Page 29 - 1898-12
P. 29
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flăcare ji,
AflmMstrdţieea ?i Tipografia. Abonamente pentri Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI-, pe şise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecii 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şise
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUHE tn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol. '
următdrole Birouri de anunolurl: Se pronumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
fiax. Augenfeld & Emerlch Lesner, afară şi la d-nii oolectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Naehf. Anton Oppelik. H Abonamentnl pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Admmistruţiunea. Piaţa mare,
er, Ekstoin Bernat. In H am Târgul Inului Nr. 30, etagiu
6urg: Karolyl k Llsbmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu “TT" *T T “T 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a S.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. siu 20 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 269. Braşe?, luni-Marţi 8 (20) Decemvre.
lemesea. mentul acesta tot mai nesuferite au trul-preşedinte, cel mai urgisit de osă, şi se crede, că acest răspuns al Maj.
devenit raporturile guvernului cu oposiţiă. Sale va cuprinde pasage relative la lărgi
Decă este adevărat, că t6te pă oposiţia, pănă ce ele au ajuns în Nemesea îl ajunse şi pe Perczel rea competenţei dietelor .
44
catele se resbună în lumea acesta, stadiul estremei duşmănii, ce a pro în judecata, cu care tdtă pressa opo-
atunci cele ce se petrec acjî în dieta dus disordiuea şi halul de acjî în siţională, fără deosebire, i-a întim-
ungară şi în jurul ei nu fac, decât dietă. pinat candidatura. De-arendul i-s’a Saşii şi, alegerile municipale. „Sieb.
44
se ilustreze în modul cel mai viu Din cunoscutul manifest cătră spus, că este „prototipul violenţei d. Tageblatt dinSibiiu publică a corespon
44
acăstă esperienţă a vieţei. „naţiune , din tdte enunciaţiunile, nelegale , că „e violent şi gata la denţă despre ultimele alegeri pentru con
44
Regimul de volnicii şi de vio declarările, vorbirile, din toţi arti- tdte în interesul puterii , că „tdte gregaţia comitatului Braşov. Vorbesce des
44
44
lenţe, care prin terorismul seu, prin culii de eflar ai oposiţiei unite ma abusurile. violenţele şi brutalităţile pre atitudinea Saşilor „vercjl , cari, cjice,
despotismul de rassă, prin dispreţul ghiare răsună necontenit acusaţiu- regimului Banffy sunt legate de nu au participat numai în număr fbrte mic la
44
seu faţă cu legile şi prin cinismul, nea, că guvernul Banffy a esercitat mele său , că în tdte faptele lui de alegerea din subcercul I orăşenesc şi (jice,
cu care comitea ori ce abusurî în cel mai sălbatic terorism la alege pănă acum se manifestă „cea mai că numai acestei împrejurări, eră nu comi
44
folosul puterei sale, a ajuns se fiă rile dietale, că a falsificat prin adu bruscă şi nedrăptă părtinire , că tetului de cerc săsesc, ar fi a-se atribui,
o plagă pentru cea mai mare parte suri şi corupţiuoe cu ban! represen- „într’ensul se unesce dispreţul legei că în locul deputatului Hintz s’a ales un
a poporaţiunei statului, se fiă un taţiunea poporului şi că a făcut tdte cu cea mai egoistă volniciă şi că, Ungur. Citâză mai departe vocile celor două
41
flagel pentru popbrele nemaghiare : acestea conspirând în contra consti ca ministru de interne, „a luat în foi ungurescl din Braşov, între care una cere
acest regim, care a sciutse facă din tuţiei. Bauffy se căsnesce din răspu apărare abusurile de administraţia categoric, ca alegătorii maghiari să nu mai
parlament şi din tdte instituţiunile teri a se apăra, punend vina pe te cu o energia, cu o consecenţă fleg mârgă îu viitor cu Saşii moderaţi, „căci
ţerei un domeniu esclusiv de inte rorismul minorităţii. In contra aces matică şi cu un cinism ne mai po aceştia nu le fac nici o concesiune". De
44
rese speciflce maghiare, etă-1 acum tui terorism, cfl el, guvernul şi menit etc. aci conchide autorul corespondenţei, că
ce
urmărit de propriele lui fapte, 6tă-l partida „liberală sunt decişi a re- Ce să mai cjică după tdte aces Saşii moderaţi n’au încheiat nici un pact
14
faţă in faţă cu patimele şi cu spiri sista cu tdte puterile, apărând con tea oposiţia naţionalităţilor despre cu Maghiarii pentru alegerile municipale,
u
44
tele rele, ce însu-şî le-a crescut şi stituţia şi parlamentarismul. „lăudatul ministru de interne? Der cum susţine „Kr. Ztg. Corespondenţa se
le-a nutrit! Nimic nu ajută însă, nimic nu a(jî nu e rendul ei, ci al kossuthiş- încheiă cu următorele semnificative rân
Se credea regimul, poreclit li tilor, al apponyiştilor şi al celor din duri: „Observatorului atent nu-i va scăpa
mai pdte îmblâneji furia oposiţiei.
beral, pentru tot-deuna îngrădit îu Nimeni nu mai crede asigurărilor partida poporală maghiară. din vedere, cum şi din acâsta alegere de
contra perieulelor, ce ar pute ame elicei dela putere. Nu numai oposi Vedd-vor obstrucţioniştii ma întregire elementul maghiar a prins pentru
ninţa domnirea lui, căci diepunea ţia, ci şi fruntaşii liberali, car! au ghiari, cum o vor isprăvi cu Bauffy viitor nou curagiă, pe care e învederat, că
de-o covîrşitbre majoritate în dietă părăsit în mare număr partida gu şi cu Perczel. De-ocamdată sdrtea are intenţiunea de al desfăşura în fapte
şi se simţia scutit de oii-ce antago vernului, văd numai o singură scă răsbunătdre de păcate îi mână pe ei mai mari, decât s’a întâmplat de rândul
nisme periculose naţionale. In dietă pare: în retragerea lui Banffy din- înainte. acesta. Faţă cu astfel de întâmplări, cari
fiind Ungurii ei între ei, er naţio dinainte îşi proiectâză clar umbrele lor, ar
naintea mişcărei răsvrătitore a mi
nalităţile „duşmane statului scose norităţii. Dintre tdte relele, ce pot Convocarea dietelor provinciale fi neapărat de lipsă, solidaritatea politică a
44
de-acolo cu desevîrşire, mergea lu ajunge ordinea parlamentară, acesta din Austria. Piarul „Patria din Cernă Saşilor braşoveni. Cum stau însă adl lucru
14
crul neted şi câod deveniau stânga li-se pare cel mai mic uţi primesce din Yiena urmâtorea tele rile, acâsta, durere, nu se pote spera în-
cii mai impacienţi, acest regim scia gramă cu data de 15 Decemvre, care dâcă tr’un timp apropiat... 44
se i liniştdscă pentru moment cu in- Serman parlamentarism ungu s’ar adeveri, ar semnala o apropiată schim
scenarea câte unei noue prigoniri resc, în ce stare deplorabilă ai a- bare în direcţia federalistă: „Tote dietele
contra Românilor etc., cu câte-o juns prin păcatele celor, ce te că provinoiale ale regatelor şi ţărilor repre- 0 scrisore a ministrului Banffy.
nouă concesiune stdrsă dela Viena lăresc ! sentate în camera imperială vor fi convo Ministru-preşedinte Banffy a adresat
41
în „interesul maghiarismului şi ici- Astăcjl e rjiua destinată pentru cate în răstimpul intre Crăciun şi Amil nou. preşedintelui clubului liberal din Arad Var-
colo cu câte-o reformă aşa (fisă li alegerea preşedintelui camerei. Din Maj. Sa împăratul va transmite dietelor un jassy o scrisore, ca răspuns la o telegramă
berală. Budapesta se vestesce, că oposiţia răspuns, care va cuprinde şi un pasagiu de de felicitare. Scrisorea ministrului este de
A mers aşa un şir lung de ani, e decisă a face obstrucţiune faţă cu însemnătate politică deosebită. Răspunsul interes pentru situaţiunea actuală din Un
pănă ce eşind la ivelă un Banffy, acăstă alegere. Motivul şi-Ba aflat cătră dieta Bucovinei va fi redigeat şi în garia, şi mai ales pentru atitudinea, ce gu
îngâmfarea elicei domr.itdre a ajuns în caDdidarea la postul de preşe limba română. Este remarcabil, că răspun vernul este decis a-o lua în contra opo-
pănă acolo, încât la alegerile din. dinte a faimosului trabant al lui sul va veni la cunoscinţa dietelor pe tim siţiunei unite maghiare, care, cum elice
urmă dietale a ras aprope pe jumă Baoffy, a ministrului de interne pul ajurnării camerei imperiale, când s6r- Banfify, i-a făcut imposibilă orl-ce lucrare
tate oposiţia maghiară. Din mo Perczel. Acesta este, după mini3- tea parlamentului central a devenit dubi- parlamentară.
FOILETONUL „GAZ. TRANS . E remarcabil aşadâră caracterul repro- nâstre începuturi literare coincid cu primele cronologiei feuomelor fonologico-morfologice,
44
ductiv al literaturii culte românescl în epoca tipărituri românescl. Gaster bunăoră (în aşa precum ni se înfftţişază în primele mo
nascerii şi copilăriei sale, şi îu consequenţă prefaţa Crestomaţiei române, Lipsea 1891) numente de limbă românâscă; şi b) asupra
Limba vechilor n6stre cărţi e natural, decă aceste traducerl-începuturl caută să subordineze, ca provenienţă şi cro sintaxei, şi în special asupra stilisticei ace
bisericescî. n’au atât valore literarâ-estetică, cât mai nologia, texte vechi manuscripte, ca psalti loraşi monumente, în raporhd lor cu limba
mult linquistică. Er acest interes linquistic rea scheiană — tipăriturilor coresiane. Dâr textului original străin, din care s’a tradus.
[Fiinţa şi cronologia ei).*)
al primelor nostre traduceri bisericescî ia că raportul e tocmai invers, despre acesta Scopul meu e deci pur şi simplu să preci-
De dimensiuni din cele mai covîrşitâre, cu cât nu se mai pote îndoi a<jl acela, care a con sez principiile şi punctul de vedere din care
Nicolae Sulică. pe de o parte aceste traduceri representă templat cestiunea cu cât de puţin spirit şi trcbie apreţiafă limba vechilor ndstre scrieri
Mutări vetst religio et con- primele specimene mai bogate şi compacte procedură critică. bisericescî, şi nu un studiu detaiat asupra
seoratis (sc. carmÎDibus) uten- de limbă românâscă, ca formă şi fonologia, Pe de altă parte aceia, cari au con acestei limbi.
dum est. er pe de altă parte ni-se dă în acelaşi timp ceput corect raportul cronologic între tex III.
Quintilianus. ocasiune să asistăm şi la actul primei în tele tipărite coresiane şi textele manuscripte
In genere trei momente să pare a fi
I. cercări de a sistemiea şi consolida sntaxa, anteribre acelora, n’au cercat să clarifice pierdut din vedere aceia, cari s’au îndelet
Ca tăte literaturile, cari nu presentă şi în special stilistica românâscă în nouă mai cu dinadinsul şi raportul genetic, aşa nicit mai cu dinadinsul cu limba vechilor
în procesul lor de evoluţiune un mers na forme corăspundătora nouei sale chemări dâră originea şi timpul de provenienţă al nostre monumente literare, scrise ca şi ti
tural şi original — cum e bunăoră la an- literare. Şi dâcă limba acestor traduceri ne limbei depuse în cele mai vechi monu părite, câte ni-s’au păstrat pănă acjî. Fiind
t ca literatură elină — aşa şi literatura ro oferă un bogat material de forme archaice mente literare românescl, scrise ca şi tipă aceste vechi monumente de limbă tâte tra
mână îşi ia începutul cu nisce simple tra românescl, în ale sintaxei şi stilisticei vom rite, cu tote că numai şi numai resolvarea duceri din limbi străine, din cea slavă sâu
duceri. vedâ repetându-se şi aici fenomenul destul acestei probleme, stabilirea de principii posi- grecâ-scă, nu s’a clarificat în de ajuns:
Şi precum punctul de mânecare al li- de cunoscut şi din istoria altor limbi: fal tive în acâstă eestiune, are chiămarea să 1) raportul între traducerea românâscă
teraturei naţionale la tdte popdrele moderne sificarea surprindâtore a spiritului naţional servescă de directivă şi cinosură în apre- şi originalul străin.
creştine îl alcătuesc traducerile cărţilor bi al limbei românesc!, falsificare datorită in- ţierea corectă a acestor texte, atât în par 2) atitudinea diferiţilor aşa iţişi tradu
sericesc!, aşa şi primele începuturi de li fiuinţei magnetice a originalului din care tea lor fonologică morfologică, ea timp, cât cători, faţă de antecesoiii lor, respective faţă
teratură cultă la Români coincid cu tradu s’a tradus. şi îu ale sintaxei şi stilisticei, ca prove de textele românescl deja existente şi aşa uti-
cerea cărţilor sfinte eclesiastice. II. nienţă. lisate de e>; şi
*) Cetită în I. şedinţă mixtă a societăţii A fost un timp, când se credea, şi Drept aceea asupra acestor două puncte 3) raportul între limba scrisă bisericăscă
„Petru Maior , Budapeşta (10 Dec. st. n. 1898;. sunt şi acjî de aceia cari cred, că primele voiii insista în cele următore: a) asupra şi cea vorbită contimporană.
14
