Page 34 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 270 -1898.

necredibil, şi totuşi este adevărul cel partida liberală guvernamentală, sâu rusesc?: ’L-am sfâşia! Să fie un can­ bună, ca fiind formula de progres şi de cul­
mai pur. ci pentru principiul mare, sus- didat de partid politic dela noi în ţâra tură a partidului naţional-liberal ?
„Se nu uităm ce ar avă se în­ ţiitor de stat, al dreptului majorităţii. ungurescă! Dâr voiţi să-i băgaţi în foc pe Noi nu suntem partisanî ai acusărilor
âmenii aceia ?
semneze, dăcă o minoritate parla­ De va căde acest principiu — şi ministeriale, şi am dovedit’o, când cu acu-
Nici un amestec de politică militan­
mentară, care nu se distinge decât este indeferent de va căde prin aceea, tă dincolo — etă singura regulă de pro­ sarea contra lui Brătianu. N’aşI doi să fie
vre-o acusare ministerială nici în contra
numai prin necrutătore energie, ar că acjî Banffy se jertfesce şi cedeză cedare. ministrului-preşedinte actual. Dâr, d lor, şi
pute se-şî ducă în împlinire voinţa minorităţ i, ori prin aceea, că el şi Când vine de dincolo, conform legii omenii cu minte recunosc, că greşelile po­
şi să Iacă ca voinţa ei se fia cea majoritatea sa vor fi biruiţi numai nostre de dincoee, representantul scâlei şi litice nu se pedepsesc, ci se îndreptâză, re-
mai înaltă lege pentru stat şi popor. după o luptă desperată — atunci bisericei din Braşov şi vă cere, trebue să cunosceţl şi d vostră că se pun consciinţele
plătiţi, ce este scris în budgetul ţării, tre­ nostre ale tuturora în cea mai grea încer­
Se nu uităm, că printr’asta s’ar da va căde şi stavila de fer, care a
bue să plătiţi fără amestec la ce fac ei, care prin actualul guvern.
esemplul succes al unei revoluţiuni apărat pănă acuma statul naţional fără să vă faceţi d vâstră judecător, dâcă Făţişele inexactităţi, făţişele răstur­
parlamentare, care de aici încolo ar maghiar în contra năvălirii ori cărei se înrăutăţesce situaţiunea lor sâu ba. nări de adevăruri publice şi internaţionale,
pută fi imitat de orî-cine — şi de-o politice de naţionalităţi. Câcînuesistă Dâr pote, că cuvântul „se îurăută- făţişele declaraţiunl de cuvinte frumose şi
minoritate naţională. Ori dără nu ve­ drept de minoritate, care ar pute rernâne ţesce situaţiunea® nu se înţelege, că se în­ alăturea desminţirea lor prin faptele oele
dem, că deja acjî, când abia s’au dat mărginit numai la partide maghiare. Un răutăţesce situaţiunea bisericei din Braşov, mai revoltătâre, făţişa mărturisire a minis­
primele puşcăturî în luptă, delega- astfel de drept, dăcă numai o sin­ ci p6te se înrăutăţesce situaţiunea perso­ trului-preşedinte: nu esecut legea română în
nală a d-lui Dimitrie Sturdza ca ministru- cestiunea şcolelor, tăcerea Senatului liberal
ţiunea croată (deputaţii croaţi din gură dată ar deveni învingător, este president în BucurescI. în majoritatea lui, sugrumarea discuţiunii
dieta ungară) a câştigat o impor­ o carta Manca pentru ori şi care par­ Acâsta se pote. Dâr după declarările când am cerut cuvântul la 15 Maiii, măcar
tanţă, pe care abia a visat’o vre-odată tidă, hotărîtă a merge pănă la es- violente, ca drept public, inadmisibile oa în cestia regulamentului ca să mă lăsaţi să
mai ÎDainte? Şi Croaţii vor sci de trem, fiă ea de gintă maghiară teorie de stat, indiscutabil de eronate, ce esplio nedumerirea cu şcolele dela Braşov,
sigur se scătă din situaţia politică sâu nu le-aţî făcut ca şef al partidului liberal în să nu rămâe strecurată ideia primejdiosă, să
de laţă un câştig destul de conside „Acesta este adevărata însem­ sala Orfeu la 1894, pote că situaţiunea nu se dea armă duşmanilor ca să se cjică,
d-vâstră să fie a9tâcjl aşa de penibilă faţă că e îndoială la noi, dâcă e subvenţiune,
rabil de putere politică. Deja ac)î ei nătate a crisei, de care este bân­ de guvernul unguresc, încât să nu mai sâu obligaţie recunoscută, când interpreta­
ar fi în posiţie a presenta ori cărui tuită ţâra şi naţiunea nâstră. Nu e îndrăsniţl să faceţi nici aceea ce au îndrăs- rea legală e în adevăr că e drept câştigat;
nou ministru-preşedinte o ancă so- o crisâ de cabinet, nu o crisă de nit toţi miniştrii români să facă înaintea după tâte acestea d-lor, acoperite de d-vâs­
cotelă, o despăgubire modestă pen­ partid, nu o crisă parlamentară, ci d vâstră, adecă să execute legea ţărei lor tră, nu vă miraţi dâcă, de când e partidul
în ţâra lor. Acâsta se pâte. Der acâsta liberal în noua formare la guvern, s’a in­
tru servicii făcute şi ce le vor mai este o curată crisâ de stat! u este atunci calamitatea guvernului acesta, trodus scepticismul şi descuragiarea în totă
face, Şi ou cât mai înverşunată va şi a partidului care-1 susţine, şi pâte că au suflarea românâscă. Partidul, care va veni,
fi lupta între o majoritate maghiară simţit-o toţi în momentul de faţă. ori cine va veni la guvern după acâstă
şi o minoritate maghiară, cu atât Dreptul bisericei şi al gimnasiului Dâr în definitiv, calamitate este vorbă nefericită formaţiune liberală, va avâ mai
mai mult va trebui se crâscă impor­ român din Braşov. vagă. Insă este aci ceva mai grav, fiind-că întâiii de tote să redea românimei încre­
tanţa delegaţiunei croate şi influinţa e mai precis. derea în dreptatea, în legalitatea şi în vii­
torul ţării acesteia (aplause).
ei la încheierea păcii. (Din Senatul român.) D-vostră, partid liberal, a-ţî făcut le­
„Acesta erăşî ar fi un esemplu — Fine. — gea de responsabilitate ministerială, a-ţî
promulgat-o la Maitt 1879 şi a-ţî înscris
acoperit de succes, care ar provoca D nul T. Maiorescu continuând : S’a acolo un art. 3 care rostesce: Voce maghiară despre România.
imitare şi ar afla imitare. Şi Românii „înrăit® situaţiunea? se înrăutăţesce situa­ Fâia ungurâseă „Eşti Ujsdg vorbind
u
„Se va pedepsi cu interdicţiunea dela
cu greu ar mai continua politica de ţiunea? Dâr a cui situaţiune se înrăută­ „3 ani până la maximum totă viâţa de a la revista evenimentelor politice despre
passivitate, decă o politică activă le-ar ţesce? situaţiunea bisericei de dincolo? „mai ocupa funcţiuni publice, ministrul, partea discursului secretarului de stat de
D-le ministru-preşedinte, acesta este trâba
promite câştig. Şi decă, în fine, după ei. Dâcă biserica de dincolo, decă con- „care va fi semnat sâu contrasemnat de- Biilow referitor la România — scrie ur-
ce lupta va fi terminată, ar ocupa sistoriul arebidiecesan de dincolo, aceia cari „crete, sâu va fi luat disposiţiunl, cari mătorele:
teren o libertate electorală, cum nici au biserica lor autonomă, trimit omenii lor „violâză un text expres al unei legi exis­ „Biilow a preseutat România, ca pe
tente®.
una din partidele obstrucţioniste nu aci, ca în virtutea celor două legi, cu ple- o ţâră a ordinei şi a păcii, şi a pus’o de
şi-o închipuesce, cum însă sub in­ nipotenţă în regulă, să primescă acea alo- Textul expres a două legi existente esemplu celorlalte state din Balcani. De
fluinţa crescândă a grupurilor de par­ caţiune budgetară, să vede, că ei înţeleg, vă prescrie: plătiţi 38500 lei bisericei Sf.
că acâsta nu le înrăutăţesce situaţiunea şi Nicolae şi scolelor române din Braşov. Con­ fapt aşa şi este. Escepţionând luptele ei
tid nemaghiare s’ar înfăţişa fără în­
că pentru existenţa scâlelor lor 8 cea sută form căruia drept a-ţl luat disposiţiunea, interiore de partid, cari de altfel esistă în
doială, atunci nici din Ungaria de de mii de lei, care le-aţi refusat-o de 3 — căci de aceea mi-am permis să adresez tote ţările, România este, pote, cel mai li­
sus şi din comitatele de vest nu s’ar ani, era o cestiune importantă, ca să potă interpelarea d-lui ministru-preşedinte, — niştit stat din Europa. Ea n’are alte încur­
mai alege tot numai deputaţi ma­ exista. Şi d-v6stră le-o refusaţl ? a-ţl luat disposiţiunea, ca colegul d-vostră cături interne, grijile politicei esterne n’o
dela culte şi instrucţiune publică să nu
ghiari în parlament, ca astăzi. Dâr eu — scusaţi-mă dâcă v’o spun, plătâscă nici un ban, adecă să nu execute frământă, ci progresâză frumos pe calea ei
nu a-şi voi să lipsesc de elementara mo­
„Şi de vom fi odată aşa de de­ acele legi?
destie şi cuviinţă ce vă datoresc — eu nu liniştită. România se desvoltă în cultură şi
parte, ca se avem în parlament clu­ admit, nu cred, că este bine să se admită, Se pâte, ca o lege să aibă inconveni­ în economie de-opotrivă. Numai de curând
bul nostru croat, partida nâstră ro­ ca un ministru de aici să se amestece şi ente, dâr atunci aveţi curagiul şi veniţi să ea a surprins lumea c’un mare plan. Ro­
mână şi pâte şi fracţiunea nâstră să spună celor de dincolo, cum trebue să cereţi modificarea legei, şi să vedem atunci mânii vrâu să construâsoă un canal navi­
slovacă lângă grupuleţul de Saşi fie situaţiunea lor, bună său rea, faţă de o majoritate liberală în Cameră şi Senat, gabil dela Cernavoda pănă la Constanţa,
retrăgând acea subvenţie. Seu veniţi cel
ardeleni, ei bine, atunci vom fi ajuns guvernul unguresc. Nu este trâba d-vâstră pentru-ca portul maritim român să 1 pună
de-a spune bisericei din Braşov: tu trebue puţin cu un bil de indemnitate, şi să ve­
tocmai acolo, unde stă astădî Aus­ să fi aşa sâu altmintrelea, când vine să dem majoritatea liberală a Senatului şi în legătură cu Dunărea. Mare şi frumos
tria : la Gestiunea autonomiei naţionale câră ceea-ce crede ea, că este drept. Acâsta Camerei dând bil de indemnitate, că trei plan este acesta, şi dâcă s’ar realisa, ar fi
Acesta ar fi înse de sigur sfîrşitul este un amestec prejudiţiabil al statului ani de-a rândul a-ţl refusat scâlelor române de mare importanţă pentru comeroiul Aus-
egemoniei maghiare, începutul unei nostru în afacerile de dincolo, şi dâcă se din Braşov renta legală. tro-Ungariei, Serbiei şi Bulgariei, deorece
continuă, p6te legitima ceea ce vor să Der nici bil de indemnitate, nici con-
politice a egalei îndreptăţiri naţionale. Şi ar scurta esenţial (cu vre-o 72 ore) drumul
facă Ungurii; este o stare intolerabilă, ce tra-lege votată, din contră cu două legi
decă Austria este activă pe basa aces­ se crează. positive în dreptul nostru, sciute şi esecu- ce duce la Marea-nâgră.
tei politice de trei decenii, fără se In t6te chestiile trebue să ne ferim tate de toţi, dela 1868, una şi dela 1875 a „Când acest plan s’a ivit la înoeput,
fi ajuns pănă acum a mulţumi pe de amestecul nostru politic printre Româuii doua, păzite de toţi, pănă şi de slabul mi­ (fiarele române au scris mult despre el,
deplin tâte popârele sale, putem de peste Oarpaţî. nister, fiind-că aveţi puterea de fapt să s’au ocupat cu el şi foile maghiare. Pe un
afirma, că Ungaria pe terenul unei Citesc prin gazete, că dincolo este spuneţi înaintea Senatului nu dau nici un timp 6re-care au amuţit vocile române des­
asemenea politice nu se va pute orienta aoum o alegere de mitropolit. Să ferâscă ban, deşi legea mă obligă să dau. Acâsta pre acest canal, pentru care preliminaseră
înţelegeţi d-vostră prin respectul legilor?
nici odată. Dumnedeu, ca un partid politio de aci să 10 milione franci. Au pipăit în tote păr­
aibă candidatul său dincolo. Acâsta e pregătirea la respectul lega­
„Pentru acâsta dâr curge lupta! ţile pentru posibilitatea construirei cana­
Ce am cfice noi, dâcă la o alegere de lităţii în partidul liberal, de când cu şefia
Nu penti’un ministeriu Banffy, nu mitropolit al nostru în BucurescI şi ar per­ d vâstră? Acest respect al legii să-l înveţe lului şi s’a aflat, că realisarea se isbesce
pentru o lege Tisza, nu pentru mite cineva să pună un candidat unguresc acei tineri, ce ne ascultă împrejur dela tri­ de mari greutăţi. Mai întâiă era comisiu-

ţeleg, sau pre altă limbă, ce nu vor înţelege propovăduescl cuvântul lui Dumnecjeu®; âr cea mai populară, accesibilă marei glote a ciâsă era vechea bulgaiă, cari însă la di­
1
ascultătorii?' (Tâlcul evangheliilor, circa sub numărul b) cetim: „Trebue archieria credincioşilor, deci însăşi limba poporului. feritele seminţii slave a primit cu timpul
1564). ta evanghelie să pui să se cetăscâ au slove- E caracteristic în punctul acesta oonclusul o puternică nuanţare naţională, aşa că se
1
**)
Cazania însă pornesce din evanghe­ nescp, au românesce' .. .* ) conciliului ecumenic Lateranens (anul 1215) nasce o limbă bisericâscă rusă, sârbă, bul­
lia ; presupune deci şi esistenţa în acelaşi In ceea ce privesce apoi-apostolul, prin care, după întemeiarea imperiului latin gară, croată, aşa-dâră tot limbi înţelese de
;
timp a unei evanghelii românescl. aflăm următârele la Adalbertus Wurmloch în Constantinopol, să dispune, că f iud po­ poporul credincios.
Caracteristică în acest punct e in­ (anul 1546): „Legunt (sc. Yalachi) evan- potele Orientului de diverse limbi şi rituri, In resumat aşa-dâră, deşi limba ro-
strucţiunea dată de Dositeiîi, patriarehul gelia et epistolas Paulinas, non sua, sed să li-se dea preoţi, cari să potă face slujba mânâscâ nu făcea jjarte din limbile sacre
c
Ierusalimului, lui Atanasiu, metropolitul Ar­ peregrina linqua, quam nos nominamus: Dumn deâscă în limba naţională a popo­ canonisate de biserică, din însăşi firea lu­
dealului, cu ocasiunea sfinţirei acestuia la die Raczische sprache. Quam nec idiotae rului şi cari să scie instrui pe toţi în limba crului şi din analogia altor caşuri de ace­
BucurescI în Ianuarie 1698. In acâsta in­ (mirenii) intellegunt, nisi sacerdote illorum pe care o pricep.*) eaşi natură, putem presupune cu multă pro-
strucţiune se dispune categoric, ca „slujba interpretările“'*) Ou atât mai vârtos a trebuit să se balbate esistenţs limbei românescl, ca
de tote (filele... cu deadinsul să se cetâscă Ou un cuvânt, putem afirma aprâpe facă acâsta în b’serica românâscă, cu cât limbă liturghică, paralel cu limba slavă ofi-
tâtă pe limba sloveuâscă ... âră nu rumâ- cu singuranţă, că acele cărţi liturgice, a între limba impusă oficiâsâ (slavă) şi graiul ciosă, şi aşa şi esistenţa unei literaturi bi-
nesce...“ Numai cetitul evangheliei şi pre­ căror înţelegere era indispensabilă pentru viu al poporului, nu esista absolut nici o sericescl românescl, deja cu mult mai
dica să concede să se facă românesoe. credincioşi, au esistat şi românesce pote legătură, moment, ce nu-1 întâlnim în cele­ înainte de vâcul al 16-lea, aşa că bunăâră
Sub alineatul 2) al instrucţiunei să din capul locului; căci nu trebue să pier­ lalte biserici orientale. In biserica grecâscă nu se pare tocmai neîntemiată relaţiunea
<fice adecă: „Trebue archieria ta să propo- dem din vedere principiul accentuant tot- d. e. limba'jliturgică era limba literară gre- unui scriitor boem, că ar fi esistat o tra­
văduescî cuvântul lui Dumnecjeu la Sârbi şi deuna tde sf. părinţi, ca în propoveduirea câscă tradiţională modernisată în parte, ducere românâscă a liturghiei deja din
la Ruşi pe limba slovenâscă, âră la Români cuvântului lui Dumnedeu să se aplice limba deci înţelâsă de popor, căci era limba lui, secolul al 12-lea.*)
pe limba românăscă, atâta duminecile, cât numai cât în forme mai măestrite. Ase­ (Va urma).
şi la celealalte sărbători, atâta la biserici, *) Oipariu. Acte şi fragmente pg. menea în bisericele slave, unde limba ofi-
cât şi la pogribanii (înmormântări), şi mai 243 sg.
*) Gr. Pop, Conspect asupra lit. rom.
pe scurt iu totă vremea şi în tot locul, **) Ve(fi „Telegraful Rom.® 1880. Nr. *) Nilks. Simbolae I p. 416 sg. cf. A. BucurescI 1875 pg. 35; Ureche, Schiţe din
când va trebui, după cum ţi-e putinţa să 21 şi 23. Densuşianu Ist. lit. rom. pg. 100. ist. lit. rom. pg. 52.