Page 41 - 1898-12
P. 41
REDACŢIUNEA, „gazeta w iese în floare iţi.
Alministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 n., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătdrelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viona: Hi. Dulcea Naohf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld & Emerloh Leaner, afară şi la d-nii oolectorl.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Moaae.
A. Oppellks Naclif. Anton Oppellk. Abonamentul pentru BraşoY
InBudapeata: A. V. Goldber- Admtnistrafiunca, Piaţa mare,
jer, Ekateln Bornat. In Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bar g: Marolyl & Llobmann. I.: Pe un nn 10 fl., pe şese
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria fţarmond pe o colină 6 or. A "KT TT T "T* T Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu tdototm «Am\l Wsr misxnl odeon} Huiin bxLh_ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 272. Braşov, Vineri 11 (23) Decemvre.
Mersul crisei. Espunerile lor au fost însoţite Ce se va întâmpla în cjilele ur- tose şi însufleţită de datorinţa de a lăsa în
de strigările oposiţiei: Banffy să di- mătâre, înainte şi după anul nou, urma ei ogorul româneso bine pregătit, va
De trei cjile se tot desbate în misioneze! Afară cu el! etc. Unii nu pâte nimeni prevede. Sigur este răspunde la aşteptările Ţărei, ca şi la do
camera ungară asupra întrebărei, s’au încercat să sară în ajutorul lui îbsă deja astăcji, că sistemul de gu rinţele Mele.
când se se facă alegerea de preşe Banffy. luând în japerare procederea vernare, caro şi aji este dirigeatde Vă mulţâmesc din suflat, domnilor
dinte? Desbaterea s’a continuat ac}î lui, der vorbirile lor au fost şi mai bătrânul Tisza, va a^e să sufere o deputaţi, pentru nestrămutata credinţă cu
şi nu credem, că a ajuns la vre>un vehement întrerupte de strigările şi cumplită lovitură, care pâte să de care înconjuraţi Tronul şi pentru câldu-
resultat. Mâne, Vineri, va fi ultima esclamările reprobătâre şi de rîsetele vină şi mortală pentru el. rosele urări ce aduceţi Reginei, Mie şi Fa
şedinţă înainte de sărbători şi, după batjocuritâre ale oposiţiei. Astfel au miliei Nostre.
tdte semnele, camera va intra in rămas fără de nici un efect şi nota
vacanţă pănă Marţi, fără se-şî fi pu întregei discusiunî a rămas, că Banffy Din R o m â n i a .
tut alege presidiul. trebue să se retragă. încurcăturile ungare.
Răspunsul Regelui Carol la adresa Camerei.
Bătrânul Madarasz din stânga Der protestările nu s’au îndrep Comisiunea Camerei deput ţilor însărcinată In firul întâmplărilor interidre con
estremă, care în lipsa presidiului tat numai în contra ministrului-pre- de a presenta M. S. Regelui Adresa la Mesagiul tro tinuăm a remarca următorele:
conduce desbaterile camerei ca pre şedinte, ci cu mai mare vehemenţă nului, a fost primită Luni în audienţă. Etă răs — Foia oficială „Bud. Kozlony“ pu
şedinte de etate, va avă der, proba încă a fost atacat de astă-dată Co- punsul ce l’a dat Regele la Adresă: blică un rescript prea înalt cu data 20
bil, să-şi îndeplineseă acest rol în loman Tisza. „Pe câtă vreme Tisza“, Domnule preşedinte. Decemvre, în care ministrul - preşedinte
împrejurările extra-ordinare de faţă strigă Polonyi, „va conduce desti Domnilor deputaţi.
Banffy este absolvat de funcţiunea de mi
încă şi în decursul săptămânei vii- nele ţărei, nu pâte fi pace aici. Ti- Primesc cu o deosebită sastisfacţiune nistru a latere, căci în locul lui Maj. Sa
tore. El e esact în eserciţiul func- ezaiştii voesc să atace acuma ţera adresa Camerei deputaţilor şi esprim via numesce pe contele Em. Szechenyi, secretar
tiunei sale şi tot-odată hotărit a lăsa pe furiş; îi vom împedeca înse cu Mea mulţămire pentru cuvintele căldurose
de stat. In acest rescript Maj. Sa învred-
14
frâu liber disensiunilor. forţa de-a face acâsta . cu ci re ’Mî aduceţi omagiul representa- nicesce pe Banffy cu esprimarea mulţă-
Aceste disensiuni însă nu pri Cuvintele acestea, cari au fost ţiunei naţionale. mitei şi deplinei recunoscinţe pentru servi
vesc atât alegerea de preşedinte, ci primite din partea sta,ngă cu aplause România, după ce a învins multe ciile fidele împlinite cu devotament şi abne-
se învârtesc mai ales în jurul fai furtunâse şi nesfîrşite şi cu strigări greutăţi, a isbutit să ocupe o posiţiune în gaţiune. Recunoscinţa acâsta este, ca o rază
mosului proiect de lege al lui Tisza de „Jos cu Tisza!“ caracteriseză semnată între Stetele europene şi a soiut luminosă pentru Banffy şi ai săi, cari văd
şi a gravei cestiuni: ce soluţiune disposiţiunea de faţă în sînul obstruc- să-şi atragă, prin o politică înţelâptă şi cir- în cuvintele monarchului manifestarea re-
ar pute să pună capăt încurcături ţioniştilor. cumspestă, stima generală. Succesul do peţită a încrederei sale în şeful guver
lor de faţă? In faţa tuturor acestor atacuri bândit ne impune datoria de a munci ne nului.
Remarcabile sunt discursurile, însă Banffy este mut şi când atacu curmat spre a rămână la înălţimea unde — Remarcabil este discursul, ce l’a
ce le-au ţinut erî şi alaltă-erî foştii rile ’i se par, că devin prea groso am ajuns. ţinut alaltăerl Coloman Tisza la Oradea-
miniştri contele Csaky şi Carol Hie- lane, ese din sala şedinţelor, ca să Prima nostră preocupaţiune trebue mare, oraşul seu natal. De rândul acesta
ronymi, cari au eşit din clubul li mai răsufle puţin. Tocmai atunci dâr să fă de a păstra buna reputaţiune a Tisza a fost huiduit şi batjocurit deja
beral dimpreună cu cei-lalţî disidenţi însă oposiţionalii se înfuriâză mai stărei nâstre financiare, câştigată prin o Luni sera, în drumul său dela gară în
din cauaa legei Tisza. Amândoi, fi- mult. esactă cumpănire între veniturile şi chel- oraş. Demonstraţiile s’au repetat înaintea
resce, au scărmănat aspru acest pro Pe când se discuta îa dietă a- tuelile Statului. Cu vie plăcere constat că clubului liberal, aşa încât a trebuit să în-
iect al hahamului partidei liberale. supra legei Tisza, autorul ei se afla domniile-vostre sunteţi pe deplin pătrunşi trevină poliţia pentru a risipi pe cei, cari
Csaky a c}is, ca legea Tisza nu este, la Oradea-mare, unde s’a dus anume de acâstă necesitate |şi că totă atenţiunea nu-1 slăbiau pe bătrânul vulpoiu cu stri
decât o lege de partid, menită a în ea să facă nouă enunciaţiuni cu pri domniilor-vostre este îndreptată spre a gările de: „Abzug! Jos trădătorii! 11
locui o lege a dietei; er Hieronymi vire la sifcuaţiune. N’a prea spus ni menţine echilibrul budgetului. In discursul său Tisza făcu istoricul
a caracterisat acel proiect ca cea mic nou Coloman Tisza alegătorilor Nu mai puţin Mă bucur de grija ce luptelor parlamentare din urmă şi a dis, că
mai invederată violare de lege şi săi, Intr’o privinţă însă el a făcut o arătaţi pentru îndrumarea învăţământului a mers să vorbâscă la Oradea, deore-ce în
de constituţiă. Amândoi au făcut enunciaţiune de mare importanţă. public spre o direcţiune practică, ast-fel dietă nu mai pote vorbi negenat. S’a ocu
propuneri cu privire la soluţiunea A pus în vedere hahamul eventuala ca ţinerile generaţiunî să devie destoinice pat lung cu proiectul său botezat rx lex,
crisei. Ei nu văd altă scăpare, decât introducere a cloturei, după esern- pentru o mai întinsă desvoltare a forţelor prin care — clise — nu vrâ să usurpeze
dâcă se va schimba guvernul, său piui englezesc. E vorba adecă, ca nostre economice. drepturile parlamentului. Face imputări
se va retrage cel puţin ministrui- prin clotură să se pună frâu odată Am convingerea, că adunarea depu oposiţiei, că tocmai acum când ochii lu
preşedinte. pentru tot-deuna obstrucţiunei. taţilor, călăuzită de aceste principii sănă- mii întregi sunt îndreptaţi spre „naţiă ,
u
FOILETONUL „GAZ. TRANS . 2) Forme mai arcbaice se înlocuesc constatăm între formele puiă şi spuifi, pre forma contrară celei din psaltirea sebeiană.
U
cu forme mai moderne; precum fsaltele şi spre: unde în psaltirea sebeiană în E evident deci procedura arbitrară şi arti
(77,51) prin satele, necertate, (77,63) prin tâlnim forma cu s (lat. ex), Ooresi pune ficială a lui Ooresi, aşa, că mai că s’ar
Limba vechilor nostre cărţi necertatele, vence-va (9,26) prin vinge-va, forma fără s, şi viceversa. Aşa avem în putâ cj'c ) că diaconul în compunerea re-
0
3
hisericesci. vence (9,31) prin vinge, se râpă (9,30; psaltirea eoresiană: puind în loc de spu- dacţiunei sale n’a ţinut atât cont de gra
u
21,14) prin „să răpâscă , cură (24,11) prin ind (narrantes 77,4'’, însă spuiu (77,2) în iul viu contimporan, ci pote scopul său a
(Fiinţa şi cronologia ei). curăţescă, coperitul (26,5,6) prin copere- loc de puniu (loquar). Asemenea: pre el fost tocmai să-şi presente redacţiunea, ca o
De mântul. corespundând lui spre însu (2,13), pre 6me traducere cu totul independent făcută. Da
JYicolae Sulică. 3) Ooresi adese-orl schimbă timpul nii (3,9) în loc de spre dmenii, şi vice aici apoi şi afirmaţiunea sa falsă, din epi
versa: spre nedejde în loc de pre nedejde log, că şi-a scos psaltirea din limba sâr-
(4) ( U r m a r e ) . verbului, de regulă pune viitorul în loc de
(4,10) seu în loc de pri-a Sionului (2,6) ce bescă; căci psaltirea sebeiană indică mai
Procedura de adaptare a lui Ooresi presinte, d. e. peri-va în loc de piere (1,3),
se pote reasuma în următorele puncte: paşte-va în loc de paşte (2,9), zdrobi-va tim la Ooresi spre etc. pe sus de ori ce îndoială adevăratul isvor
1) Elemente arcbaice, pote eşite în loc de frânge (2,9) etc. E forte caracteristic (77,19), unde psal al celei Coresiane.
tirea scheiană (fl C6: „Şi clevetiră sprC
din us, de regulă cele mai neoşe lati 4) Schimbă posiţiunea auxiliarului şi u Stând astfel lucrul, uşor se pote ex
nisme sunt înlocuite cu slavisme co- a pronumelui reflex’v; d. e. peri veţi în ţ)eul , er Ooresi: „Şi clevetiră spre Dum plica mai departe şi faptul, că nu aflăm
11
răspunclătdre, precum: minunile*) (77,4) loc de veţi peri (2,12) mă bucur, în loc de nezeu . Aici deci Ooresi, contra obiceiului nici o uniformitate în limbagiul tipărituri
prin eiudele, gintu (77,6) prin rudă, arină veselescu-mă (9,3), se spământară în loc de său, nu schimbă pe „spre“ în „pre“, şi lor, ce portă numele lui Ooresi. Uniformi
(77,27) prin năsipul, umbraru (77,28) prin spământară-se (77,53), se apropie în loc de acâsta pentru-că în caşul acesta construc- tate nu există, căci adaptarea seu moder-
u
sălaşele (ung), desideratul (77,29) prin apropie-se (5,6). ţiunea ar fi avut aspectul, că „pre nu nisarea însa-şî nu s’a făcut după nisce prin
pobtă, fuşte (2,9) prin toiag, curundu (2,13) mai funcţionâză ca preposiţiune propriu cipii constante ■- luându-se bunăoră ca
5) Pronumele personal (pers, III), de disă, ci ca semn distinctiv al Accusativu-
prin „de srăg“, cumăndare (4,6; 26,6) îndreptar graiul viu contimporan; — totul,
câte-orl stă în Acusativ, Ooresi din accen lui, de ceea-ce însă Ooresi, ca şi autorul
prin „jrătvă“, cumplit-ai (9,6) prin potre- se pote dice, depindea mai mult dela im-
tuat îl face enclitic, âr din enclitic accen psaltirei sebeiane, se feresce consecuent, pre
bit-ai, în oumplit (9,19,32,33) prin în sfră- presiunea momentană, decât dela consci-
tuat, d. e. trecu-i d'n trecu ei (77,13), du- cum se va arăta şi motiva mai jos.
şit, lucrul (9,17) prin dealele, mesereare inţa unui principiu, seu sistem unitar.
se-i din duse ei (77,14), adăpă-i din adăpă
(12,6) prin milă, nu fură (lat. opus) prin In genere se observă peste tot ten (Va urma).
ei (77,15), însă dere&se ei din derese-i dinţa lui Ooresi, ca unde dispune pentru
netrebnic fură (13,3).
(77,53), şi-i băgă în loc de băgă-i (77,54). aceeaşi ideiă sâu noţiune de două forme
*) Forma dinainte e cea din psalt. sebeiană. 6) AeeeaşI substituire sistematică o diferite, să pună în redacţiunea sa tot-deuna
