Page 37 - 1898-12
P. 37
REDACŢIUNEA, „gazeta^ iese îa flacare }i.
Administraţiunea şi Tipografla. Alionamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şbse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri de anunolurl Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: B. Oukss Nachf ciele poştale din întru şi din
Kax. Augenfold 4. Emerioh Lesner afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalek. Rudolf Bosse e Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Gppellk
InBudapesta: A.V. Ooldber Administratiunea, Piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Snrg.- IBarolyl & Uebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în oasă : Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu 2sT TT Xj TiSSIL 12 fl.. pe 6 luni 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLABE pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 271. Braşov, Joi 10 (22) Decemvre.
44
Saşii şi deputaţii lor. indignat din cauea pretensiunii f6iei cederea „mai aspră şi deosebirea făcută Regelui României în Rusia în anul
sibiiene şi susţine, că proiectul lui între unii şi alţii e acjî „mai accen acesta, au arătat în mod satisfăcător lumei
In faţa celor ce se petrec în Tisza are de scop tocmai salvarea tuată . politice, că posiţia României faţă de pu
44
dieta ungară, este de interes a se parlamentarismului. Saşii din Mediaş, Etă dâră cât de mare esta în ternicii ei vecini este clară şi că puterile,
sci ce atitudine observă micul grup dice, vor se rămână credincioşi gu tre Saşi disensiunea asupra proce care se ocupă acum de cestiunea orientală,
al deputaţilor saşî ardeleni, singurii, vernului, pe care nu 1 vor părăsi derei tocmai acum, când în privinţa contâză în definitiv regatul României ca
cari se află acolo din sinul naţiona nici atunci, când ar soi sigur, că acesta cu toţii ar trebui se fiă mai un punct stabil, puternic, şi ca un factor egal
lităţilor nemaghiare. banffy va căde acum „fără vina mult ca ori şi când uniţi în vederi. îndreptăţit. Acest fapt, pasajul din discur
44
Pilele aceste organul partidei lui , căci ei ţin mult, ca „să fiă pri sul d-lui de Biilow privitor la România îl
poporale săsesc! „Sieb. d. Tageblatt viţi ca aliaţi constanţi şi credin esprimă în mod forte clar şi în acesta stă
44
din Sibiiu s’a ocupat de acâsta şi cioşi . Yoce germană despre România. marea lui însemnătate politică.
44
în deosebi a lansat întrebarea, decă De aici se vede, că între Saşi Piaiul „Mitncliener Neueste Nach- înalţi luncţionarl germani din diferite
deputaţilor saşi aleşi pe basa pro domnesce mare neînţelegere asupra richten dela 4 (16) Decembre co- ramuri administrative au fost în anul acesta
u
gramului poporal săsesc le este per procederei deputaţilor lor. Acesta mentâză cu următârele cuvinte de- în România şi raportele lor asupra impre-
mis se subscrie proiectul de lege neînţelegere se manifestă şi faţă cu claraţiunea făcută în Reichstagul siunilor dobândite recunosc unanim, că tine-
a lui Coloman Tisza, ori nu. Acest viitorea alegere de deputat, ce se german de cătră d 1 de Biilow, mi rul regat stă pe aceeaşi triplă cu vechile state
proiect, c}icea numita tbie, vrea se va face în cercul întâiu al Sibiiului nistrul de externe al Germaniei, re europene. Declaraţia d-lui de Biilow, care
dea guvernului mână liberă de-a în locul lui Meltzl, care şi-a depus lativ la România: de altmintrelea este unul dintre cei mai
guverna la cas de lipea un an în mandatul, după ce a primit postul In discursul său, care reamintesce buni cunoscători ai României, a trebuit să
treg tară de budget şi printr’asta de director al cassei de economii. timpurile cele mai bune ale politicei ger fiă şi un ecou al acestor raporte.
calcă dreptul de budget al legisla- In Sibiiu discusiunea nu se în mane, d 1 de Biilow, secretarul de stat la
ţiunii, care formâză un drept fun vârte în jurul întrebării, că bre vii departamentul externelor, a amintit în mod
damental constituţional. Programul torul deputat să între în partida deosebit regatul României, despre care a Din dieta ungară.
săsesc înse susţine „principiul gu guvernului orî nu. In privinţa acesta dis, câ „e un factor însemnat de ordine, Şedinţa de Luni au dietei a făcut’o
4
vernării constituţionale *. Prin ur alegătorii saşî sunt de acord, că de de progres şi de civilisaţiune în Peninsula interesantă două discursuri lungi pronun
mare deputaţii, cari stau pe basa putatul lor trebue să stea dimpreună balcanică . ţate de doi dintre corifeii oposiţiei, pe
44
lui nu pot adera la legea lui Tisza cu majoritatea deputaţilor saşi în Pentrn întâia dată Regatul României care le-am semnalat deja erl. Aceştia sunt
fără ca se vină în conflict cu ale afară d partidele din dietă. Aici este luat în consideraţie într’un mod atât contele Albert Apponyi şi contele Ştefan
e
gătorii lor. Ba mai mult, după-ce înse în cercul întâiu al Sibiiului se de semnificativ de cătră Germania, şi cu Karolyi (despre acesta din urmă s’a dis
subscrierea proiectului de lege a lui accentuâză cu nouă putere antago greus’ar pulâ presupune, că pasagiul deo greşit erl, că ar fi unul dintre disidenţi).
Tisza a devenit o cestiune de par nismul dintre Saşîi „moderaţi şi sebit privitor la România n’are o însem Afară de Apponyi şi Karolyi, a mai vor
44
u
tid, deputaţii saşî, cari au rămas în Saşii „verc|î . Cei dintâi au candi nătate cu mult mai adâncă, decât un sim- bit din partea oposiţiunei Francisc Kossutli,
partida guvernului, trebue, c}ice „Sieb. dat pe H. Waechter, cei din urmă > 'piu omagiu şi o recunâscere a activităţii er din partea guvernului PulszJcy şi contele
44
d. Tagbltt , să tragă consecenţele pe Dr. Schullerus. spinose, neobosite, dâr nu mai puţin plină Ştefan Tisza.
şi se iasă din acesta partidă ; 6r a- „S. d. Tageblatt , care de un de succes şi rodnică de peste trei-tjecl de Din discursul lui Apponyi remarcăm
44
câsta ar trebui se fiă şi directiva timp încdoe scria în spirit mai opo- ani a unui prinţ de Hohenzollern la Du- partea a doua, îu care s’a ocupat cu pro
la viitbrea alegere de deputat die- siţional, înclină acuma ârăşî tare nărea-de-jos. Acestei activităţi i-s’a dat la iectul ex lex al lui Coloman Tisza. Orato
tal în Mediaş, mai ales, „după-ce este spre moderatism, şi deci susţine din Berlin în tdte timpurile o mare atenţiune rul cjise între altele, că acest proiect este
nesigur, decă acea partida a guver răsputeri candidatura lui Waechter. şi îndeosebi prinţul Bismarck în multe o revoluţionare a majorităţii în contra par
44
nului, care esistă astăcjî, va mai Pe celalalt candidat al „vergilor , ocasii a lăudat’o şi şi a exprimat admiraţia lamentarismului, este o revoluţiune în po
exista încă la sfârşitul lunei acesteia . a căror propagandă, se vede, a câş pentru înţelâpta şi roditorea cârmuire a litică pe un timp, când guvernul îşi arogă
44
Aşa a precisat organul săsesc tigat mult teren între Saşii din principelui şi Rege al României. dreptul judecătorului, vrând ast fel să de
atitudinea deputaţilor saşî în faţa Sibiiu, este susţinut de fâia „vercji- Insă caracterul relaţiunilor Austriei gradeze desbaterile diu parlament la o for
44
legei Tisza. Pe când scria însă ast loi din Braşov. din când în când, şi mai ales acela al re malitate golă. Aici nu mai este vorba de
fel, deputaţii saşî din partida lui In polemia, ce s’a iscat între laţiunilor conţinu aceleaşi ale Rusiei cu dreptate, ci despre votare. In motivarea
Banffy: Fluger, Baussnern şi Pildner cela două tabere, face acum orga România, era de aşa natură, încât Ger proiectului se elice, că el este o admoni
subscriseseră deja faimosul proiect de nul săsesc din Sibiiu o declarare, mania, din causa înrudirei familiilor dom- ţiune pentru oposiţie, ca să-şi tragă pe
lege propus de bătrânul Tisza, er ce caracterisâză deosebirile de ve nitore, a socotit de bine să renunţe la ori sâmă ce face. Dâr nu este aşa. Oposiţiunea
Saşii din Mediaş la tdte se gândeau, deri asupra modului de procedere ce declaraţie oficială, ce ar fi putut să fiă n’a provocat incidentele din cjilele ultime,
numai la aceea nu, ca deputatul între St şî. luată ca o părtinire pentru regatul dela nu ea a inspirat ministrului preşedinte ne
ce l vor alege în locul vacant, să nu „Moderaţii , cjice numita foie, Dunăre. norocitele lui declaraţiunl, nu ea a săvâr
44
fiă guvernamental. vor şi în lupta de apărare „se ţină Visita împăratului Francisc Iosif în şit brutalităţile poliţiale, nici n’a răpit o
44
„Mediaseher Wochenblatt s’a măsură . „Vercjii sunt pentru pro- România în 1897, şi primirea strălucită săptămână din consultările camerei prin
44
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . dosloriile şi epilogele cărţilor bisericesc!, limba textelor bisericescl era numai o limbă pănă acjl, căci aceste monumente în fon
44
comparată cu graiul viu de adî, presentă scrisă, şi nu şi vorbită, şi ca tote limbile dul lor nu sunt decât aşa cjicând reeditări,
I
diferenţe cu totul irrelevaute. Strămoşii scrise (literare), în forma în care ne apare, copii puţin modificate laie unor redacţiunl
Limba vechilor năstre cărţi noştri aşaderă acum 3—4 sute de ani vor trebue să se fi închegat deja cu mult mai anteriore, cari la rândul lor asemenea sunt
bisericesc!. bi au aprope întocmai, ca şi noi în cliua de înainte. Esistă aşadâră la Români o limbă, nisce simple reproduceri după un text ori
ac)f, sâu cel puţin nu cu mult altmintrelea. un dialect bisericesc — deosebit de graiul ginal. In chipul acesta diferitele texte se
(.Fiinţa şi cronologia ei). Aceeaşi limbă însă, grăită în vâcul al 16-lea, vorbit — care, judecând după archaismele pot reduce la un singur prototip original*),
De comparată cu limba scrisă bisericâscă con- sale atât fonologice, cât şi morfologice, er diferitele redacţiunl şi ediţiunl conser
Nicolae Salică. timpurană, presentă diferenţe uriaşe, cari trebue să-şi fi luat începutul într’o epocă vate nu alcătuesc decât diferite fase, stadii,
(3) ( U r m a r e). fac pentru laicul de acjl aprdpe imposibilă mult mai veche a limbei românesc!. Cu în transmiterea aceluiaşi text, căci activita
înţelegerea unui text bisericesc de atunci. tea diferiţilor aşa rjişî traducători şi editori,
V. alte cuvinte, o veche limbă românâscă ni
N’avem decât să luăm epilogele celor 2 s’a păstrat în cărţile bisericescl în fondul în ultima analisă nu constă decât în pu
Tote acestea sunt conclusiunî trase
ediţiunl (1570 şi 1577) ale psaltirei Core- său aprope intactă pănă în secolul al 16-leâ, ţină adaptare, modernisarc. Ei de fapt nu
din firea însăşi a lucrului. Avem însă date,
siane şi să le comparăm cu textul biseri de când ni s’a conservat apoi în scris. Am mai sunt traducători, ci în cele mai multe
aşi pute dice directe, caii confirmă pănă
cesc al cărţii. Deosebirea e frapantă, cu avâ aşaderă acelaşi cas, ca şi în biserica caşuri copişti.
la evidenţă aceste conclusiunî. Er aceste
totă tendinţa diaconului Coresi de a se es- ortodoxă slavă: precum acolo limba lite La conclusiunile acestea deci ne duce
date sunt tocmai cele mai vechi monu
prima şi aici în epiloge cât mai în spiritul rară oficiosă- era vechea limbă ibulgară, ne pe de o parte distanţa enormă între graiul
mente de limbă, sâu mai bine cjis de limba
limbei bisericescl. mai vorbită de nimenea, deci numai scrisă, celor mai vechi texte bisericescl şi între
însăşi conservată în aceste archaice deposi-
Cum se esplică deci contrastul între aşa şi biserica română îşi avea pentru tre graiul viu contimporan, âr pe de altă parte
tare ale graiului românesc.
cele 2 limbi de altmintrelea contimporane, buinţele sale o limbă specială, o limbă
Limba vorbită în secolul al 16-lea, aşa
seu — ca să mă folosesc de un termin scrisă, care se caracterisâză tocmai prin *) Acestăafirmaţiune, firesce, nu eschide po
precum o cunoscem din actele publice şi sibilitatea esistenţei a două seu chiar mai multe
technic mai potrivit — cum se esplică firea sa conservativă. Şi numai acestui con
private publicate*), er în parte şi din pre- traduceri, cari au servit ca architiv redacţiunilor
acâstă diglosiă (2 limbi), căci de fapt aici servatism avem deci să atribuim forma în
de mai târdiu Aici lucrul trebue nţeles numai în
*) Iu primul volum al Cuvintelor din bă avem de a face cu două specii de limbă care ni se înfăţişâză limba românâscă în principiu, n tesă generală; nu e deci vorba de
:
trâni (Haşd'u). românâscă? Negreşit, că numai aşa, că primele monumente de limbă cunoscute eventuale escepţiunî speciale.
