Page 30 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 2G9 -1698.

Deja la început Banffy declară, „că crea legi pentru ţâră. Aceia, cari în mod Octomvre 1894, de pe vremea, când d-1 desfiinţată vre-o lege specială, şi din cifra
guvernul şi partida liberală sunt firm ho- meşteşugit au creat aceste stări, n’au fost Sturdza era în oposiţie. de 144,500, deşi s’au înglobat aici tote bi­
tărîţi a-se opune din iote puterile terorismului numai în deplina cunoseinţă că fapta lor Guvernele liberale dela început (1860 sericile şi şcolile din străinătate, prin ur­
mare şi biserica Sf. Nicolae şi şcâla din
unei minorităţi, cu direcţie lieterogenă şi a va trebui să provâee cu finea anului stări —68) au dat ajutârele bisericei şi şcâlei
Braşov, nu se pote deduce, că este o slă­
14
restabili capacitatea de muncă a parla­ afară de lege, ci le-au provocat cu scopul din Braşov cu tâtă „protestarea de atunci
bire sâu o anulare a legilor speciale, căci
mentului. Naţiunea maghiară — (Ţ 06 m i hotărît, ca provocând stările afară de lege, a Ungurilor („Nu-i adevărat, că au protes­ legile nu se pot desfiinţa, decât tot prin
41
nistrul — nu va fi şi nu pâte fi părtaşă să potă trage la răspundere guvernul şi tat atunci! esclamă d-1 Maiorescu). Atunci legi şi nu prin budget.
acestui cutezat antentat. Orî-cât partidele majoritatea parlamentară. Faţă cu acâstă era altfel de miniştri, nu ca Tache Ionescu Aşa fiind istoria acestei ceştii, aşa
aliate provisor se vor nisui a destrăma par­ uneltire frivolă şi primejdiâsă din punct (în 1894), dela care „miniştrii ungurescl cer fiind tot firul acestei alocaţiunl budgetare,
vă rog să încercăm a ne explica cuvintele
tida liberală şi a răsturna guvernul, a de vedere constituţional, partida liberală şi primesc socotâlă despre cum se aplică
din urmă, clise în aceea şedinţă a nostră
41
căuta îndreptăţire pentru degenerarea lup­ a luat posiţie prin proiectul de lege al lui bugetul statului . („Dâr D. T. Ionescu a
dela 15 Maitl anul curent de d 1 minstru-
telor parlamentare, a nega faptele inve- Coloman Tisza. Acest proiect nu însâmnâ a plătit anuitatea. Nu seim ce se cere as- preşedinte, acele cuvinte, cari m’au făcut
derate şi a întuneca adevărul lor: niciodată că guvernul transpune asupra majorităţii tăcjl, de nu se mai plătesce , observă d. atunci să cer cuvântul şi m’au îndemnat
41
(partidele din oposiţie — Trad.î nu vor fi răspunderea, cu oare cl este obligat — în Maiorescu). Mai susţinea „V. Naţ. , că la acum să-’i adresez interpelarea de faţă.
11
în stare. “ virtutea principiului suprema lex — faţă cu 1870 venind conservatorii la guvern, ei Etă ce spunea d-1 ministru-preşe­
dinte :
11
Spune mai departe, că guvernul a statul magh'ar şl cu susţinerea ordinei de „sub presiunea dela Pesta au şters din
„In 4 Martie, onor. d-n Lascar aicea:
îuaintat la timpul său proiectele pentru stat chkr şi în stări afară de lege); nu în- buget subvenţiunea, ce se da şoolelor din „Nu am mers ÎDsă aşa de departe, încât să
pact, comisiunile camerei le-au desbătut şi sâmnă nici împuternicire generală, fiind-că Braşov. „Revin însă liberalii la putere şi „refusăm şcolelor din Braşov sumele, cari
în merit; chiar nici punctele de vedere o astfel de împuternic're guvernul n’ar subvenţiunea încă mai mărită se înscrie „sunt înscrise în budgetul statului nostru,
w
estrem oposiţionale n’au putut ridica în putâ Drimi decât în formă legală ; nu în- din nou . „Ministrul sub conservatori, care „fiind-că acele sume represintă veniturile
contra lor escepţiunî după cari — presu- sâmnă, în fine, garantarea prealabilă a au- a şters din buget subvenţiunea a fost d 1 „bunurilor, cari au aparţinut bisericei din
„Braşov, pe care le-a luat statul român.
41
punendu-se comunitatea vamală cu Austria torisării neţărmurite — ci însâmnă aceea, T. Maiorescu ... „Er d-1 Take Ionescu întrerupe ast-
— interesele economice ale Ungari-i n’ar că face imposibil unui guvern ajuns în mi­ Eu, care am subscris acea propunere „fel: D-1 Sturdza a oprit din nou a-se mai
fi asigurate pe tâtă linia. Guvernul n’a noritate aplicarea precedentului de aeji, in- din iniţiativa parlamentară pentru adaosul „libera acâstă sumă.
de 15,000, eu oare am susţinut acâstă lege
lăsat în îndoia'ă parlamentul asupra ces- sâmnă documentarea încrederei partidei specială în Senat şi am documentat’o şi „Aşa-dâr d-1 Lascar, în 4 Martie a
tiunei, că ce fel de atitudine va urma în liberale faţă de guvern şi solidaritatea ei cu am pus totă cestia pe adevăratul ei tărâm „afirmat, nu în ascuns, nu pe sub mână, ci
caşul când proiectele psctului n’ar pute el hi lupte, la cere este avisat faţă cu mi­ legal, eu, fiul lui Ioan Maiorescu, eu să fi „deschis, în parlament, că d sa, în timpul
w
trece prin parlamentul austriac; el a des­ noritatea, pentru esenţa constituţiunei . şters subvenţia şcâlelor române din Braşov „ministerului Aurelian, a dat subvenţie şcâ-
făşurat cu totă sinceritatea intenţiunile sale. Ministrul îşi esprimă la fine bucuria şi să o reînfiinţeze alţii! Dâr cu ce fel de „lelor din Braşov şi m’a acusat pe mine,
neadevăruri, cu ce fel de falşurl hrăneaţi „că eu nu am dat’o. Şi la aserţiunea d-lui
Este prin urmare nejustificată acusaţiuuea pentru manifestarea încrederei clubului li­ d-vostră mintea cetitorilor d-vostră la 1894?! „Vasile Lascar s’a asociat şi d-1 Take Io-
partidelor unite oposiţionale, că guvernul beral din Arad. „nescu, confirmând cele cjise d-1 Las-
Sciţi, cine este cel dintâiîî, care a în­
n’ar fi dat lămuriri asupra atitudinei sale cercat să suprime acea subvenţie legală? „car... D-1 Brabeţeanu s’a întrebat: dâcă
în cestiunea pactului. A încercat să o suprime Alexandru Orăscu „am dat vre o sumă şcâlelor din Braşov,
Dreptul bisericei şi al gimnasiului „răspund clar, că nu am dat nici o para,
„Provocarea la acesta este numai un la căderea nâstră din minister; a fost el „nici la întâiul, nici la al doilea minister.
pretext faţă cu faptul dovedit, că oposiţia român din Braşov. 3 săptămâni ministru al cultelor, îndată la
Aprilie 1876, tocmai după ce trecusem în „Mă întrâbâ de ce nu am dat? Răs-
vrâ să împiedece parlida liberală şi guver­ budget, cum a-ţî vădut’o, acea menţiune „pund clar şi neted: fiind-că cunosceam
(l$iu §eiiistiil roman.)
nul în împlinirea problemei sale vătămend expresă despre a doua lege specială. Atunci „rescriptul guvernului ungar din 1875 şi
parlamentarismul şi prin acesta făcând im­ D-nul Titu Maiorescu continuând: Orăscu, ministru dela 4 pănă la 26 Aprilie „legea ungară din 1883, cari iuterejic, sub
Dâr cum voiţi, d-lor, să se tăgăduâscă 1876, în acest scurt interval de 3 săptă­ „pedâpsâ de a fi închise, ca şcolele româ­
posibilă funcţionarea aparatului constitu­
de vre-un ministru sâu fost ministru al mâni, propune anularea legii mele şi sus­ nesc! de dincolo să primâscă subvenţiunl
ţional maghiar. Ţâra întrâgă o simte acesta,
ţărei acâstă alocaţiune? Dâr nu este în­ pendarea subvenţiunei legii vechi de „dela guverne străine şi fiind că nu era cla-
ba dâcă facultatea de judecată a oposiţiei scrisă în budgetul ţărei? Dâr nu stă bud­ 23.500 lei. Este raportul său cătră consi­ „rificat, că ceea ce se dă la Braşov nu e
n’ar fi orbită de ura personală, ea însăşi ar getul în „Monitor ? Dâr nu este publicată liul de ministru Nr. 3334 dela 22 Aprilie „o subvenţiune, ci o rentă pentru bunuri,
41
trebui să recunâscă, că împiedecarea cu în „Monitorul Oficial şi legea specială 1876, din dosarul ministerului cultelor, di- „ce s’au ridicat din proprietatea bisericei
u
11
forţa a activităţii parlamentare, a adus şi dela 1868 şi votarea legei dela 1875 pen­ visia şcolelor Nr. 220 dela 1876. Din no­ „S-tului Nicolae .
tru biserica Sf. Nicolae din Braşov, şi când rocire cade Orăscu şi vine un ministru mai
păuă acum pagube ireparalibile patriei şi Astădl, d^pă-ce la 1875, la discutarea
aceste acte şi desbaterl sunt publicate în inteligent la culte, Chiţu, care sfîşie acea legislativă a lucrului, era clarificat, după ce
intereselor maghiare. „Monitor , se pote ascunde unui ministru propunere, şi astfel se continuă darea sub­ deja la 1860, cum aţi văcjut din scrisârea
41
„Acest efeot al terorismului minori­ străin, că se dă acâstă alocaţiune bisericei venţiei; şi în tot decursul de 12 ani al tatălui meu, era clarificat, d nul Sturdza nu
şi şcâlelor din Braşov? ministerului Brătianu şi sub toţi miniştrii
tăţii nu l’ar contrabalansa împrejurarea, e clarificat.
dâcă majoritatea consituţională ar păşi în D-lor, este curiâsă acâstă necunos- conservatori după 1888 pănă la venirea la „Acestea nu le-am expus şi cu oca-
cinţă de causă, şi mai ales este curiosă guvern a d-lui Dimitrie Sturdza.
actuala eituaţiune pe terenul transacţiunilor. „siunea răspunsului la interpelarea d-lui
schimbarea de atmosferă în acâstă privinţă D-lor, firesce, că se revoltă cine-va
3
Acest fapt al forţei ar cuprinde în sine între timpul de astăclî, când d-1 StuHza când vede aşa întorcere a adevărului în „Petre Grădişteanu. Ce am cfi atunci?
caracterul unei concesiuni, care ar devalva este la guvern, şi timpul de acum de-abia foile publice! Dâr revolta nu este un sim­ „Atunci am spus, că nu am dat nimicnici
şi ar sistemisa revoluţia în contra consti- 4 ani, când era d-1 Sturdza în oposiţie. ţământ de prudenţă politică, şi nu se cu­ „întâiaşî dată, nici a doua âră. D-1 Brabe-
„ţeanu mai avea încă un mijloc de con­
tuţiunei într’un mijloc legal de luptă par­ Vedeţi, suntem la 1898, şi când vă vine, nu-mi acord dreptul să-i dau aici totă vingere. Să cetâscă cuvintele d-lor Vasile
vorbesc acum de acâstă cestiune, fără în­ expresia. Nici nu este bine, ca să acusăm
lamentară. „Lascar şi Take Ionescu, ca să se convin-
doială mă ascultaţi, văd că mă ascultaţi vre-un partid sâu altul în acâstă cestiune: „gă, că în adevăr nu am dat nimic.
„Dâr precum abusul cu drepturile li­ chiar cu bunăvoinţă, fiind-că acea cestie toţi âmenii cu minte din tote partidele nu
bertăţii publice nu pâte fi isvorul drep­ a şoolelor interesâză pe tot Românul, dâr au putut, deoât să lucreze în acelaşi sens ! „Nu am credut de cuviinţă, ca să dau
turilor, tot aşa forţa parlamentară nu pote mă ascultaţi — nu sciu de ce-mi face im- - Şi, precum vedeţi, că Guşti a făcut la „renta dorită, ca să nu se înrâiască situa-
11
da basa acomodată, ca provocându-se la presiunea — cu un fel de descuragiare, în 1868 o lege pentru sporirea alocaţiunei „ţiunea .
deosebire cu ceea ce era mai nainte. budgetare, noi conservatorii am făcut alta Aşa e în Monitor. Pe rotnânesce ar fi
situaţia şi încurcăturile provocate prin la 1875, şi toţi miniştrii, afară de câţi-va mai bine „să nu se înrăutăşăscă situaţiu-
Mai înainte, acum 4 ani, pe tema
acesta, minoritatea din parlament să potă rătăciţi, de câte-va deplorabile excepţiunl, nea“, căci „să se înrădscă sună urît (ila­
u
acestei cestiunî a alocaţiunei budgetare a
pretinde concesiuni pentru punctul său de bisericei şi a şcâlelor din Braşov, ce se au continuat cu îndeplinirea acestei obli­ ritate).
vedere. scria în organele d-vostră liberale? gaţii legale pănă mai acum cât-va timp. Apoi bine, d-le ministru-preşedinte,
„Forţa minorităţii a împiedecat gu­ Aici oratorul cetesce câteva pasagie Trebue să mai adaug o explicare pen­ legea acea ungară dela 1883, ne cum res­
vernul şi partida care-1 spnjinesce, de a dintr’un articul al „ Voinţei Naţionale din tru întrâga lămurire a cestiei. Tocmai criptul administrativ dela 1875, erau lucră-
44
acum mi-s’au adus din archiva Senatului, târe la 1884. De ce aţi dat la 1884, 1885,
pent-ru-că nu le am în biblioteca mea, bud­ 1886, 18S7, 1888 fiind d-vâstră ministru?
getele din anii 1886—87 şi 1887 — 88, în Cum de am dat eu la 1888 şi 1889, au
In ceea-ce privesce primul punct s’a techuicl eclesiasticl ai limbei slave, sâu gre­ care era ministru al cultelor, sub Brătianu, dat urmaşii mei dela 1889 la 1895, a dat
accentuat, ce e drept, că limba vechilor cesc!, âr pe de altă parte s’a remarcat şi actualul ministru-preşedinte, d-1 Dimitrie chiar d-nul Mărzescu sub ministerul Au­
relian ?
texte bisericescl sub presiunea influenţei necunâscerea suficientă a limbei, din care Sturdza. Pe când în ultimul budget al nos­ (Va urma)
originalului, are un aspect cu totul româ­ să traducă, de unde apoi mulţimea de false tru al conservatorilor dela 1876, stau sub-
venţiuuile relevate ca două legi speciale,
nesc, cu totul străin. S’a relevat ici şi co­ interpretări a diferitelor pasage din ori­ găsesc în budgetele d-lui Sturdza alocaţiu-
lea faptul, că limba traducerilor românescl ginal. nea budgetară pentru gimnasiui şi biserica Crisa ungară,
din sutele trecute stă în cel mai strict şi Sf. Nicolae din Braşov, învăluită, nu supri­ In cele două c^il® din urmă nu s’a
Nu s’a dat însă explicarra cuvenită mată, dâr învăluită sub următorul titlu sâu
servil rarort de dependenţă faţă de limba schimbat nimic în situaţia încurcată şi
acestor apariţiunl. Nu s’a accentuat posi- articol colectiv: Şcâlele şi bisericeie române
originalului slav; s’a intonat în deosebi, că critică interiâră.
ţiunea, ce cu necesitate a trebuit s’o ia tra­ din streinâtate (tote câte ar fi) lei 144,500.
limba românâscă bisericâscă geme de sla­ (Budgetul cultelor pe 1886—1887 pag. 120, Şedinţa de Sâmbătă a dietei, care era
ducătorul român faţă de original, în acea
visme, âr în parte şi aceea, că spiritul ge­ pe 1887—1888 pag. 136). aşteptată cu mare încordare (şi interes din
epocă lipsită aprâpe cu totul de tradiţiunî
nuin al limbei românescl e falsificat prin Ce este acâsta d-lor? tâte părţile a avut — contrar aşteptărilor
literare; s’a neglijat cu desăvîrşire releva­
adoptarea în massă de elemente şi con Pâte a fost o simplă acomodare bud­ — un curs mai liniştit. Şedinţa a presi-
rea principiului conservatismului religios,
strucţiunî sintactice slave. S’a adus, firesce, getară, căci este evident, că nu o lege se dat’o bătrânul Madarasz, care între altele
respectat cu atâta sfinţenia îu acea epocă pote schimba prin modul inscripţiunei în
ca motiv al acestui fenomen, sărăcia lim­ a propus, ca acjl, Luni, singurul obiect de
de bigotism medieval, în contemplarea şi sensul budgetar!
bei românescl şi aşa necesitatea neîncun- discusiune să fiă fixarea timpului alegerii
traducerea cărţilor sfinte; şi nu s’a relevat De esemplu, la profesorii universitari,
jurabilă*) de a adopta terminii mai aleşi preşedintelui. Camera a primit cu unanimi­
nici motivul psichologic, care aşa dicând în sunt câţi va profesori într’o situaţie excep­
mod inconsciu impunea traducerea acea ţională la n o i : cu legi speciale au fost tate propunerea. Tot în şedinţa de Sâm­
*) Lucrul nu stă tocmai aşa, căci stu- monstruâsă românâscă. Nu s’au relevat adus d nii Babeş şi Assaky, şi prin legi bătă a camerei s’a cetit scrisârea prin care
-diând puţin cărţile bisericescl, trebue să speciale li-s’au prevădut o anume sumă vice-preşedintele Kardoss încă şl-a dat di-
ajungem şi la constatarea, că traducătorii aceste momente, cu tâte că numai clari­ anuală! Insă în budgetul nostru nu se re­ misiunea, care a şi fost primită.
în forte multe caşuri au căutat să alcătu- ficarea în acâstă privinţă va explica în levă anume legile speciale pentru Assaky
■âscă un echivalent corăspuncjător românesc mod satisfăcător caracterul şi aspectul ace­ şi Babeş şi se trece numai cifra întrâgă la Preşedintele camerei magnaţilor, con­
pentru termini neexistenţi în graiul viu ro­ lei limbi, păstrate în cele mai vechi mo­ Universităţi. Dâr din acest fapt, că sunt tele Karolyi Tibor, nu şl-a dat dimisiunea
mânesc, precum d. e. „întorsătură“ (tradu­ numente românescl. cuprinşi în aceste sume totale în budget, din postul său. El însă, după cum asigură
cere) pentru „tâlc“, sâu „tâlcuire . Sunt nu resultă, că este abrogată legea lor spe­ tâte diarele ce am primit adl, nu aprobă
11
apoi multe caşuri, când cuvântul slav, mai (Va urma). cială. Este numai o simplificare la votarea de loc faimosul proiect al lui Tisza Acâsta
ales compus, e tradus ad litteram, d. e. budgetelor, ca să nu fie prea multe arti­
„fără fundu“ (Psaltirea scheiană - 77,15 cole de votat. Va să cheă, din faptul, că e a declarat’o chiar ministrului-preşedinte
— în loc de „beznă (abis), ■ sâu „fără (de) cum e „fără de lege s’au şi împământenit alocaţiune budgetară, iertaţi-mi expresia Banffy. Cu tâte acestea, dice el, nu va di-
11
41
lege în loc „bazaconia , dintre cari unele, în graiul viu. familiară, este trecută cu toptamd, nu este misiona, dela postul de preşedinte al ca-
41
11