Page 39 - 1898-12

Nr. 271 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagksa 8.

mamelueii sSi de prin provincie. In tote lutat prin d l George Top de Bâsesd, jubi­ în tot momentul să pricinuâscă derimarea cemvre st. n. 1898 în Deva, localitatea C&-
Aceste aderenţe se condamnă obstrucţiunea lantul răspunse arătând, că sciinţa şi cul­ palatului. Declaraţia acâsta a produs în sinei române d. a. la 3 ore.
şi se preamăresce guvernul pentru atitu­ tura sunt un eflux al principiilor de liber întrâgă Italia sensaţie. Deva, 18 Decemvre n. 1898.
dinea lui resolută în contra „râsvretitorilor" tate, egalitate şi frăţietate; pentru răspân­ Elena Hosszu Longin n. Pop,
■din parlament. Guvernul însă păşesce nu­ direa sciinţei şi culturei s’a înfiinţat şi Medalii de onâre pentru serviciu cre­ presidentă.
mai acolo, unde e sigur, că nu va fi desa- Asociaţiunea, pentru a căreia prosperare dincios de 40 an!. Dela magistratul oraşu­ Dr. Silviu Moldovan,
vuat. datori suntem a lucra cu toţii, unii ca lui Braşov primim spre publicare următo- secret? r.
Lupta acesta pro şi contra s’a început, cjilerl, alţii ca măestrii şi architecţî.... „Să rele: Infiinţându-se „medalia de onore pen­
pe cum vedem, cu totă vehemenţa în ţâra cernem nisipul simţămintelor nâstre şi să-l tru serviciul credincios de 40 de ani", se fySaafiţămită publică.
întregă. Spectacolul ei este cât se pote de curăţim de pietrile egoismului centrifugal... aduce la cunoscinţa tuturor personelor in­ Subscrisa direcţiune şcolară aduce cea
interesant. şi mestecându-1 cu varul caracterelor can­ teresate, fără deosebire de rang, posiţie şi mai sinceră mulţumită d-lui Teodor Nica,
dide, să construim cimentul solidarităţii, sex, cari timp de 40 de ani au servit ne­ director la banca naţională din Bueurescî,
spre construirea panteonului nemurirei nu­ întrerupt şi credincios la vr’un oficiu pu­
Dela serbarea jubilară din melui român" etc. blic ori privat, a-şl înainta rugările lor, îm­ pentru darul de /?. 100, adecă una sută fi.
preună cu atestatul de servicii!, magistra­ v. a., ce a oferit întru amintirea surorii
Simleu. A mai urmat răspunsul la adresa Bor- d-sale, a răposatei în Domnul Maria Sâcă-
* tului orăşenesc pănă în 28 Decemvre n. c.
şenilor; a Reuniunei învăţătorilor, a inteli­ reanu, în favorul mesei studenţescl, ce este
Oa întregire a raportului, ce l’am pu­ genţei şi poporului român din Şimleu, pe Aceia, cari de present sunt încă în func­
blicat cu privire la frumdsa serbare jubi­ ţiune, au a-şl aşterne rugările lor superio­ pe cale a-se înfiinţa la şcolele nostre din
cari le vom aduce în numărul de Duminecă. Braşov.
lară, ce Românii sâlăgeni au arangiat’o în rilor. Detailurî se pot căpăta dela oficiul
-8 Decemvre n. c. în onârea venerabilului magistratului orăşenesc. Să dea Dumnecjeu, ca exemplul mă­
rinimos să afle mulţi imitatori.
vicariu al Sâlagului, Alimpiu Barboloviciu, SOIRILE DLL EL.
din incidentul împlinirei a 25 de ani ai ' Unde e Andree? Din Petersburg se Braşov, în 9 (21) Decemvre 1898.
activităţii sale ca vicariu, — primim dela - 9 (21J Decemvre. scrie, că ambasadorul svedian dela curtea Direcţiunea şcâlelor medii
rusâscă ar fi primit o epistolă cu data de
raportorul nostru şi discursurile însufleţite, Consiliu militar în Viena. Din Viena gr. or. române.
12 1. c. dela un funcţionar de tren cu nu­
prin cari jubilantele a răspuns la salutările se anunţă, că alaltăerî s’a ţinut sub presi-
mele I. Dethe. Acesta scrie în epistola sa
diferitelor deputaţiuni. diul monarchului un consiliu militar în
cătră ambasador, că un pietin al său dela Iiiteratură.
Lipsa de spaţiu ne silesce să ne măr- Hofburg. Au luat parte ministrul de răs-
trenul siberian, călătorind prin munţii Ural „Moda Ilustrată". Numărul 48 al „Mo­
.ginim a publica numai în estras aceste fru- boiii Krieghammer, mareşalul br. Beok,
mose discursuri. şeful statului major, apoi trei inspectori a aflat o buteliă închisă ermetic, în care dei Ilustrate" este aranjat în mod fdrte
se aflau şâpte foiţe de hârtie. Pe o foiţă practic şi potrivit sesonului. Nisce toalete
La cuvântarea protopopului loan Vi- superiori de armată. Consiliul a durat
era scris: „Balon Andrâe. Nous passons adorabile de bal ni-se presintă pe supra­
caş, care a felicitat pe jubilant în numele două ore.
oierului sălăgean, vicariul Barbolovioiii răs­ par Ural. Andrâe". (Noi trecem peste faţa fdiei, care sunt fârte eu mult şic de­
Jubileu. ErI şi alaltăerî s’a serbat din Ural). Pe altă foiţă era scris rusesce, ce semnate. Celelalte toalete, pălării, pelerine,
punse dicend, oă serbarea arangiată nu o
partea credincioşilor romano-catolicl din abia se putea ceti, că sticla împreună cu paltone, cari le represintă diferitele gravuri
consideră ca dedicată personei sale, ci bi­
loc jubileul abatelui Eduard Moller din in­ ce se află în ea, să o dea consulului, sâu escelente, sunt din cele mai distinse, care
sericei române gr. cat. Ciclul celor 25 de
ani, ce l’a percurs de când Provedinţa di­ cidentul aniversărei a 50-a a hirotonirei oficiului judecătoresc. Mai erau pe alte foiţe le putem închipui. Ca lucru de mână ve­
vină i-a încredinţat conducerea luntriţei sale. Alaltă sâră ’i-s’a făcut o serenadă cu scris numele StrindJberg şi Frănkel, soţii dem : Entrâ-deurî de dantelă englezâscă
lampione din partea şcolarilor gimnasiului de călătorie ai lui Andrâe. pentru perdele, incadrament de dantelă
Vicariatului Silvaniei, l’a percurs dimpre­
rom.-cat., âr erl s’a dat un banchet în ono- pentru covoraş mic, cuvertură de lâgăn,
ună cu biserica şi clerul întreg, având de-a
rea jubilarului. evantail brodat pe tul, dedesubt de farfurie
brava aceleaşi furtuni şi de-a încungiura
:aceleaşi stânei. Dâcă acesta naiă (biserica) Ilevistă externă. pentru desert etc. etc. Tiparul gratuit re­
Adunare poporală română în Sobor-
dimpreună cu luntriţa (vicariatul) au putut presintă un corsagiu de bal, mărime natu­
şin. Pe (jiua de 22 Decemvre este convo- Turcia şi Germania. Din Berlin
străbate 'printre stâncile distrugătâre ale rală. Partea literară e amusantă şi forte
oată o adunare poporală a alegătorilor ro­ se anunţă, că un diplomat dela ambasada
■luptelor, acesta, cjice, înainte de tote avem variată.
mâni din cercul Radna. Intre convocă- turcâscă, cunoscător al raporturilor poli­
■ de a-o mulţămi Mântuitorului Christos, ca­
torl sunt 7 preoţi şi un diarist. Progra­ tice europene, s’a pronunţat în modul ur­
pului nevădut al bisericei, care liniştesce ULTIME SOIRI
mul adunării, publicat de foia română mător asupra scirei lansate de „Frankfur­
'valurile; apoi Patriarchului Romei, Majes.
din Arad, cuprinde 3 puncte: 1) Adresă ter Zeitung“ ou privire la o alianţă între Budapesta, 20 Decemvre. Con­
■Sale monarchului şi archiereilor acestei bi­
omagială cătră Maj. Sa monarchul din in­ Turcia şi Germania. Diplomatul turc cjise tele Albin Gsalty, care a eşit din
serici etc. Apoi continuă ast-fel:
cidentul jubileului său de 50 de ani de următorele: partida liberală, a desfăşurat în şe­
.... „Ce se ţine de modesta mea per-
domnie; 2) Discutarea asupra hotărîrei dinţa de ac}! a camerei căuşele, cari
•sonă, de am cu ce mă lăuda, mă voia lă­ După părerea mea între cele două
uda, după disa apostolului, cu neputinţele congregaţiei comitatense în privinţa arun- imperii nu eăistă nici tractat, nici alianţă. l’au îndemnat se iese din partid.
mele; una totu-şl voia aminti, că în cursul cului de dare suplementară pentru furtul Pentru construcţiunî de porturi şi linii fe­ Csaky a condamnat mai întâ, u în
;
celor 25 ani ai modestei mele activităţii lui Krivâny şi 3) Chibzuirea măsurilor de discursul seu obstrucţiunea oposiţiei,
m’am silit după putere a postpune intere­ luat pentru a înfrâna abusurile şi volniciile rate nu trebue o alianţă. Este suficientă apoi a declarat, că proiectul lui Tisza
sele mele intereselor bisericei şi naţiunei organelor administrative ale comitatului pentru aşa ceva bunăvoinţa guvernului
-mele; voinţa şi Eul meu le am sacrificat otoman, care faţă de Germania totdâuna l’a făcut se părăsescă partida guver­
voinţei bisericei şi naţiunei mele, şi am peste tot, şi în deosebi la alegerile muni­ s’a declarat cu simpatie. O alianţă pe acest nului. El cjise la fine) că altă cale de
'fost preot român, şi nutremântul vieţei mele cipale comitatense. a eşi din încurcăturile de ac}! nu este
motiv ar fi cea mai mare absurditate. La
f
.a fost iubirea că ră confraţii mei preoţi şi decât o schimbare de guvern şi înce­
poporul credincios. Luntriţa nâstrâ dim­ Monarchul ca graiulant. Din inciden­ întrebarea, dâcă după pierderea Constan- tarea obstrucţiunei. Oposiţia isbucni
preună cu naia s-tei nostre biserici stă şi tul onomasticei Ţarului Nicolae, Maj. Sa tinopolului Turcia s’ar nimici? •- răspund,
adl în mijlocul valurilor şi încă dâră mai monarchul Erancisc Iosif a făcut o visită că în nici un cas nu. Constantinopolul nu în strigări de: Afară cu Banffy! Se
formidabile decât cele din trecut; ca să-o la ambasadorul rusesc. Pănă acum nu s’a pote fi nici al Bulgarilor, nici al Grecilor, dimisionsze! In club cu el! In apă­
putem apăra de cutropire în valurile eve­ mai dat caşul, ca monarchul să gratuleze Ruşilor seu Germanilor. El numai turcesc rarea guvernului se ridică Hegediis,
nimentelor, e condiţiune sine qua non, ca care declaiă, că clubul liberal n’are
să dăm frunte, pept şi inimă, uniţi în sim- în persână la vre-un ambasador pentru su­ pote să fie. Şi âtă de ce : Pe cum în Eu­
-ţirî, cugete şi fapte, cu furtunele presen- veranul său. ropa avem un singur duşman, tot aşa avem de gând a aduce leg! în locul die­
’telui şi viitorului".... şi un singur amic. Duşmanul nostru origi­ tei. pice apoi, că proiectul lui Tisza
0 nouă reuniune de înmormântare. La nu va veni înaintea camerei, el este
Termină, în fine, eu urări căldurose nar este Rusia, âr amicul nostru firesc este
Sibiiu se lucreză la înfiinţarea unei reu­
la adresa clerului şi a episcopului die- Germania. Din timpuri străvechi Rusia s’a numai un manifest, o posiţie de luat
niuni de înmormântare pentru poporul ro­
■cesan. nisuit de a ne submina puterea în Europa; faţă cu evenimente ce ar pute urma.
* • mân de-acolo. Reuniunea va fi după mo­ că acâsta nu i-a succes, avem de a o mul­ Din partea oposiţiei vorbi între alţii
delul celor dela Deva şi Orăştie: S’a şi
Deputaţiunei „Reuniunei femeilor ro- ţămi numai gelosiei celorlalte puteri. Au Polonyi, care repetă declararea, ca
ţinut o consultare ou poporul, care a pri­
-mâne sălăgene", oare l’a salutat prin d-na fost timpuri când la coi se aştepta mult pănă când Tisza conduce afacerile
mit ideia cu bucuriă. Acum urmâză înscrie­
presidentă Maria Cosmct, jubilantul, care atât dela Anglia; acjî însă s’a sfirşit cu acâsta. ţ-erii, pace şi linişte nu va fi.
rile până la 31 Decemvre n., după care se
•dânsul, cât şi răposata sa soţie sunt prin­ Englesii ni au promis multe, dâr ni-au dat
va convoca adunarea de constituire. Dorim,
tre membrii fundatori ai acestei reuniuni, nimic. Germania este singurul nostru amic in
oa frumosa iniţiativă să aibă succesul D I Y E R S E .
— accentua chiămarea femeii române şi Europa, în care avem deplină încredere.
dorit.
în special a conducătorelor acestei reuniuni, Noi Turcii suntem convinşi, că împăratul Tren în Africa. In Egipet deja do
„de-a cresoe şi cultiva acâstă plantă (reu­ Cele mai vechi diare unguresc!. Intre german cugetă sincer ceea ce spune, ne mulţi ani s’a introdus calea ferată, dâr în
niunea), ca fructele ei să îndulcâscă cjilele (fiarele cotidiane maghiare, cel mai vechili putem încrede aşa-dâr în cuvintele lui. Africa numai în anul acesta s’a construit
u
.amare ale mamei naţiuni române". „Modele este „Peşti Naplâ , care cu finea lui De­ Asia însâmnâ atât, cât un contract de ali­ o cale ferată mai mare în ţinutul Kongo.
•de crescere nu sunteţi silite a împrumuta cemvre c. împlinesce 49 de ani. După el anţă scris şi pecetluit între Turcia şi Ger­ Lungimea oălei ferate e aprope de 4CO
u
dela alte neamuri — cjise jubilantul, — le urmâză foia clericală „Magyar Allam , oare mania. Germania nu vrâ alta, decât a des­ ehilometri şi construoţiunea ei a durat 8
aveţi în istoria trupinei vâstre, a Romei la 1 Ianuarie îşi va serba jubileul de 40 chide Asia mică comeroiului, industriei, ani de cjile prin pădurile seculare şi munţii
Antice, al căreia sânge curge în vinele de ani ai esistenţei sale. La început, acâstă întreprinderilor şi culturei sale. Turcia scie gigantici. Acâstă liniă ferată a costat forte
vostre... Picuraţi în sufletele şi inimele ge- foiă apărea sub titlul „Pok tanuja". Tote de mult, că Germania nu vrâ nimicirea ei. mulţi bani şi multe vieţi de om, din causa
meraţiunei tinere femeescl române virtuţile celelalte foi ungurescl sunt din timpuri Ea îi dă totul ce voesce, fiind-eă scie, că lipsei de nutremânt şi a câldurei tropicale.
■străbune : pietatea, iubirea religiunei stră­ mai nouă. cu cât Germania are mai multe interese In anii 1890 şi 1891, dintre 4500 muncitori
bune şi a moralităţii, iubirea de datini şi în Asia mică, cu atât mai vârtos va păcji 1000 au murit şi alţi o mi ie şi jumătate
Palatul Dogilor din Veneţia, acel edi­
port străbun şi de muncă, âr iubirea de independenţa şi esistenţa Turciei. au devenit incapabili de muncă din causa
ficiu măreţ, care a fost fala şi mândria vâ-
limbă şi de neam să-o sugă din piepturile bâlelor cantagiâse, âr dintre ceilalţi parte
curilor pe terenul architecturei, este în
vâstre; apăraţi-le de luxul străin esorbi- au fugit dela lucru, parte s’au resculat în
ajun de a-se derima. Din Roma se anunţă,
îant, ce întot-dâuua a fost isvorul deca­ C o n v o c a r e . contra superiorilor. Pe lângă acâsta Negrii
că comisiunea de belle arte a ministeriului
denţei popârelor" etc. Termină implorând lucrau forte puţin. Linia acâsta ferată oostă
de culte italian, a esaminat ijilele trecute In conformitate cu punctul 8, §. 20.
darul dumneijeeso asupra reuniunei. 25 miliâne franci.
falnicul palat, şi a constatat, că nu pote din statute, membrii „Reuniunei femeilor
* lua nici o răspundere pentru el, deore-ce române din comitatul Hunedârei", prin
La felicitarea despărţământului Sălă- într’o parte a lui încă din timpuri stră­ acâsta se convâcă: la adunarea generală or­ Proprietar: Sîr. Aurel jWwureşia»
,,
,gean Chiorean al Aso.ciaţiunei, care 1’a sa­ vechi se află o mare crepătură, care pote dinară, ce se va ţinâ Duminecă, 25 De- Redactor responsabil: ®»re§p®2 !lîa M&îer.