Page 38 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 271 -1898.

amânare. Proiectul lui Tisza, este un pas pumnalul consciinţa naţională redeşteptată. chiar a doua di, la 30 Octomvre, că acolo miecjul chiar al cestiunei, nu ca să satisfac
revoluţionar, care nu este permis se suc­ Rogă dâr pe Banffy, să arunce arma mur­ este vorba tot de refusul de-a plăti sub- pe d-l Maiorescu, ci pentru a lămuri o si-
venţiunea scâlei şi bisericei din Braşov. tuaţiune, pe care d-sa şi amicii d-sale se
cedă. dară, căci alt-fel ea va sta asupra mormân­
Acum întreb: dâcă d l Maiorescu a câsneso să o încurce.
După-ce vorbi contele Tisza în apă­ tului său, ca o columnă de ruşine.
găsit de cuviinţă, că să primâscă a fi ad­ Ţelul domnului Maiorescu şi al ami­
rarea atitudinei guvernului, dicând între Ou acâ3ta şedinţa s’a sfîrşit.
vocatul scolelor şi bisericei Sf. Nicolae din cilor d-sale este personal. D-sa vrea să ia
altele, că proiectul tatălui său nu este de­ Braşov în procesul intentat Statului român biserica Sf. Nicolae din Braşov, şi să mi o
cât indemnitate şi provisoriu pe basa sta­ Dreptul bisericei şi al gimnasiului pentru plata acestei subvenţiunî, cum vine asvîrle în cap. Dâr uită două lucruri: bise­
tului quo — lui cuvântul acum şi face o interpelare aci în Senat, în rica este prea mare şi prea grea pentru-ca
Contele St. Karolyi. După o Introdu­ român din Braşov. acelaşi proces, pe care mâne îl va pleda la să o potă ridica d sa, şi apoi d sa nu şi-a
cere mai lungă, face nisee constatări sdro- tribunal? dat sâma, că eu stau în acea biserică, ru-
(I)in Senatul român.) Aci ore, în Senat, avem să regulăm gându-mă lui Dumnezeu, să-mi ajute, ca să
1
bitore pentru „activitatea * de acjl a depu­ procesul ? De ce a cuprins pe d-l Maiorescu nu mă abat de pe calea cea drâptă.
taţilor din dietă. De când guvernul lui Răspunsul d-lui Sturdza la interpelaţia acâstă nerăbdare ? De ce d-l Maiorescu nu Fiind-că d-l Maiorescu a anrntit des-
Banffy — (jice el — conduce afacerile a- d-lui Maiorescu. aştâptă verdictul justiţiei, la care s’a a- baterile urmate astă primăvară în parla­
oestei ţări, noi nu lucrăm nimic, prin ur­ dresat? Ii trebue ore pentru acâsta mai în- ment asupra acestei cestiunî, voii! explica
D-l D. Sturdza Preşedintele Consiliului: tâiîî verdictul Senatului ? Acâsta nu se po- şi eu explicaţiunile mele cele petrecute
mare nu merităm enormele jertfe de bani, pe
Domnilor Senatori! Nu pot să neg, că în trivesce cu deolaraţiunea, ce ni-a făcut d 1 atunci.
cari ţira îi risipesce pentru noi. Ce ce în­ faţa cuvântării forte meşteşugite a d-lui Maiorescu, că d-sa respectă legile. (Va urma)
tâmplă adecă? Se nâgă promisiunile făcute Maiorescu, nu-mi este posiţiunea uşâră.
Constituţiunea face din instanţele ju-
serbătoresce, se presentă ca îndreptăţite Cred însă, căesaminând faptele astfel decătorescl un corp independent. Când d-l
călcările de drept. Parlamentul nostru a de­ cum sunt, d vostră ve-ţl vedâ unde e drep­ Maiorescu vrea să facă a depinde judecata Lupta în jurul proiectului-Tisza.
tatea şi unde e sinceritatea, unde e price­
generat cu totul. Noi nu ne ocupăm cu re- unui proces intentat la tribunal, de un vot Nu numai în dietă, ci şi în provincie
perea şi înţelegerea, şi unde e uşurinţa. al Senatului, 6re acâsta este conform con-
solvarea afacerilor ţării, ci curat numai cu s’a început o mare mişcare de agitaţiune
Să-mi daţi voie să constat întâii! uh stituţiunei şi în ’respectul ei ? Astăcjl face
scandate, ca de pildă: cu rolul de corteş al
fapt. La 15 Noemvre s’au deschis Corpurile apel d l Maiorescu la acâstă presiune a pentru şi contra proiectului ex lex al lui
ministrului preşedinte, ou violarea secretu­ legiuitore. La 16 Noemvre Senatul şl-a Senatului asupra jifstiţiei pentru biserica Tisza şi a guvernului.
1
lui epistolar, cu presiunea „blândă * asupra ales biroul — preşedintele, vice-preşedinţii, Sf. Nicolae din Braşov; mâne se va putâ Duminecă s’a ţinut în Budapeşta o
funcţionarilor, cu călcările de cuvânt şi acum secretarii, cestorii — şi a tras la sorţi sec­ exercita o asemenea presiune în favorea mare adunare poporală convocată de opo-
în urmă cu pălmuirea eonscienţei naţiunei ţiunile. La 16 Septemvre, a treia di după unui proces particular al unui cetăţân ore- siţionall. Adunarea a votat un proiect de
deschiderea sesiunei, la începutul şedinţei, care !
în afacerea Hentzi. Aceste scandale sunt
mai înaiute de a se alege diteritele comi- Când dâr d-sa s’a decis să facă pro­ resoluţiune în contra guvernului. La adu­
causa la aceea, că oposiţiunea şi-a pus ca siunî, d-l Maiorescu s’a grăbit să anunţe cesul, trebuia să se menţină pe acel teren nare au luat parte mulţi muncitori şi so­
ţintă a răsturna guvernul şi sistemul său. interpelarea de astădl. al procesului, şi să se înfăţişeze la (jiua cialişti, cari au cântat „Kossuth nota“.
Coloman Tisza, care a făcut lex Tisza, Aşi fi putut atunci îndată să-i .răs­ judecăţii bine pregăt’t, ca să-l apere, âr In Oradea mare a fost alaltăerl o
teme patria de obstrucţiune. El recunosce pund ; dâr am crecjut, că noi toţi, şi în­ nu să câră dela Senat ajutor, ca printr’un mare demonstraţiune în contra lui Coloman
de îndreptăţită numai obstrucţiunea ce se deosebi eu, datorim respect Tronului şi vot al său să-i dea o sentinţă, care să fiă Tisza, care se dusese acolo pentru a ţinâ
Senatului, şi anume, că nu se cuvenia, ca impusă tribunalului.
face iu interesul său. El este convins, că un discurs pe diua de eri în favorul pro­
să primesc înainte chiar de alegerea comi- Iusu-şl d-l Maiorescu a văcjut, cât
oposiţiei nu-i va succede a răsturna gu­ siunei la Adresă, a răspunde la o inter­ iectului său. Când trăsura lui Tisza trecu
vernul, îl va răsturna însă Tisza şi majori­ pelare. este de greu a despărţi în acâstă afacere dela gară pe stradă, el a fost întâmpinat
partea politică de partea procesuală; în
tatea guvernamentală, acea majoritate, care In sine, interpelarea era intempestivă, su-şl d-sa a vădut, cât ele se confundă una cu puternice „abzug -urî de cătră demon­
u
a răsturnat şi pe Szapary şi pe "Wekerle, căci dâcă d 1 Maiorescu aştepta câte va cu alta, şi pentru-ca să se apere dinainte stranţi. înaintea casinei se adunaseră o
dile încă, nu perdea nimic nici d-sa, nici de legitime observaţiunl, îusu-şl d-sa a de­
când fotoliile purpurii începură să poenâsoă mare mulţime de academici maghiari şi
biserica Sf. Nicolae din Braşov, nici noi, clarat, că nu va vorbi în proces, decât,
sub ei. Pasiunile cu earî oposiţiunea asediază
cari aveam să ascultăm frumosa-i cuvântare. dâcă va fi provocat de guvern în cursul popor de rând, demonstrând de asemenea
acjl guvernul sunt mult mai respectabile, de­ De aceea dieeam, că-mi este grea discuţiunei, firesce pentru a-se apăra. Nu în contra bătrânului vulpoiu.
cât patima guvernului, a cărei ţintă n’a fost posiţiunea făcuta de d-l Maiorescu. este acâsta o ascundera după deget de c Adunări de protestare s’au ţinut în
decât satisfacerea apetitului. Sistemul acesta Se mai adaugă încă altceva: că d-l simplicitate şi de o naivitate în adevăr co- multe oraşe din Ungaria. Iu Szentes s’au
n’a fost mare decât în organisarea bande­ Maiorescu este nu numai un bărbat cu pilărescl? — căci ori cine vede, că inter­ adunat, de pildă, ca la 10,000 de omeni,
lor de corteşl, el a stîns din inima tineri- profunditate, ci şi un artist, şi încă un ar pelarea pentru neplata rentei şi procesul cari au votat un proiect de resoluţiune în
tist modern, un artist impresionist. Eu nu pentru neplata rentei, unul şi acelaşi lucru
mei egoismul nobil. ]£tă causa pentru care sunt. Cred, deoî, că dimpreună cu mine potriva atentatului ce-1 pregătesce guver­
am nici profunditatea cuvântării d-sale, nu
respectul faţă de lege e în agonie, şi în toţi v’aţl mirat, cum se pote un bărbat ca nul prin proiectul lui Tisza. La adunarea
posed nici arta de a impresiona. Mă pre-
agonie este şi sfinţenia cuvântului dat, ba sint simplu şi nemeşteşugit. d-l Maiorescu să se pună în asemenea po- acâsta a fosta invitat şi Dgrori, care însă
chiar frioa de Dumnezeu. Ajunşi odată aici, ţ)ic, dâr cu dreptate, că situaţiunea siţiune. nu s’a dus, ci a răspuns printr’o scrisâre,
va fi târcjiă o schimbare de guvern, şi va mea în faţa d-lui Maiorescu presiută ore- D l Maiorescu nici că s’a putut de în care (jice: „Sunt constant în părerea,
fi dovedit atunci, că sistemul, care s’a pu­ care greutate. altmintrelea ţinâ de promisiunea dată, că că inteligenţa nostră (maghiară) e stricată,
tut susţine numai prin corupţiune, a plan­ Dâr, decă aci este o greutate ore-' nu va vorbi în proces, deorece ne-a citat âr poporul e slab pentru luptele, ce are să
care, în altă parte am o uşurinţă. Situa- şi ne-a esplicat cele două chrisâve vechi
tat în ţâră germanele nihilismului politic, porte *. Astfel de adunări s’au ţinut şi în
1
ţiunile nostre de fond, diferă forte mult de fundaţiune, precum şi legile votate de
şi a făcut pat cald socialismului şi anar- adunările nostre legislative, cu privire la Şopron şi Scghedin.
una de alta. A mea este aceeaşi, care era
chimidui. astă primăvară: ea e neschimbată, neştir renta bisericei şi şcolei din Braşov. Ba Partida kossuthistă a dat un mani­
Bartlia M: Acjl ucid constituţia, mâne bită. A d-lui Maiorescu nu mai este tot ne-a adus ca dovadă şi o scrisore a vene­ fest „cătră naţiune**, în care atacă energic
pe regele. (Mare sgomot în drâpta. Stri­ aceeaşi, căci d-sa, senator cu drept de con­ rabilului d-sale părinte. Mulţi nu vor fi cu­ politica guvernului şi provocă poporaţiunea
trol asupra mea, îmi vorbesce astădl cu o noscând acâstă scrisore; nici eu nu o cu­
gări : la ordine!) să sară în ajutorul partidei pentru a putâ
schimbare la faţă, cu faţa advocatului din- nosc, căci de abia astăcjl d-l Maiorescu a
Karolyi oontinuând cjice, ar dori tr’un proces, pe care mâne are să 1 ple­ scos’o la lumină, ca o probă documentată a apăra cu succes legile şi constituţia.
să-i spună ceva ministrului-preşedinte. Nu deze la tribunal. drepturilor instituţiunilor menţionate. A mai Membrii disidenţi ai partidei liberale
adăogat, că drepturile bisericei Sf. Nico­
crede, că Banffy ar pute să înduplece pe D-l Maiorescu, la începutul cuvântării continuă a adresa scrisori deschise cătră
regele apostolic de-a nu fi fidel jurămân­ sale, a dis, că pune cestiunea pe tărâm po­ lae sunt drepturi din vechime, drepturi ba- alegătorii lor, în care espun motivele ce
litic. In adevăr, interpelarea d-sale are o sate pe texte de legi nouă, călcate în pi-
tului său pus pe oonstituţiune. Sunt câte­ ciore de mine, şi că acum e vorba a elu­ i-au îndemnat să ese din partid. De curând
parte politică, căci petiţiunea pentru in­
va săptămâni de când pumnalul unui anar- cida cât valorâză acele drepturi ex aequo au adresat astfel de scrisori contele Mihail
tentarea procesului, ce are acelaşi obiect, a
chist a stins viâţa reginei. Dâr sunt şi eâ- presintat-o la 29 Octomvre cu trei <4ile et bono. ■ Eszterhazy şi baronul Sigismund Perinyi,
te-va (jile, de când Banffy şi Tisza au să­ înainte de alegerile comunale, trimbiţînd Nu sunt tote acestea preambulul vor- cari declai'ă, că proiectul lui Tisza i-au
vârşit un atentat ucigător în contra consti- cu acea ocasiune lipsa de patriotism a gu birei d-sale dinaintea tribunalului de Ilfov? făcut să părăsâscă partidul.
vernului; âr interpelarea asupra refusului A-şI putâ dâr să-i răspund, pentru a
tuţiunei şi libertăţii maghiare. E dureros, Pe când oposiţia produce astfel cu­
de-a plăti banii, a anunţat-o la 17 No­ întrebuinţa limbagiul usitat la tribunale şi
că Maghiari sunt aceia, cari au încercat rent pentru ideile şi ţinuta ei, nici.guvernul
emvre Curţi, a-şî putâ să răspund d-lui Maiorescu
să asasineze constituţia maghiară. Mâna 1 nu stă cu mânile în sîm El îşi ticluesee
Se pote vedea din petiţiunea din 29 printr’o „fine de neprimire *.
anarchistului n’a fost cine să o oprâscă, Octomvre, pe care d-l Maiorescu s’a grăbit Dâr nu voiii face întrebuinţare de aderenţe prin OongregaţiunI şi ici-colo prin
1
însă din mâna lui Banffy şi Tisza va smulge a-o publica în cliarul „Constituţionalul * acest drept, ci voiîi răspunde în fondul şi câte-o voce în formă de telegrame dela

asâmânarca, am putâ (jice în multe caşuri activitatea sa de tipograf, şi nu şi de tra­ scos’o „din psaltirea srâbească pre limba în ea), ca una ce las’ că în gradul ei de
aprâpe identitatea între textele cele mai ducător. DecT aserţiunile diaconului din epi­ românâscă**, asemenea n’avem s’o luăm ad perfecţiune literară, în fkxibilitea ei şi în
vechi cunoscute şi ediţiunile ulteriore pănă logul psaltirei din 1577 trebuesc luate cu literam. Cuvintele diaconului trebue cel uşurinţa de a-o manua, era încă cu totul
în diua de acjl. multă reservă, şi nu ad litteram. In 1577 mult aşa interpretate, că la adaptarea ve­ inferioră limbei slave, dâr după prejudiţiile
Dovadă eclatantă despre cele dise nu mai putea dice, că numai noi Românii chiului text românesc al psaltirei, care a timpului era o limbă necanonică, descon­
mai sus avem în psaltirea coresiană şi sche- n’avem cuvântul lui Dumnecjeu în limbă, edat’o, a consultat şi o versiune sârbâscă- a siderată, ca una ce nu făcea parte din cele
iană, a căror isbitore asemănare nimerii nu căci tocmai cuvântul dumnedeeso al psal­ psaltirei slave. Că acest text românesc de 3 limbi sfinte consacrate şi recunoscute de
o pote nega. Ooresi în epilogul psaltirei tirei îl tipărise însuşi deja din 1670, âr pe fapt a esistat şi Ta utilisat Coresi, dovadă biserică: limba grâcă, latină şi slavă, o
constatând ou durere, că „mai tâte limbile de altă parte esistau deja tipărite tot sub „mai clară decât lumina sorelui de amâcjă- limbă ce pănă atunci numai sub presiunea
1
au cuvântul lui Dumnedeu în limbă, numai îngrijirea lui „Tetraevanghelul * (1560— 1561), di** e psaltirea scheianâ, care i-a servit ca necesităţii se întrebuinţa lângă cea oficiosă
1
noi Românii u’avem *, continuă astfel: „de- „Pracsiul * (între 1660 şi 1564) şi „Tâlcul model sâu cel puţin ambe'e, atât cea sche- slavă.
1
1
rept aceaea fraţii miei, preuţilor, scrisuvam Evangheliilor * (circa 1564), ne mai amin­ iană, cât şi cea coresiană derivă din acelaşi Ooresi aşa-dâră vrea să delăture even­
aceaste psaltiri cu otveat; de-am scos de tind cele 2 ediţiunî ale catechismului (Si- isvor, numai cât cea schdană în caşul tualele greşeli ale antecesorului său, căutând
în psăltirea arăbească pre limba rumânească biiu 1544 şi Braşov 1659*). Cât despre acesta din urmă s’a abătut mai puţin dela în nisuinţa sa de pravoslavnic să ţină cât
să vă fie de înţelegătură (vouă) şi grămă­ cealaltă afirmaţiune a Ini, că psaltirea a original, decât cea coresiană. mai aprâpe textul româneso de redaoţiunea
1
ticilor *. Acestea le (jice Ooresi în epilogul Şi la ce a mai consultat Coresi ori­ sfântă slavă. Aşa se esplicfi, că multe fru-
ediţiunei din 1577, pe când ediţiunea din ginalul slav — dâcă afirm*ţiunea lui nu mose forme românesc! (srchaisme de ori­
*) Am adoptat aici anii stabiliţi de Dr I.
1570 nu mai cjicea, că a scos din limba 11 va fi vorbă golă, — când avea la dispo- gine latină) din psaltirea scheiană le eli-
Sbiera în „Mişcări culturale şi literare . - • Cât
sârbâscă aceste psaltiri, ci simplu: „Ince- despre afirmaţiunea, că în timpul acela numai noi siţie textul românesc? Probabil pentru de minâză, pentru de a-le înlocui cu cele mai
putu-s’au a se scrie aceste sfinte psăltirl...“ Românii n'aveam cuvântul lui Dumuecjeu în limba a controla esactitatea textului românesc, grosolane slavisme, âr construcţiunl neâşe
Şi e de notat, că neobositul diacon în cele românescă, e forte caracteristic epilogul Paliei din dâcă cele scrise românesce corăspund ori­ românescl sunt substituite cu construcţiunl
Orăştie, 1582, în care asemenea aflăm aceeaşi falsă
mai multe caşuri folosesce numai frasa: ginalului slav, sâu nu. Şi de unde acest hi- pur slave.
constatare. Şi sS se însemne, că Polia s’a tip&'it
u
1
» scris-am sâu „scris’am cu tiparul *, prin cu 5 ani după Psaltirea II a lui Coresi. Luciul se perzel ? Se vede, că nu se putea încrede (Va urma.)
ceea ce e evident, că vrea să indice numai va esplica mai de-aprdpe în cele următore. în l mba românâscă (şi aşa în cele scrise
: