parte româ­ Din viaţa animalelor. cal primesce cu biciul peste oe-hî,
nesc!. Căuşele orbirei la cai. sunt fârte numărâse. Fiă cu voie,
Aceste regimente s’au luptat cu un l i # # p i U C A R S I I . U l fiă fără voie, aceste loviri sunt forte
*~ v/iuiom, OU U VlbOJIR», cum JNu este propietar de vite, că
0 7 periculâse pentru cai. Pentru delă-
numai Românul se scie lupta. Ele au in­ dela Tipografia A. Mureşianu din Braşov ruia se nu-i fi părut lucru de ne­ turarea răului, n’avem decât să su­
suflat respect contrarilor şi au dovedit lu- înţeles, că dintre tote animalele do
Preţul â 25 cr. (cu posta 30 cr/ primam biciul. Un cal bun n’are
mei sus şi tare, că au reînviat virtutea casă, calul este mai espus la bole
(Vendetorii primesc rabatul cuvenit) nevoie de biciu, er în cât pentru cei
romană şi că fiă-care din acei bravi oşteni de ochi, şi el orbesce mai de obi
Noul călindar, întocmit anume pentru tre­ leneşi, putem întrebuinţa o varga
şi voinici români, este un vrednic stră­ cei îi.
buinţele poporului nostru — înafară de seu o biciuşcă. In Rusia, de pildă,
nepot al marelui Traian. Aceste regimente Cinci sunt căuşele mai princi de mult s’a scos din folosinţă bi­
s’au întors acasă pline de mândriă din partea calenderistică, cu târgurile, semnele pale, care produc acestea b61e. Cea
timpului, diferite poveţe economice pentru ciul şi ochilarii dela căpeţelele cailor.
răsboih, căci au fost învrednicite de lauda dintâiîi este, că corlata (pe unele
fiă-care lună şi alte multe, — cuprinde Urmarea este, că orbirea cailor,,
şi recunoscinţa cea mai înaltă, de lauda şi locuri îi cjic şi (regla) din care mă­
încă un bogat material cu articulî preţioşl acâsta bâlă, care la noi este forte
recunoscinţa împăratului, precum şi a co­ nâncă caii tenul, li-se pune în grajd răspândită, acolo în Rusia este mar
mandanţilor pentru bravura lor neîntrecută. din sfera plugăritului, grădinăritului, a eco­ de-asupra ieslelor la o înălţime prea
nomiei de vite, a economiei casnice etc.; puţin lăţită decât în tâte celelalte
Dovadă, că mai mulţi oficerî de na­ mare. Ea e9te aşecjată, cum am cjis, ţerl.
apoi din istoria lumii, poesii de dragoste,
ţionalitate română dela aceste regimente mai în tâte grajdurile de-asupra ies­
eroice şi glumeţe de cei mai renumiţi scri­ lelor la o înălţime de unde calul
au fost decoraţi şi înaintaţi la ranguri mai
înalte, er dintre suboficerii şi ostaşii de itori ai noştri; articulî şi poveţe pentru trebue se tragă fânul întincjendu-şî MULTE ŞI DE TOTE.
păstrarea sănătăţii şi averii etc. La fine
rând la regimentul 31 au fost decoraţi 63 tare gâtul şi cu capul ridicat uneoiî
urmeză diverse, glume şi anuţurl. Pe pa­
Români. Din regimentul 50 au fost de­ aprâpe perpendicular. Se întâmplă
gina primă se află portretul nemuritorului fârte adese-orl, ca un paiu se cadă
coraţi 24, lăudaţi 11; în fruntea tuturor Păiangenul şi iipitorea ca prevestifociL
Simion Bărnuţiu, âr în text o frumosă bio- în ochiul calului, şi fiind că în erbă timpului.
stegariul Michail Băiuţ a fost decorat cu
medalia de aur, toţi ceilalţi cu medalii de grafiă a lui. Doritorii de-a ave acest că­ se află mulţime de plante ghimpose Un căpitan din armata francesă, cu
argint. Dela regimentul 63 au fost decoraţi lindar să se grăbescă a şi-l procura mai seu scăidse, acestea se prind de numele Quatamere, din causă, că a luat
de timpuriu, ca să nu păţescă ca anul tre­
5 sergenţi, 4 corporali, âr câţl-va feciori ochiul calului atât de tare, încât cu parte la răsboiul de independenţă al Ho-
cut, când ’mulţî şi-l’ar fi procurat, dâr nu tdte lacrimile ce pote
lăudaţi. produce landei, a fost arestat mai mulţi ani într’o
mai aveau de unde, căci se vându-se tote
Buna purtare, purtarea adevărat os- ochiul animalului, nu este în stare fortăreţă. Iu timpul cât a fost arestat, în
esemplarele.
tăşescă şi bravura înaintaşilor voştri să vă •se-1 delăture. De aci urmeză o in- fiă-care <ji a observat cu mare atenţiune
hă vouă spre pildă vrednică de urmat şi flamaţiune a ochiului, care produce nisce paiangenl şi s’a convins, dice el, că.
să vă însufleţescă aşişderea şi pe voi la ,,AkaîSBJBţ literali^ . Repăşind cu finea în cele mai multe caşuri orbirea aceste animale sunt cei mai buni prevesti­
4
asemenea purtare, la asemenea vitejiă des- an. c. dela redactarea „Revistei Ilustrate , ochiului. tori ai timpului.
14
preţuitore de morte, când tronul şi patria prind a-ml publica scrierile proprii în broşure A doua causă a oibirei este Căpitanul Quatamâre spune, că pă~
vor ave odată lipsă de braţele vostre lunare de câte 3 cole. Broşura f. (de probă) concentrarea în mare măsură de ga- iangenii cei mici, cari atârnă în jos, pre­
de oţel. e şi tipărită şi conţino bucăţile: „Biserica zurî de amoniac. Gazul de amoniac vestesc timp frumos, când se arată mulţi
In resboiul cu Prusia, lupta hotărîtore pocăinţii , „Blândocul şi „0 inimă nobilă . este atât de puternic, încât iriteză prin grădini şi când cu sîrguinţă îşi ţes’
a
u
u
s’a dat la KânigqracU în Boliemia în 3 Iul. Cine vre să o aibă, fie bun a asigna sub­ şi silesce ochiul omului a lacrima. rociul lor.
n. 1866. scrisului 40 cr. (1 franc) şi cu întârcerea Ei bine, acesta fără îndoială prici- Când păiangenul cu cruce începe aşi;
Pe cât de rnăreţă, pe atât de înfri­ poştei o va primi. Convenindu-i, apoi va nueace un mare rău şi calului. Este ;ese rociul, atunci ne putem aştepta la dile-
coşată a fost bătălia acâsta, care durere, abona şi broşurile următore, cari vor fi tot der de datoria fia-cărui proprietar căldurose. Tot a timp frumos însemnă şi
s’a sfârşit cu învingerea inimicului şi cu atât de mari, ca broşura 1, Jal căror preţ bun, care doresce se aibă animale aceea, când păiangenul cu cruce stă în
retragerea luptelor nostre. însă va varia după numărul abonanţilor; sanetdse la vedere, ca grajdurile se mijlocul rociului. Decă se vâd puţini pă~
Românii dela regimentele curate ro­ cu cât vor fi mai mulţi abonanţl, cu atât şi-le aeriseze cât se pâte mai des, şi iangenl atârnătorl, şi apoi mai ţes şi puţin,
mânesc!, ori în cea mai mare parte româ­ va fi mai mic preţul de abonament. Aşa' gunoiul se-1 depărteze din ele cel atunci timp de 48 de ore se schimbă timpul..
nesc!, ca dela regimentele Nr. 2 de aici, decă vor fi 250 abonanţl, atunci preţul mai puţin de două ori la cji, căci Va fi timp ploios, când nu se vâd de
Nr. 33 dela Arad, regimentul bănăţân ro­ unei broşuri va fi 32 cr., decă vor fi 300, din acest gunoi se formâză mulţimea oc paiangenl atârnătorl (acăţătorî) sâu chiar
mân grăniţer Nr. 13, din care s’a format 28 cr., dâcă vor fi 360, 23 cr., dâcă vor fi de gazurî stricăciose vederii anima- dâcă se vâd câte unul-doi, având un fir
mai tâi'diu regimentul 43 din Caransebeş, 400, 20 cr., decă vor fi 450, 18 cr., decă ului. scurt, atunci în diua următore plouă; de-
apoi regimentele Nr. 51 dela Cluşiă, Nr. vor fi 500, atunci preţul va fi numai 15 O a treia întrebare de cea mai asemenea va ploua, decă spre seră păian-
61 dela Timişora, 62 dela Mureş-Oşorheiu crucerl. mare însemnătate este lumina. Ori­ genii ţes şi încă de timpuriu se retrag îm