Page 31 - 1898-12

N. 269-1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

44
8
merei magnaţilor fiind-că. posiţia acesta o trebue să fiă convinşi despre aceea, că ore Dimisiunea lui Marchand. „Intrasigeant „geşeftarilor lacomi, cari îşi văd prin
consideră mai pe sus de partide şi cu to­ nu esistă alte încurcături, cari necesiteză din Paris aduce soirea, că majorul Mar­ ele periclitat terenul de-a pută suge şi es-
tul independentă de guvern. economisirea puterilor armate ? chand, şeful expediţiunei francese dela Fa- ploata în mod abusiv publicul. De aci se
In contra guvernului. Trei dintre cei şoda, a adresat ministrului frances de es­ esplică şi soirea, ce-o aduce „Făia Diece-
ce au eşit din partida liberală, contele terne o scrisore, în care-i face aspre im­ sană“ din Caransebeş, care în numărul său
Iuliu Andrassy, contele Aladar Szechenyi şi S U I R I L E DILEI. putări pentru atitudinea sa în afacerea mai nou scrie între altele:
<>
Ignafciu Doboczlcy, au adresat cătră alegă­ - 7 (19Ş Decern vre. Faşodei, şi totodată îşi cere dimisiunea. „Abia e o săptămână, de când s’a
44
torii lor scrisori desohise, în cari se pro­ Contele Albert Apponyi la Cluşifl. „Kel. deschis prăvălia „Severinenei , şi tăte pro­
nunţă categoric în contra guvernului, mai Rechiămarea ambasadorului austro- Ert“. anunţă, că contele Albert Apponyi ductele coloniale, de băcănie, de manufactură
ungar din Petersburg, prinţul Liechtenstein,
ales însă în contra ministrului-preşedinte va merge cu prilejul sărbătorilor Crăciunu­ etc. au scăzut în preţ, de bună sămă fără
este fapt deja îndeplinit. Di&rele oficiâse
Banffy. lui la OluşiQ, la adunarea poporală convo­ ca neguţătorii să le vândă cu perdere, ba
vestesc, că în locul lui va merge actualul
Contele Andrassy cjice în scrisorea sa, cată acolo de oposiţionall. Apponyi va ţină ce e mai mult, sunt prospecte, că mâne
ambasador din BucurescI, baronul Aerenthal.
că nu pote să mai stea în fruntea afaceri­ un discurs asupra situaţiunei politice in- poimâne consumatorii o să-şi potă procura
Numirea lui Aerenthal la Petersburg trece
lor ţării un om, care a provocat în măsură teriăre. dela unele dughene din loc mărfuri mai
ca o surprindere, deore-ce postul de am­
atât de mare ura şi patima într’o parte eftine, decât de-a dreptul dela fabrici. La
basador la curtea rusâscă este cel mai în- Fonograful în diplomaţie. Din Londra realisarea acestei presupuneri ne îndreptă-
considerabilă a Maghiarilor, încât din pri­
cina lui contrarietăţile au ajuns pănă la sămnat, după cel din Berlin, în diplomaţia se scrie, că locotenentul Harrington, con­ ţesce ofertul, de care e plin astăcjl Caran­
austro-ungară. ducătorul espediţiei englese din Abisinia, a sebeşul, al d-lui neguţător cu mare renume
infinit, au atins chiar marginea revoluţiu-
nei. Liniştea şi interesul statului cere, ca Misiunea militară rusescă, despre care dus cu sine un fonograf, în care a spus o în părţile nostre Carol Schwab. D-sa ofere
Banffy se se depărteze. am anunţat că va sosi cjilele acestea înjBucu- vorbire mai lungă a reginei Victoriei că- chilogramul de zăhar ou 46 er. dăr nu-i
tră negusul Menelik. Când în Octomvre spune calitatea; tot aşa oferă cafea „de oa-
Contele Szechenyi motivâză eşirea lui resci ca să se presente M. S. Regelui, este
Menelik a primit în audienţă pe Harring­ litate bună (dăr care neguţător vinde ca­
44
din partid cu proiectul lui Tisza şi cu alte aşteptată acolo în 15 Decemvre v. In ouo-
ton, el a ascultat vorbirea reginei Vic­ fea de calita e rea?) cu 1 fl. 25 cr.; noi
f
cause şi fapte neconstituţionale ale gu­ rea misiunei se va da un prâncj de gală la
toria din fonograf, care l’a satisfăcut ne­ ounoscem cafea şi cu preţuri mai eftine;
vernului. Palat, o representaţie de gală la Teatrul
spus de mult. mai are D-sa pachete de luminări — ce
Declararea Croaţilor. Clubul deputaţi­ naţional, cântându-se opera „Petru cel
44
lor croaţi din dieta ungară au comunicat Mare , un banchet militar, etc. Sortarea acţiunilor societăţii de pa­ soiă şi de ce greutate, nu ne spune — cu
preşedintelui partidei liberale br. Pod- Un nou diar românesc în Bucovina. tinat. In 15 n. c., amăsurat planului, s’au 28 cr.; apoi unsăre (de bună sămă ameri­
maniczky declararea lor, ce au luat’o în Ou începutul lui Ianuarie va apără la Cer­ sortat 8 acţiuni ale societăţii de patinat cană) cu 60 cr. etc. etc.; şi, pupăză peste
formă de resoluţiune în conferenţa dela 9 năuţi un nou cjiar românesc, al cărui re­ din Braşov pe anul 1898, şi anume N-rii colac, vinde „tăte articolele de specerie de
Dec. ţinută în Agram. Declararea dice, oă dactor va fi d-1 profesor Grigorie Halip. 69, 149, 240, 52, 40, 34, 53 şi 104. D-nii astădl înainte cu 10 procente mai eftin decât
44
deputaţii croaţi, având în vedere raporturile Noul diar se va numi „Gazeta poporului*, proprietari ai acestor acţiuni sunt rugaţi, concurenţa nouă*, adecă „Severineana . Pe
de drept public dintre Croaţia şi Ungaria, şi va fi un organ agricol ilustrat, întocmit pe lângă presentarea aeţiunei, a ridica suifia noi nu ne importă ofertul d-lui Carol
nu pot subscrie proiectul lui Tisza, însă pentru trebuinţele poporului nostru. El va de 100 corăne de aoţiune, pănă în 31 Schwab, căci uşor ne esplicăm bunătatea
declară, că ei totuşi rămân în partida li­ trata tot felul de cestiuni privităre la agri­ Decemvre n. c. dela cassarul reuniunii F. şi soliditatea acestui ofert din împrejurarea,
berală. cultură, grădinărit, silvicultură, crescerea Iacobi, la banca gen. braşovănă („Ki’onst. că d-1 Carol Schwab umbla odată în ruptul
44
gaiţelor, albinărit, meserii, negoţ, etc. Va allg. Sparcasse ). capului să-şl vândă vestita sa prăvălie „Seve­
rinenei*, şi — nesuceecjându-i acăsta — sâ
Revistă externă. apără odată pe lună şi va costa 4 fi. la an. împedece deschiderea ei*.
Lipsa noului organ era simţită în Bucovina, Comunicat.
Proiectele 'militare germane. In şi sperăm, că publicul îl va primi şi spri­ — Sperăm, oă Românii din Caranse­
parlamentul german au fost înaintate cele Din raportele adunărilor mai multor beş şi mai ales preoţii din împrejurime vor
jini după cuviinţă.
două proiecte de lege militare, cari ţîntesc despârţăminte ale „Reuniunii învăţătorilor căuta a lumina poporul şi a-1 îndemna eu
la desvoltarea şi reorganisarea armatei ger­ Cinci decoraţiunî de odată. Portarul gr. cat. din archidieoesa gr. cat. de Alba- totă stăruinţa, să nu se lase amăgit de ase­
mane. Proiectele arată într’un chip intere­ palatului ministeriului de esterne din Viena lulia şi Făgăraş apare, că biroul cen­ menea geşeftarl, oi să-şl cumpere cele de
14
44
sant, cum Germania emulâză în sporirea este un Român bucovinean cu numele tral n’ar fi satisfăcut §§-lor 25 şi 27 din trebuinţă dela „Severineana , pe care toţI
puterii de apărare cu celelalte state mari Chifan, originar din comuna Vicov. Cu o- statute. Românii din acele părţi trebue s’o spriji-
europene. După răsboiul franco-germsn, casiunea cjilei de 2 Decemvre n., din inci­ Pentru liniştirea spiritelor se aduce nescă şi îmbrăţişeze cu bucuriă, căci acăsta
care a răpit Franciei rolul de conducătore dentul jubileului Majestăţii Sale, acest Ro­ la cunoscinţa celor interesaţi, că biroul e prăvălia lor.
u
în politica lumii, Republica n’a cruţat nici mân, după-cum spune „N. W. Tgblatt , a central încă din şedinţa sa ţinută la 27
o jertfă financiară de a-se pregăti cât se primit de-odată următorele cinci decora- Oct. 1897 a făcut o representaţiune cătră p e l .
pote mai bine milităresce. Germaniei îi ţiunl: medalia de serviciu de 40 de ani, Preaveneratul Gonsistor mitropolitan, în
cădea greu acâsta la început, mai târcjiu medalia jubilară militară, medalia jubilară care a cerut, ca să asemene diurne şi spese Cătră domnii autori şi editori români.
însă a trebuit vrând nevrând să ţie şi ea civilă, medalia de curte şi crucea de ar­ de călătorie învăţătorilor, cari participă la Trebuinţa unei biblioteci, din care să
pas cu înarmările francese, aşa că la 1890 gint cu coronă pentru merite. Afară de adunările reuniunii. se împartă cărţi pe la case private publi­
a creat două corpuri nouă de armată pe acestea, portarul Chifan are încă o mul­ In urma acestei representaţiunî Prea­ cului românesc şi mai vârtos clasei indus­
lângă cele 18, care le avea. Tot pe atunci ţime de alte decoraţiunî. veneratul Oonsistor mitropolitan a dat cer- triaşe din Blaşiă şi jur, este de mult sim­
însă se ivi în rândul concurenţilor ei pu­ cularul de dato 23 Decemvre Nr. 5817 ex ţită. Casina română se simţesce îndemnată,
Şcola pentru învăţăceii dela măiestrie
ternica Rusie, care pe la anii 70 avea un 1897 cătră tote oficiile protopopesci, cu să satisfacă acestei trebuinţe. Dăr fiind mo­
şi comerciu s’a deschis ieri în Blaşiă în
contingent de armată mai mic decât Aus- însărcinarea, ca în sinodele protopopesci destă în resursele sale, face un călduros
edificiul gimnasial. Cursurile în acăstă şcolă,
tro Ungaria. Aprope pe nesimţite Rusia să afle isvdrele, de unde şi cum s’ar pută apel la toţi domnii autori şi editori de
la cari s’au angajat a propune mai mulţi
şî-a sporit armata, aşa încât numărul cor­ da acele spese şi diurne? După-ce Gestiu­ cărţi românesc!, ca considerând scopul, ce
profesori dela şcolile din Blaşiă, se vor
purilor ei de armată este acji de 24, adacă nea încă nu e limpezită, fiind-că numai urmăresce, să binevoâsoă a trimite pe sâma
ţină în fie oare di săra dela 6—7 ore. Acăsta
•e cea mai mare putere militară în totă lu­ dela 5 protopopiate au sosit raporte, şi bibliotecii casinei câte un esemplar, de
e prima şcolă gr. cat. în felul său, dice
mea. Germania deci în deceniul acesta după-ce învăţătorii în adunarea constitu­ care se pot lipsi. Fapta D-lor va găsi cea
„Unirea“.
trebui să concureze cu Francia şi Rusia. antă &u declarat, că fără diurne şi spese mai adâncă mulţămire în inimile acelora,
Din acest punct de vedere proiectele mili­ Tinerimea catolică din Germarfa, după de călătoria nu pot participa la adunarea cari doresc, să citâsoă românesce.
tare germane sunt de un deosebit interes cum scrie cjiarul „Germania“, a trimis o generală, aşa biroul central trebue să aş­ Blaşiu (Balâzsfalva) în Noemvre 1898.
politic şi militar. Germania vrea prin a- adresă împăratului "VVilhelm, în care îşi tepte în linişte finalisarea cestiunii.
ceste proiecte, să-şi sporescă armata cu trei esprimă sentimentele ei de supunere şi o- Pentru comitet:
Ou tote acestea, decă despărţămintele
corpuri nouă, 6r un al patrulea corp să magiu din incidentul reîntărcerei lui din President: Seoretar:
insistă, ca să se concheme adunarea gene­
.-şi-l întregescă cu două divisiunî, aşa ca în Orient. La acăsta adresă au luat parte tăte Dr. Aug. Bunea. G. Precup.
rală fără de-a reflecta la rebonificarea spe-
resjjectul numărului să atingă cifra arma­ reuniunile catolice studenţescl, şi fac pro­ selor, n’au decât să aducă acăstă dorinţă
tei rusesc!. Nouăle proiecte militare ger­ misiunea, că tot-dăuna şi în tote împreju­ la cunoscinţa biroului central, care va face NECROLOG. Vineri în 4 (16) De­
mane arată şi în alte privinţe, că Germa­ rările vor sprijini tronul şi imperiul. împă­ cemvre a încetat din viaţă în Viena As-
paşii de lipsă, ca jsă se ţină adunarea ge­
nia vrâ să concureze cu Rusia. Ea sporesce ratul a răspuns prin cancelaria cabinetului,
nerală. pasia Poppovits născ. Poppazoglu, soţia re­
în măsură considerabilă artileria de forturi dând espresiune bucuriei pentru sentimen­ Din rapărte apare mai încolo, că la gretatului comerciant român B. G. Poppo­
după model rusesc. tele de fidelitate ale tinerilor catolici. iniţiativa despărţământului Sibiiu în adună­ vits, după o lungă şi grea suferinţă în etate

Tratatul colonial anglo-german. Pumnalul lui Luccheni. Din Geneva se rile despărţămintelor s’a discutat cestiunea de 53 de ani. Condolenţele nostre sincere
Lui „Lolcalanzeiger i-se telegrafâză din anunţă, că în presenţa consulatului austro- edării unei foi pedagogice. Referitor la a- fiilor răposatei şi întregei familii!
44
Londra, oă tractatul colonial anglo german, ungar se va nimici pumnalul, cu care Luc­ căsta se observă, că îu § 3 din statute e
care se referesce la separarea sferelor de cheni a străpuns pe împărătăsa regină în prevăcjută edarea unei foi pedagogice, ca-
interese a celor două puteri în Africa de cjiua de 10 Septemvre. Deodată cu pumnalul rea va servi de organ al reuniunii, şi bi­ ULTIME SOIRI.
miacjă-di, va fi înaintat parlamentului cel vor fi nimicite şi medicamentele, cari s’au roul central a şi făcut tote pregătirile de Budapesta, 19 Decemvre. Adu­
mult în Februarie anul viitor, probabil, că folosit cu ocasia atentatului. Se va pune lipsă, dăr deciderea în merit asupra ces­ narea poporală de erî a fost visi-
ântr’o mare carte albastră. mare grije, ca din obiectele amintite să nu tiunii cade în competinţa comitetului cen­ tată de mai multe mii, în cea mai
rămână nici o urmă. La acăsta contribue tral şi respective în & adunării generale. mare parte lucrător!. S’a luat o re­
Un discurs al lui Salisbury. Mi-
şi o credinţă deşartă de prin văcul 15, după Aşa rugăm despărţămintele, să fie ou con­ soluţiune, ca deputaţii se fiă provo­
mistrul-preşedinte engles lord Salisbury a
care, dăcă obiectele prin cari au fost ucise sideraţie la acestea şi să aştepte în linişte caţi a lupta în contra stărei înafară
ţinut la 16 1. c. în Clubul constituţional
capete încoronate nu se nimicesc, ele sunt resolvirea cestiunilor espuse. de lege. La încheiare, koesuth-iştii
din Londra un discurs, în care s’a ocupat
o nefericire pentru urmaşi. Din şedinţa biroului central ţinută în au cantat cântecul lui Kossuth, 6r
şi cu situaţia politică esterioră. El a ac­
Blaşiă la 14 Decemvre 1898. socialiştii cântecul muncitorilor.
centuat, că în cestiunile politice esterne Sărbătorea Bulgariei. In 17 Decemvre
-este lipsă de mare discreţiune, şi a ţis, că n. s’a sărbat în întrăga Bulgarie a 20-a Georgiu Muntean, Petru Ungurean, Budapesta, 19 Decemvre. Par­
presidentul reun. notarul reun. tida „naţională (apponyistă) a de­
44
cel-ce vre să judece asupra lor, trebue să aniversare dela independenţa statului bul­
ţină sâmă de totalitatea politicei esteriore, gar. In tote oraşele şi în comune s’au ţi­ cis, ca cu ooasiuuea alegerei preşe­
•âr nu numai de evenimente singuratice, nut servicii religiose festive. In forte multe Mcuaiiunilc nostre corner- dintelui se protesteze energic în con­
înainte de ce guvernul ar fi desaprobat locuri s’au ridicat monumente în amintirea CÎaJCţ după-cum uşor pote să înţelăgă tra legei-Tisza.
.din causă, că n’a declarat răsboiul, omenii independenţei. orl-eiue, sunt un mare ghimpe în ochii