Page 3 - 1898-12

N. 262 -1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6.

se află şi deputaţii saşi: "Binder, Brenne- rea elevelor, a încredinţat’o Prea Yen. Con- Împăratul Wilhelm la Roma. „Esercito cum un ţîntaş cu ochi ageri, dâcă stă în­
1
berg, Bruckner, Dorr, Hintz, Meltzl Wil- sistor profesorilor Ioan F- Negruţiu, Ioan Italiano * aduce soirea, că împăratul Ger­ dărătul tunului de adl eu prav fără fum,
-heîm şi Oskar şi Trauschenfels. Raţiu, Nicolau Pop şi Teodor Vandor, în maniei va merge în Martie viitor la Roma pâte să urmărâscă cu ochii calea glonţului
frunte cu meritatul director preparandial pentru a asista în Quirinal la desvălirea şi se vede curat, cum acesta face arcul în
George Muntean, care deşi are 30 ani de frescelor nouă dela ambasada germană. aer şi apoi isbesce în depărtare.
Jubileul lui Rieger.
serviciu pe cariera instrucţiune! deşi e Gândacii de Maiu anatemisaţî. La 1320
Din Praga se anunţă, că Vinerea tre­ asesor consistorial, căruia îi sunt încredin­ în Avignon gândacii de MaiO au causat
cută s’a serbat acolo cu mare însufleţire ţate tâte afacerile învăţătorescl din vasta Serată literară în Cluşiu. agricultorilor pagube atât de mari, încât
aniversarea de 80 anî a cailei nascerei re­ nâstră Archidiecesă, deşi este membru la Clusiu, 8 Decemvre n. 1898. aceştia au fost siliţi a-se adresa la nunciul
numitului bărbat naţional ceh Dr. Rieg r. tâte forurile centrale, cum e forul matri­ Tinerimea română dela universitatea papal şi la episcopul de Avignon pentru
Au. luat parte la acostă serbare tâte parti­ monial, escatoral etc., membrul şi sufletul a-i scăpa de acea plagă prin anatemă.
de aici, a aranjat în 4 1. c. o serată literară
dele eehice fără deosebire, recunoscând comisiunei scolastice archidiecesane, cu
în sala cea mare a Hotelului Central. După obiceiul vechili de atunci, nimeni nu
astfel cu toţii meritele vechiului conducă­ tote acestea a fost cel dintâiă, care s’a an­ putea fi osândit, fără a fi ascultat. Cei doi
Acâsta a fost prima serată literară aran­
tor al Cehilor bătrân?. gajat a instrua pe sus numitele eleve, şi prelaţi au numit, ca advocat al gândacilor
jată de tinerimea universitară de aci.
Cu acâstă ooasiune s’a dat o repre- acesta numai din motivul, ca să ajute ins- acusaţl, pe un canonic, âr alţi doi preoţi
Tinerimea, ca să consolideze şi să
sentaţie festivă în teatrul naţional cehie din trucţiunei poporale, căreia şi-a dedicat din înalţi s’au dus la locurile pustiite de gân­
facă mai apropiate legăturile dintre ea şi
Praga, la care a asistat pănă la sfîrşit şi tinereţe totă activitatea şi tote puterile sale între cetăţenii români din Cluşih, a hotă- daci, provocând pe aceştia în numele S-tului
locţiitorul contele Coudenhove, precum şi sufletescl şi trupeşei. — Rap. Scaun, ca pe a 3-a di să se presente îna­
rît să aranjeze serate literare de acest fel,
mareşalul ţărei, prinţul Lobkoviţz, număroşî intea forului episcopesc, ca acolo să se le­
Numărul studenţilor români în Viena, cât numai se va putâ mai des. La aceste
aristeeraţi şi mai multe deputaţiunl eehice gitimeze. Fiind-că gândacii nu s’au presen­
mai ales în ce privesce pe cei născuţi în serate vor fi invitate şi familiile din loc,
■Când s’a presentat Rieger, a fost salutat cu tat pe cb numită, advocatul în numele
ua
c
România şi Transilvania, e în decresc re. ca astfel, mai des fiind împreună, mai bine
u
nesfîrşite strigări de „slava** şi „nazdar . lor în vorbirea sa de apărare a cjis, că şi
Acâstâ împrejurare tristă îşi află esplicarea să se cunâscă şi să facem mai mare progres
Pe la 11 ore, când s’a întors aoasă, ei (gândacii), ca şi celelalte creaturi, au
în faptul, că bursierii statului român sunt pe terenul social, ca pân’ acum.
pe tot drumul a trecut printr’un cordon, Serata primă, deşi n’a avut un pro­ dreptul să-şi câştige de unde pot hrana
trimişi mai cu sâmă în Francia, âr îo ce
ce l’au format reuniunile eehice. îndată ce gram aşa de bogat, a succes destul de lor, âr representarea lor înaintea forului
privesce tinerii din Ardeal, Bănat şi Ţâra
s’a urcat în trăsură, mulţimea între acla • episcopesc a scusat’o, dicând, că mişcarea
ungurâscă, aceştia sunt împedecaţl de-a bine.
mări entusiaste a desprins caii şi a tras ea Vorbirea de deschidere a rostit’o d-1 lor încâoe şi ’n colo nu este asigurată, Ou
urma studiile în Yiena prin aceea, că mi-
însă şl trăsura pănă la locuinţa lui Rieger. Emil Szabo st. fii., arătând importanţa se­ tote acestea judecătoria a decis, ca toţi gân­
nisteriul maghiar nu contrasemnâză pentru
înaintea casei sale, reuniunea de cân­ dacii de pe sămănăturile locuitorilor în timp
străinătate stipendiile votate prin adminis­ ratelor literare în genere, cât şi special faţă
tări „Hlaholl** a cântat imnul naţional. Ju­ de 3 (file să se depărteze pe câmpul de­
tratorii fundaţiunilor naţionale; afară de de noi, de Cluşenî. Declamările d-lor Ştefan
bilau tul a ţinut apoi din ferâstra casei sale semnat cu table mari, unde au destul de
asta, cunoscuta ordinaţiune ministerială Scridon („Dormi în pace** de Vlâbuţă) şi
un discurs cătră mulţime, cjicâud, că el Romul Rem Raţiu („Decebal cătră popor**, mâncat. Tot-odată gândacii au fost decla­
prin care nu se mai recunâsco în Ungaria
tot-deuna a fost un Ceh credincios în spi­ raţi, ca râu făptuitori şi ca plaga omenimei.
diploma de medic câştigată în străinătate, de Coşbuc), au succes fârte bine şi publi­
ritul lui Palacky. Sâmbătă a fost şedinţă — O altă judecată tot în contra gândaci­
a făcut imposibilă tinerilor dela noi stu- cul i-a răsplătit cu aplause frenetice.
festivă la primăria vechiă din Praga. lor de Maiă s’a făcut la 1473 de cătră
diarea medicinei în Yiena. In urma acâsta, De-asemenea a cântat frumos pe vio-
Aici Rieger a fost felicitat de frun­ episcopul de Lausania. — La 1519 însă un
după cum constată raportul societăţii „Ro­ lină d-1 Virgil Pop st. jur., care la dorinţa
taşii Cehilor din Bcemia, Moravi a şi Sile- primar din Elveţia a citat înaintea sa pe
u
mânia Jună , numărul membrilor ordinari publicului a esecutat mai multe bucăţi, şi
sia. El a mulţumit la manifestaţia acâsta şârecii de câmp.
ai acelei societăţi, care înainte cu 10—11 d l lân Mezin st. jur. cu vocea, cântând
unanimă de simpatie, îndemnând pe cei de
ani era de câte 36—40, în anul administra­ duiâse şi frumose doine românescl.
faţă, să fiă uniţi şi perseveranţl în munca #
tiv 1897—98 s’a redus la 29. Din Ardea, Punctul culminant al seratei a fost JL S t e b a t m r ă.
naţională, şi să se străduâscă a ajunge la
au fost în anul 1897—93: 11, din Bănat 3, conferenţa d-lui Ioan Scurtu st. în litere, Revistă Economică *. Ni-se [comunică:
1
o înţelegere pe basa egalei îndreptăţiri cu
din Ungaria 2, în anul administrativ curent despre Ooşbuc. Intr’o limbă românâscă cât Delegaţiunea de 5, alâsă de conferinţa di­
partea germană a poporaţiunei boeme.
însă numai un membru s’a înscris din aceste se pâte de frumâsă, cu un mod dulce şi rectorilor de bancă, ţinută la 25 şi 26 Iu­
Sâra a fost banchet festiv în onârea
ţări. — Ou ocasiunea acâsta mai amintim, elegant de predare, a desfăşurat pe lung nie a. c. s’a întrunit în Sibiiu la 27 Nov.
lui Rieger. Primul toast l’a ridicat prinţul
că fundaţiunea jubilară a societăţii „Ro­ întrâga activitate literară a lui Ooşbuc. In a. c., şi a decis, ca cu începere dela anul
Lobkoviţz pentru Majestatea Sa, făcând
mânia Jună pentru crearea unui alumneu introducere a făcut asămănare între pesi­ nou 1899 să se înfiinţeze un organ publi­
14
amintire şi de jubilantul, cere a sciut să
român în Yiena constă din 2653 fl. 52 or. mismul lui Eminescu şi optimismul lui Coş- cistic întitulat „Revista Economică**, organ
unâscă interesul poporului, cu interesul di­
Pe lângă asta, societatea are un fond nea­ buo, ,şi a arătat, că precum Eminescu e pentru societăţi financiare şi comerciale*^
nastiei.
tacabil de 16,120 fl., fond de reservă 450 fl., mare în esprimarea durerii, aşa Coşbuo e Direcţiunea acestei reviste a fost încredin-
Serbarea s’a încheiat printr’o serenadă
fond disponibil 251 fl. neîntrecut în esprimarea bucuriei. A trecut tată secretarului Delegaţiunii, D-lui Dr.
monstră, ce au făcut’o vre-o 300 de studenţi apoi la desfăşurarea vieţei şi activităţii lui
univesritarl înaintea locuinţei lui Rieger, Dela comună. Primarul oraşului nos­ Coşbuc, descriind în colori vii întrâgă ac­ Cornel iu Diaconovieh. Revista se va publica
.cântând cântece naţionale eehice. tru ne aduce la cunoscinţă, că o adunare tivitatea literară a lui Coşbuc, analisând în fascicole lunare, formatul „Transilvaniei,
generală a representanţei comunei orăşe­ în estesiune de 40 pag. de fie care număr
mai multe poesii de ale lui în mod adevă­
nesc! se va ţinâ Joi în 15 Decemvre n. 1898, şi va cuprinde articole de politică finan­
rat critic.
la 3 ore după amâdî, sub preşedinţa d-lui ciară, studii de administraţie şi de mani-
SOIRILE DILE1. D-1 Scurtu a vorbit aprâpe o 6ră,
i vice-şpan Dr. Frideric Jekel, fiind la or­ pulaţie technică financiară, se va ocupa cu
— 80 Noemvre v. dinea dilei : 1) Alegerea economului oraşu­ ascultat fiind cu atenţiune şi frenetic aplau­ cestîunl comerciale, agronomice şi indus­
dat de public, care l’a ascultat pănă la triale, cu mersul lucrării institutelor nâstre
Alegerile municipale. Alegerile de Sâm­ lui (Stădtischer-Wirthsehafter) 2) alegerea fine cu mare interes.
bătă pentru întregirea, conform legii muni­ unui forestier ajutor orăşenesc. — Prima­ finanejare şi comerciale, cu învăţământul
cipale, a membrilor congregaţiei comitatului rul a convocat tot-odată pe diua de 14, Aşa am ţinut noi prima serată lite­ şi literatura nostră economică, şi va da o
Braşov au decurs în oraşul nostru în tâtă eventual continuare pe cjiua de 15 Dec. rară aici în Cluşiă. Sperăm însă, că a doua deosebită atenţiune şi legislaţiunii şi juris-
liniştea. In cercul al IlI-lea de alegere (subur- a. c. o adunare generală ordinară a repre­ serată literară va succede şi mai bine, şi dicţiunii de interes economic; în fine va
biul Scheiii) alegerea s’a făcut sub presidiul sentanţei comunei orăşenescl. vom putâ satisface mai mult aşteptărilor publica cursurile de bursă, sortările, anun­
publicului. După serată ne-am întrunit cu ţările societăţilor nostre economice eto.
d-lui Ios. Puşcanu. Au fost aleşi d-nii Lu­
Societatea academică „România Jună** toţii la masa veselă, unde am petrecut pănă Ast-fel „Revista Economică** va fi chiemată
dovic Roman, Arsenie Vlaicu, adv. Octavian
din Viena s’a constituit pentru noul an târejiu. şi va avâ să fiă un călăuz şi sfetnic atât
Sorescu, d-1 Nicol. Tcir eseu. Toţi aceşti
şcolar în următorul mod : Preşed.: med. Sincer. al instituţiunilor nâstre economice, cât şi
patru au fost şi pănă acum membri ai
Marius Sturza-, Vice-preşed.: forest. Aure-
congregaţiei. Despre celelalte alegeri din preste tot al cercurilor, ce se ocupă cu
lian Ţurcqn; Secretar I : jur. Mihaiă Popo-
oraş vom raporta mâne notăm numai, că ULTIME SOIRI diferitele ramuri ale economiei. „Revista
vid; Secretar II: jur. Bogdan de Pruncul; Economică** s’a pus pe basa principiului
în cercul II din cetate a fost ales direc­ Budapesta, 12 Dec. Membrii
Cassar: med. Nicolae Dracinschi; Contro­
torul poştei d-1 br. Purceii Bela în locul partidei , independete“, „naţionale** cu totul nou în literatura nâstră publicis­
lor: techn. Eugen Muntean; Bibliotecar:
1
d-lui Ernst Hintz. şi „poporale* an hotărît unanim se tică, că va remunera tâte articolele ce 19
med. Richard Linche; Econom: med. Uie va publica, şi ast-feJ va putâ conta la con­
adreseze un manifest, cătră ţbră în care
Vicarul Făgăraşului, Basiliu Raţ, după Ganea. — Comisia literară: Med. Marius cursul unui cerc întins de puteri compe­
cum comunică „Unirea", este rechiămat la Sturza, jur. Guilelm Şorban, jur. Mihaiă se arate, că vor lupta ca se împedece tente. Preţul de prenuinerare s’a stabilit îu
Blaşitt, fiind numit acolo profesor de S-ta PopovicI, med. Nicolae Dracinschi, jur. atentatul, ce guvernul vie se l co­ suma de 5 fl. pe an. Numărul de probă va
■Scriptură la facultatea teologică, pe lângă Nicolae Carabioschi. — Comisia revecţâldre: mită contra constituţiei. apârâ cu finea anului curent.
■păstrarea titlului de vicar foraneu. Depăr­ Med. Alexandru Crăciunescu, techn. Oc’a- Banffy a fost erî primit în au­ *
tarea venerabilului vicar dela Făgăraş, vian Păscuţiu, forest. Arcadie Procopovicl. dienţă de monareh. Se cjiee, că pri­ ,,Pinten. Viteazultradiţiunl, le­
unde şi-a făcut atâtea merite ca preot şi La seminariul teologilor din Blaşiu e mirea ar ti fost 16rte giaţidaă şi că gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Rctc-
ca Român, va fi de sigur adânc regretată numit prefect de studii d-1 profesor Dr. a durat 1 oră. ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com­
-de toţi Românii făgărăşenî, a căror stimă Ioan Sânii.ălean, âr d-1 Al. Cinra, absolvent Yice-preşedintele camerei Lud. pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
se cuprind fârte interesante tradiţiunl şi
-şi simpatiă generală şi-a câştigat’o prin de teologie, e numit profesor suplent de Lang încă a părăsit partida „ li bo­ istorisiri din tâte părţile, pe unde a um­
faptele şi purtarea sa înţelâptă, românâscâ teologia morală şi pastorală. ra 1 ă “. blat Pintea. Se află de vândare la tipo­
şi întot-dâuna sinceră şi binevoitâre. grafia .„A. Mureşianu** în Braşov şi la au­
:
Mulţămita monarchului. Ofieiâsa „ Wie­ torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
Curs pregătitor pentru elevele prepa- ner Zeitung publică un rescript preaînalt D I V E R S E . posta 23 cr.).
u
*
randiste în Blaşifl. Ni-se scrie din Blaşih : adresat contelui Tliun, în care monarchul Celeritatea glonţului de tun. Celerita­
Minunate sunt pentru popor scrierile
De mult s’a simţit în Blaşiă lipsa unui în termini călduroşî mulţămesce pentru tea glonţului tunurilor cu repetiţie este
fericitului Ioan Creangă, caii conţin cele
curs pregătitor pentru numărâsele eleve serbările jubilare arangiate în diua de 2 mai mare de 17—35 ori, decât celeritatea
mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc.
privatiste, cari se pregăteau pentru cariera Decemvre în Austria. Pentru manifesta- celui mai repede tren-expres. Dâcă acâstă N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici
•de învăţătâre. Acest curs, de forte mare ţiunile de iubire şi alipire dovedite cu acest celeritate a glonţului de tun n’ar scădâ, dintr’un sat, în care esistă cetitori români,
însemnătate atât pentru causa şcolară, cât prilej de cătră popârele sale, Majestatea atunci un astfel de glonţ, dâcă i-am da căci ele procură cetitorului nu numai fârte
plăcute momente de petrecere, dâr îi dau.
mai ales pentru elevele privatiste, s’a în­ Sa cere graţia cerâscă asupra lor şi le do drumul, dela 8 ore diminâţa pănă la 8 âre
şi fârte preţiâse poveţe şi învăţături. Tâte
fiinţat şi deschis pe lângă institutul nostru reşce fericire neturburată. Rescriptul a sâra ar încunjura întreg globul pământesc.
scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise
preparandial din loc în 8 Decemvre st. n. fost publicat şi prin afişurî lipite pe zidu­ Glonţul tunului merge pănă la o distanţă francat şi se pot căpăta la tipografia „A
ţCondueerea acestui curs, respective instrui­ rile Vienei. de 12—15 mile. De aceea este interesant, Mureşianu** în Braşov.