Page 35 - 1898-12

Nr. 270-1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

nea dunărână europână, care n’ar privi ou litic: îngrozitor, provocâtor de un trecut Erwin Cseh încă va avâ o plată destul de Literatură.
ochi buni, dâcă i-s’ar lua ramura deltei rău, care amintesoe de morte. De aiol vine, mare, anume : Plata de ministru 12,000 fi.,
A apărut: Teoria Dramei, cu un tractat
Dunării. A doua greutate se cuprinde în că el a putut da viaţă unei corcituri, unui pauşal de locuinţă 2000 fi., şi pensiunea sa
introductiv despre frumos şi artă, de Dr.
proprietatea internaţională a Dunării; fi- bastard lipsit de sângele dreptului consti­ de fişpan. Desider Szilagyi prin retragerea
losif Blaga, profesor în Braşov. Ediţiune
ind-că deşi este în interesul Austro-Un- tuţional, cum este proiectul seu, ce se ba- lui a perdut 14,000 fi., şi anume 12,000
făcută cu ajutorul îfondului „Coresi." —
gariei, Serbiei şi Bulgariei de-a ajunge cât sâză singur pe factorii puterii" . .. plata şi 20C0 fi. banii de locuinţă.
Acâsta este în felul său prima carte în li­
mai aprâpe şi cât mai de ourend în le­
teratura nâstră. Ea este întocmită nu numai
gătură cu Marea-nâgră — ce va cjice la Teatru român de diletanţi. pentru şcdlă, ci şi pentru clasa nostră cultă,
acest plan Rusia, care încă e proprietară SC1RILE BILEI.
la Dunărea de jos şi care numai de curând Mulţămită publică. care nutresce interes faţă de literatura dra­
8 (20,) Decembre. matică şi peste tot faţă de teatru. E un
a lansat ideia de a face navigabilă ramura Braşov, 8 (20) Decemvre. op voluminos, ouprinclend 320 pag. format
superiâră a Dunării, adecă aceea, care se Numirea noului căpitan al oraşului. Din incidentul representaţiunei tea­ mare 8°. Preţul 1 fi. 80 cr. (4 lei 60 baul.)
scurge şi pe pământ rusesc. Afară de acâsta Seim, că prin alegerea de primar a căpi­
trale de diletanţi români, ce s’a dat în
Rusia îşi teme portul său din Odessa de tanului orăşenesc Hiemesch, acest post de Braşov în scop de binefacere la 12 (24) *
concurenţa Constanţei. Românii au trebuit şef al poliţiei oraşului Braşov a devenit Novembre a. c., s’au mai încassat ulterior, Viorele de ernă este titlul unei fru-
să mai ia în consideraţiune şi aceea, că vacant. Pentru ocuparea lui s’a fost pu­ oa oferte, dela D-na Sevastia Daoidescu Lei m6se polce mazur, composiţiă proprie a
deşi noul canal aduce mare folos ţării lor, blicat concurs, âr acum a urmat numirea, 10 (4 fi. 74 cr.) şi dela D-1 Constantin Da- d-lui Iustin CI. Iuga, student la gimnasiul
totuşi ar pute să le facă şi pagube mari, care după articulul de lege XXII din 1886 videscu, inginer în Bucurescî, Lei 10 (4 fi. român din loc, care a dat la diferite ooa-
deorece două oraşe înfloritore cu port, Ga- are să-o facă fişpanul Acâsta s’a şi întâm­ 74 cr.), âr prin on. Redacţiune a „Gaz. siunl frumose dovecjl de talent musical, âr
■laţul şi Brăila, s’ar nimioi. Faţă ou acâsta plat şi d-1 fişpan Maurer a numit căpitan Trans.“ dela Fetruţ a lui Todor din Fel- acâstă composiţiă atestă şi mai mult ta­
însă se accentuâză, că una dintre însem al oraşului nostru pe funcţionarul poliţiei diora fi. 3.01, în total fi. 12.49, cari s’au lentul său în musică. Noua composiţie e
nătăţile canalului este, că Românii mai de stat din Budapesta Wihaii Farjcas; tot­ predat asemenea comitetului despărţămân­ dedicată d-rei Maria Sorescu. Preţul 50 cr.
uşor ar pută să apere Dobrogea; apoi flo­ odată l’a avisat, că în şedinţa consiliului tului I (Braşov) al Asociaţiunei. (plus 3 cr. porto) Se pâte procura dela
tila română ar ajunge repede şi direct la comunal va avâ să depună jurământul ofi­ Adăugându se aceşti fi. 12.49 la suma librăria Ciurcu din loc., cum şi dela com-
Marea-nâgră, fără de a fi expusă atacuri­ cial şi postul său va ave să-l ocupe înce­ de fi. 186.99 a incassărilor şi ofertelor, pu­ positor.
lor Rusiei şi fără ca Bulgaria să-i potă ri­ pând dela 1 Ianuarie st. n 1899.
blicată în Nr. 253 din a. c. al „Gaz.
dica piedecl. C’un cuvent canalul Cerna-
La jubileul vicariului Bărboiovicî. In Trans. , resultâ un venit curat de fl. 199.48
u
voda-Constanţa ar fi şi un însemnat drum ULTIME SOIRI.
raportul publicat îu nr. 263 din a. c. al în folosul înfiinţărei de biblioteci poporale
din punct de vedere militar.
foiei nostre, s’a accentuat, că venerabilul în despărţământul nostru.
„Din punct de vedere economic e Bucurescî, 19 Decemvre, In bi­
vicariu Barboloviciu a primit cu ocasiunea Primâscă generoşii contribuenţl mai serica catedrală s’a ţinut erî un Te
de netăgăduită însemnătate canalul plănuit
jubileului său felicitări din tote părţile... sus amintiţi viua espresiune a mulţămitei
nu numai pentru România, ci pentru tbte Deum din incidentul onomasticei
„cu escepţiunea episcopului diecesan , âr ca nâstre.
u
statele Dunărene. Şi acâsta nu numai pen- Ţarului Nicolae. De laţă a fost Re­
rectificare d-1 vicariu ne rogă a da loc ur­ C. Aiser. Timotei Popovicî.
tru-câ dela Cernavoda pănă la Brăila şi gele Carol, generalul Vlădescu, mi­
mătorului act, ce l’a primit dela Gherla şi Gregoriu Maior.
de acolo pănă la Mare Dunărea face o nistrul-preşedinte Sturdza şi toţi
pe care ni-1 trimite în copiă : „Nr. 10,463
curbă uriaşă, care n’ar mai trebui s’o facă cei-lalţî miniştri, casa civilă şi mili­
Reverendisime în Ghristos Frate! La te­ tară a Regelui, personalul ambasa­
corăbiile, ci şi pentru-că prin canal pot Convocare.
legrama dto 8 Decemvre a. c. cu subscrie­
ajunge la Dunăre corăbii mai mari. Pănă dei rusesc! şi alţi dignitarî. După
rea: „Oierul — poporul din Selagiu , prin Reuniunea femeilor române pentru aju­
w
acum corăbiile mari au putut ajunge nu­ Te Deum a fost recepţiune oficială
care din ocasiunea serbărei jubilare a Re torarea văduvelor sărace din Braşov şi Săcele
mai pănă la Brăila pe Dunăre, fiind-că de la ambasada rusâscă.
verendisimei Frăţiei Tale îşi esprimă simr nu şi-a putut ţinâ adunarea generală la
din jos de Brăila rîul se împarte în mai „Agenţia Română" trage aten­
ţămintele de aderenţă, se concrede Reve- terminul regulat şi hotârît din c&usa insu­
multe ramificaţiunl şi apa este soăcjută aşa, ţiunea asupra unui articul a lui „In-
rendisimei Frăţiei Tale a comunica con ficienţei numărului membrelor presente.
că numai corăbiile mici o pot străbate. dependence Roumaine" în care se
cernenţilor sincera nostră mulţămită ; ce­ Se convocă prin acâsta la un nou
Planul acesta mare se isbesce ce-i drept apreciază meritele Ţarului Nicolae
rând totodată şi Reverendisimei Frăţiei termin, pe Duminecă, în 13 (25) Decemvre
de însămnate greutăţi, dâr cu tote acestea şi se accentueze, că politica orien­
Tale darul ceresc şi poftindu-ţl vieţă în­ a. c., la 2 / ore d. a., în sala festivă a
l
Românii cred şi speră, că în decursul ani­ 2 tală a Kusiei corespunde politicei
delungată şi fericită. — Din şedinţa Con­ gimnasiului nostru.
lor ei îl pot realisa". României şi dă acesteia mijldce pen­
:
' \ r.' f sistorială ţinută în Gherla la 10 Decem­ Fiind la ordinea cjilei şi alegerea nou­ tru o pacînică desvoltare. Guvernul
vre 1898. Ioan, Episcop m p.“ lui comitet, ar fi de dorit să ia parte cât
român — cjice —- e recunoscător
Tisza si sistemul! seu. mai multe membre. pentru acesta şi nicî-odată nu va
9 Noul Comitet al Ligei culturale sec­
Braşov, 7 (19) Decemvre 1898.
De când Coloman Tisza a eşit la ţiunea Bucurescî, ales în adunarea generală uita numerosele dovecjl de amiciţie
ivâlă cu faimosul său proiect ex lex, pressa din 29 Noemvre a. o., s’a constituit în şe­ Maria I. Popea, Dr. los. Blaga. ale Ţarului, la onomastica căruia
maghiară s’a ocupat aprope cjilnic cu per- dinţa sa din 2 Decemvre, în modul urmă- presidentă. secretar. tot Românul îi doresce domnie fe­
sbna şi rolul politic funest al celui mai tar: Preşedinte: d-1 St. Perietzianu-Buzău. ricită şi gloriâsă.
viclân dintre bărbaţii politici maghiari. De Yice preşedinţi : d-nii N. Cosăsescu şi Pană Limba iiiigm'escă alin seco­ Budapeşta, 19 Decemvre. In şe­
curând „Budapesti Hirlap , organ cu nuanţă Pencovicl. Oassier: d-1 G. I Boambă. Se­ lul X.1V-1©». In şedinţa mai recentă
u
dinţa de ac}! a dietei, s’a pus ces-
•oposiţională apponyistă, a publicat un lung cretar: d-1 G. G. Bursan, Membrii: d-nii a Academiei maghiare (secţia I) , Szinnyei tiunea fixărei terminului pentru ale­
articul despre Coloman Tisza & fii, în care Pândele Teruşanu şi lco.-col. Tudoriu. Ioszef jun. a atras atenţiunea învăţaţilor
gerea unui nou preşedinte al camerei.
face icona sistemului politic inaugurat la maghiari asupra unui codex mic latinesc
Prelegere universitară privitore la Ro­ Cel dintâiu a luat cuvântul Francisc
1875 de marele „sdrobitor de naţionalităţl . cuprindând „Sermones , adecă coleeţiune de
u
u
mâni. Joi în 14 Decemvre a. o. a rostit Kossuth, care într’un proiect de re-
Etă ce dice despre Coloman Tisza: predici, şi datând — (fi — din sfîrşitul
06
d-1 Dr. R. Beer în sala 36 a facultăţii fi­ soluţiune a cerut, ca preşedintele ce
„Istoria politică mai nouă a Ungariei secolului XlII-lea, sâu începutul socolului
losofice din Viena o conferenţă „despre se va alege se fiă scutit depresiuni,
eunosce două puncte politice mai însem­ XlV-lea. Codexul cu pricina a fost găsit
studiul limbilor romanice în Austria, în de­ şi de parţialitate. Dintre oposiţionali
nate. Unul a fost însetatul de sânge Hay- într’o bibliotecă din provincie. Autorul co­
cursul ultimelor 5 decenii". Disertantul ac a vorbit şi contele Apponyi asupra
nau, care în dolman îuşinorat maghiar şi dexului, dice-se, că este călugăr franciscan,
centuâză mai cu sâmă progresele observate crisei, care se caracteriseză prin doue
în pălărie cu până de cucor s’a presentat Ion Watachai, care în acâstă cărticică de
pe terenul istoriografiei a poporelor ro­ momente: erisa presidială şi proiec­
pe stradele Peştei. Al doilea este Coloman 154 pagini trecea predioele sale de ocasie,
manice în acest timp. Ou privire la limba tul lui Tisza. In primul moment gu­
s
Tisza, care c’o singură mişcare a luat po­ adecă mai bine 4’ > numai schiţele acestor
română amintesce meritele, d-lui prof. Mu- vernul a documentat, că voesce o
liţie în contra a tot pentru-ce s’a luptat predice. Alăturea cu textul latinesc se află
saphia, care s’a ocupat intensiv cu voca- sohimbare de sistem în scaunul pre-
pănă acum. Din tote dogmele politicei sale pe marginele singuraticelor pagini şi text
lismul în limba româuă, apoi cele ale Dr. sidial, âr în al doilea voesce se mis­
pe timpul de 16 ani cât a stat la guvern, maghiar în chip de versuri. Versurile alcă-
G. Weigand, câştigate prin studiile făcute tifice basa dela 67. Guvernul şi par­
singur una a realisat: instituţiunea comi- tuesc 3 strofe cu câte 3 rânduri, astfel că
asupra diferitelor dialecte (în special din tida lui ridică revoluţionarea majo­
-siunilor comitateuse... El a dus o partidă tot textul maghiar nu represintă mai mult
Macedonia şi Bănat). In fine accentuâză rităţii contra parlamentarismului, în­
întrâgă pe curentul negării principiului. De decât 15 rânduri.
însemnătatea scrierilor d-lui prof. dela univ. cercare, ce nu este permis se suc­
atunci neruşinarea politică este aprâpe la or­ Pentru a procura cetitorilor o dis­
din Praga I. Urban Jarnic şi a d-lui prof, cedă. A mai vorbit şi disidentul
dinea cţilei, de atunci principiile politice se tracţie plăcută, dăm aici aceste „scumpe
Demartini dela universitatea din Innsbruck conte Karolyi Pişta, care a blamat
•vend şi se cumpără în public. In sus slugăr­ relicuii" ale limbei ungurescl de pe atunci.
pe terenul istoriografiei. cu necruţare întregul sistem de ac|î,
nicie absolută, in jos tirănie incapabilă; Ftă, de pildă: despre care dise, că a părăsit basele
"totul pentru putere pe sâma lui, şi nimic Plata miniştrilor. In dilele aceste de Habrosagban walacnok kegussege, moralului şi cinstei. Punctul de ve­
din putere pe sâma altora. Acest principiu crisă ungurâscă, credem, că e interesant a Eleeknek uruksege dere al guvernului faţă cu oratorii
politic a tronat victorios în tote faptele faoe o reprivire asupra listei pentru plata Soiuksegben walacnok beusege
Koorsagban coalacnok egessege din oposiţie l’a apărat contele Tisza
.guvernării sale ... posturi de directori la miniştrilor din Ungaria. Ministrul-preşedinte
Ehezeu nepeknek... Pista, care fu adese-orî întrerupt de
bancă, comisariate guverniale, concesiuni Banffy, dâcă va primi asupră şl şi porto­
Chudalatus miunec ielenetuiben pe băncile stângei.
de antreprise, esproprierl, chirii de stat, foliul de interne, va beneficia de următo- Vnun zaianal mundut igenec tonosagaban
■oficii: tote le-a folosit, ca să satisfacă ape­ rele sumuliţe: Ca ministru - preşedinte Scent oltarum kuner kepeben.
titul lupilor, pentru-ca din lupi să devină 20,000 fi., pentru cheltuell 12,0C0 fi., plată Oz Kerezt fân figen Kezeben Proprietar: 0>r. Aiareî Mureşisanţa,
Vnun tonohtuananac arulatie
dulăi paznici ai puterii.. . Spuneţi-ne, de deputat 2400 fi., plată de ministru al in­ Redactor responsabil: c» resort si iviator.
Nemzetui nepnech vadulatia.
când Coloman Tisza a valorat influenţa lui ternelor 12,000 fi. — total face 46,400 fl.
Ierusalem coarasanao tistes fugadatia
politică în afacerile esterne, în cestiunile anual. Afară de acâsta şi locuinţă în pala­ Isten fianoca artatlonsaga
.armatei, în Gestiunea naţionalităţilor, spre tul ministerial. In caşul, când Perczel va Halalansch scidalmos guină,
'binele Ungariei ? Arătaţi-ne acel stîlp al ajunge preşedintele camerei, atunci şi sta Bodug ascunnak schemehel latatia. Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
constituţiunei nbstre, care nu l’a sguduit; rea lui materială se va îmbunătăţi consi­ Ei bine, cine nici acum după cetirea IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
■acele drepturi cetăţenescl, pe care nu le-ar derabil. Afară de pensiunea dela comitat va acestui giuvaer nu va prinde dragoste pen- Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
fi scurtat şi suprimat... Bătrânul Tisza — mai primi: pensiunea de ministru 4000 fi., rtu limba maghiară, acela nu mai este po­ specialişti dela facultatea de medicină
•după cum s’a esprimat cjilele acestea un ca president al camerei 12,000 fi., pauşal sibil în acâstă ţâră, acela e simplu „trădă­ din Viena.
domn, care a avut ocasie a-i pătrunde până de locuinţă 2000 fi., plată de deputat tor de patrie".
Ia fundul inimii — este acjî un schelet po­ 2400 fi., total 20,400 fi. Ministrul croat,