Page 42 - 1898-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 272 -1898

ca stat ce ţine în spinarea lui monarckia, act documenta istoria rentei, ce se da de „atunci, înţelegeţi, ne-ar părea forte rău mine din 7/19 şi 18/30 Septemvre anul
ea nu bagă de sâmă, că prin atitudinea ei statul român bisericei şi şcolelor din Bra­ „de banii trimişi!... Trebue să căutăm să curent. Etă, d-lor, aceste acte:
„convingem guvernul maghiar, ca se admită
discreditâză ţâra. Ironisâză apoi alianţa, şov şi arată cum ministrul "Wlassics a aflat (Cetesce actele, ce le-am publicat in estenso
„plata acestei rente, fiind-că o datorim
1
dintre partidele oposiţionale şi spune, că ele despre plata acestei rente. După ce d-1 T. în nr. 2G0 dela 9 Dec. n. al „Gaz. Trans.' )
„în mod cert şi onest acelei biserici şi
au în mâna lor cheia deslegărei .cestiunei Ionescu cetise actul întâiii cu dată, număr „şcâle“. Etă, d-lcr, cele trei acte ce aveam a
încurcate: să voteze indemnitatea cerută şi semnătură, dete cetire şi actului al doi­ vă comunica pentru a elucida cestiunea în
Aceste cuvinte ale mele precise şi
de guvern; să lase a-se desbate pactul cu lea, fără însă a-i enunţa data şi numărul. discuţiune.
netede, d-1 Maiorescu le-a pus sub saltea,
Austria, că atunci tâte vor fi bune. Insă Conclusiunile, ce le-a tras d-1 T. Io­ cum se efioea odiniâră. D-sa chiar, ca om Ce reese din aceste acte?
nu, partidele din oposiţie fac obstrucţiune. nescu mai ales din actul al doilea erau — al dreptăţei, a credut că e bine să le su­ Reese, întâii!, că guvernul ungar cu-
prime şi să dică, că eu am declarat'în plin noscea plata sumelor, ce guvernul român
Faţă cu obstruoţiunea acâsta Tisza pune cjice d-1 Sturdza — o denunţare formală,
Parlament, că nu dau nici un ban şi acesta trimetea şcâlei din Braşov, nu prin vre-o
în vedere clotura, deşi el este duşman de că d-sa prin discursul său dela Orfeu şi
fără perspectivă de întorcere! Acâsta a oomunicare sâu denunţare a mea, ci prin
morte al acestei măsuri. Yorba fiind însă mai în urmă ca miuistiu, ar fi făcut cunos­ alte lămuriri şi cercetări. Lămurirea a avut’o
dis’o d-sa; i-am însemnat imediat cuvintele
de a-se alege între oonstituţiune parlamen­ cut guvernului ungar sumele ce şcâla şi d sale pe acâstă fâie. la 1894, când a întrebat pe guvernul ro­
mân de atunci, dâcă plăteşte vre-o sumă
tară şi între clotură, atunci, dău, bine tre- biserica română din Braşov primicu dela
Unde vede d-1 Maiorescu în acâstă la Brtşov sâu nu. Cercetările le a făcut
bue să cumpănâscă tot omul, pe care din statul român. acţiune o enormitate? Dâcă aşi fi umblat
două s’o alâgă. In fine se provocă la tac­ pe calea indicată de d-sa, aşi fi comis pote însuşi guvernul ungar la Braşov.
„Mai întâiă, imediat după interpelare, Reese, al doilea, că ordinul din 18
n
tul politic maghiar, şi încheie 4i ® d, o adevărată crimă, care nu ar merita nu­
c
mi am făcut reservele mele asupra auten­ Apriliei al ministrului "Wlassics, prin care
el totdâuna face ceea-ce îi şoptesce inima. mai aplicarea legei responsabilităţei minis­
ticităţii actului al doilea; mai în urmă, ce- teriale, ci oropsirea mea de cătră întreg face atent pe metropolitul Miron, că dâcă
— Decât discursul lui Tisza mai re­ biserica şi şcâla din Braşov vor continua
tindu’l cu luare aminte, l’am declarat în neamul românesc.
marcabilă este în actualele împrejurări cri­ să primâscă vre-o subvenţie dela guvernul
şedinţă publică, ca un act fals. Nu că acest Tâtă acâstă cestiune a acusărilor, ce român, li-se va aplica partea cea mai se­
tice scrisârea deschisă, pe care contele
act nu ar fi fost scris pe hârtie şi nu ar mi-se fac în privirea şcâlei şi bisericei din veră din legea din 1883, adecă închiderea
Mauriciu Nicolau Eszterhazy a adresat’o
esista, dâr d-1 T. Ionescu l’a declarat a fi Braşov, este o scârbâsă invenţiune, pornită bisericei şi şcâlei.
abatelui Ioan Molnar, preşedintele partide u din ura unora în contra mea, şi din ura
un „ordin oficial al ministrului "Wlassics, Reese, al treilea, că d-1 Take Ionescu
poporale catolice. Scrisârea lui Eszterhazy altora în contra partidului naţional liberal.
pe când el era o plăsmuire particulară a a siluit textul şi înţelesul acestui rescript
ridică indirect grave acusaţiunl în potriva Lăsându-mă însă pe mine la o parte, în al ministrului Wdassics, din 18 Aprilie, unde
unui individ âre-care... „In acâsta consistă care ţâră din lume a esistat numai un
11
partidei poporale, pentru-că acâsta s’a aliat se vorbesce de „guvernul regal , pretin-
falsul şi acest fals l’a comis d-nul Take Io­ partid ?
cu celelalte partide din oposiţie şi mână cjend că prin acel guvern regal era indicat
nescu? esclamă oratorul. D-nii Maiorescu şi Take Ioneseu ar „guvernul regal român , pe când e vederat,
11
11
în mână cu ele a dat avânt ohstrucţiiinei,
In răspunsurile sale — continuă d-1 dori să suprime partidul naţional-liberal, şi că este vorba de „guvernul ungar .
11
care zădărnicesce resolvarea echitabilă a cred că i pot suprima prin acte falsş şi
Sturdza — a mai cjis, că nu e probabil ca Reese, al patrulea, că al doilea do­
afacerei pactului. „Părerea mea — (jic® sguduindu-mă pe mine, în care partidul na-
guvernul ungar să nu cunâscă legile ro­ cument citit astă primăvară de d-1 Take
contele — a fost, că atât faţă cu majori­ ţional-liberal are încredere ! Ionescu, ca un act al ministrului Wlassics,
mâne privitore la rentele acordate biseri­ N
tatea, cât şi faţă cu partidele din oposiţie, Forte greu va fi acâsta, căci dăcă nu a provenit nici dela ministrul Wlassics,
cei şi scâlelor din Braşov; a citat şi d-sa
tactica partidei poporale numai aceea pâte examinăm bine situaţiunea, aici d-1 Maio­ DicI dela un alt representant al guvernului
unele din documentele bisericei Sf. Nicolae rescu, nici d-1 Take Ionescu, cari mulţă os- ungar.
să fiă corectă, care încercă tot posibilul
cetite de d-1 Maiorescu; a vorbit şi despre tenâlă şi-au dat să urnâscă cestiunea după
de a-se finalisa pactul. Durere însă, f.câsta Reese, al cincelea, că eu am oprit îu
legile dela 1860 şi mai din urmă, dâr a dis modul de privire al domniilor lor, nu au
n’a urmat: partida face obstrucţiune, său adevăr plata rentei bisericei şi şcâlei din
că tocmai din causa acestor legi guvernul mutat’o din loc nici cu un fir de păr îna­ Braşov, dâr că causa acestei opriri a fost
rămâne privitâre mută a evenimentelor; a inte. D-1 Maiorescu, cel puţin, ca bărbat
ungar a emis rescriptul ministerial din 1875 şi este legea ungară din 1833, mie bine
negligiat de-a tempera prin vocea ei pro- de stat consumat, care trebue să scie mai
şi a făcut legea din 1883 ; a mai dis, că cunoscută. Mi-s’a părut, precum mi-se pare
testatâre lupta oposiţiuuei obstrucţioniste, multe decât un om, care nu s’a ocupat de şi acum, că cunoscând legea din 1883 şi
cuvântarea comitelui Kalnoky era anteriâră cestiunl de stat, d-sa cel puţin atâta putea
care de rândul acesta s’a îndreptat în con­ consecinţele ei, nu-mî c-ra permis să pro­
cuvântării sale dela Orfeu, căci Kalnoky a să-şi dea sâma, că rău lucru ar fi să se în­
tra persânelor şi individilor, nici decât voc cu banii noştri consecinţele aplicărei
vorbit cu 18 dile mai înaintea sa. chidă şcâla şi biserica din Braşov. Cum acelei legi, adecă să provoc prin plata
însă în contra principiilor... Noi n’am pus âre? Un singur moment de esitaţhme să
Citâză apoi din discursul contelui rentei de cătră noi, închiderea bisericei şi
în programul partidei poporale alipirea de nu fi avut d-sa şi atât de tare ura să-i fi a şcâlei. Mi s’a părut şi mi-se pare, că o
pact, ca o tactică de partid, ci pe basa Kalnoky, ţinut în delegaţiunea ungară la întunecat vederile? asemenea urmare ar fi fost o inepţie şi o
19 Sept. 1894 privitor la ajutârele date
convingerei, că o Ungarie independentă în Eu am lăsat să se trâcă furia de nepricepere condamnabilă, de care nu mă
respect economic, pornesce spre ruină eco­ din România bisericelor şi şcolelor române astâ-primăvarâ. Am tăcut de atunci şi am puteam face vinovat.
din străinătate. — (Kalnoky, precum seim, credut, că timpul va linişti pe cei înfuriaţi.
nomică... şi în scurt timp devine, în mod Dâcă d-1 Maiorescu nu înţelege lucrul
a cjis, că după cum e informat din bugetul M’am înşelat. A sosit dâr ora, ca să clari­ acestea de o excesivă simplicitate, acâsta
necesar, şi în privinţa politică ceea-ce este ficăm cestiunea. Un lucru însă cred şi
pe 1894/95 de 525,000, trei părţi s’au dat îl pnvesce pe d-sa.
identic cu renunţarea ei la posiţia de pu­ acum, că mai ouviincios era să terminăm
în Macedonia, er a parte parte se distribue (Va urma.)
tere mare“ ... Fără comuniune economică mai întâii! desbaterile asupra răspunsului
şcolelor şi bisericelor din Transilvania, dâr la Mesagiă, şi în urmă să răfuim socote­
Ungaria pote fi stat agrar, industrial, însă
„după asigurarea guvernului român“ numai lile dintre noi. Procesul, chiar de ar fi fost
în amintirea posiţiei ei de mare putere Din dieta ungară.
acelora, cărl la din contră erau ameninţate înfăţişarea imediată, nu era să se termine
pote să ridice atunci statuă. Afară de a- dilele acestea, şi chiar dâcă ar fi fost, ca
cu închiderea.) — (Şedinţa dela 20 Decemvre). —
câsta contele Eszterhazy simte, că prin să se termine numai decât şi iute, l’am fi
alianţa cu partidele obstrucţioniste, partida Aşa-dâră — esclamă d-1 Sturdza — putut uşor conexa cu desbaterile parlamen­ înainte de ordinea cailei ia cuvântul
poporală cade de pe piedestalul ei conser­ „denunţul, dâcă denunţ a fost, că se tare. Eu nu sunt advocat, ca d-nul Maio­ Ştefan Balcovszky, respingând acusa guver­
vativ. dă o subvenţiune bisericei şi şcâlei din rescu, însă cunosc şi eu praotica vieţei şi nului, că oposiţia ar degrada parlamentul,
Braşov, nu vine dela mine, ci în mod ne- putâ forte bine să intervie o învoială prie-
Amestecul acestei voci caracteristice tinâscă de conexare între d-1 Maiorescu şi pe când tocmai contrarul se întâmplă: gu­
dubios şi cert dela guvernul românesc din
în simfonia politică de adl, apare şi mai mine, mai ales, că suntem academicianl; vernul însuşi nu respectă parlamentul.
ciudată prin aceea, că Eszterhazy dice un 1894, dela guvernul conservator de-atuneî... şi prin urmare cunoscuţi mai de aprâpe. Drept dovadă cetesce mai multe iuterpela-
A trebuit să fiă o întrebare dela guvernul (Ilaritate).
adio lamentator partidei sale, dâcă acâsta ţiunl, cărora nu li-s’au dat răspuns.
austro-ungar, şi la acâstă întrebare guver­ D-1 Maiorescu, în iuţâla condeiului,
va mai ţine la alianţa cu ceilalţi oposi- Se anunţă la cuvânt ministrul-preşe-
nul românesc a răspuns . .. cum se di®®, a uitat conexarea şi produce
ţionall. dinte Eanffy. Oposiţia îl întâmpina cu apos­
După-ce mai citâză două pasaje din în locul ei cu multă dibăcie impresionistă trofările : Trădător! Abzug! Afară cu el!
o scrisâre a tatălui d-sale, întrebându-mă
răspunsurile ce le a dat la interpelările de cu impetuositate, dâcă nu am âre gust să In mijlocul unui mare sgomot Banffy spune,
Dreptul bisericei şi al gimnasiului astă primăvară din Cameră şi Senat, decla­ neg semnătura din scrisâre, să nu recunosc că pănă când nu va fi ales un nou preşe­
român din Braşov. rând de minciuni tâte aserţiunile despre ca autentice venerabilele litere ale tatălui dinte al camerei, guvernul nu află posibil,
comunicările ce le-ar fi făcut asupra sub­ d-sale. Mi-a făcut impresiunea unui agent ca dieta să ţină şedinţe în merit şi peste
(Din Senatul român.) venţionării scolei din Braşov şi afirmând provocător, ca să neg ceea-ce nu era de
cS
negat, ca să pic în capcană, după d' t6‘ tot să aducă decisiunl formale. Pănă atunci
D-nul D. Sturdza, Preşedintele Consiliu­ sus şi tare, că n’a scris nici o notă şi n’a rea populară. Dâr negat’am vre-odatâ vre-un guvernul nici nu va da răspuns la inter-
lui (continuând). Cestunea şcâlei dela Bra­ dat nici cea mai mică notiţă despre banii act autentic produs de cine-va? Odată în pelaţiunl.
şov şi a bisericei Sf. Nicolae a fost intro­ daţi scolei şi bisericei române din Braşov, viâţa mea am declarat un act fals, şi fals La ordinea dilei, cestiunea fixărei ter­
dusă în Camera deputaţilor în 28 Aprilie d-1 Sturdza continuă aşa: a fost şi un fals neruşinat va râmânâ. De
trecut, printr’o interpelare a d-lui Tacke ce s’a tulburat şi s’a supărat aşa de tare micului de alegerea presidiului camerei! Ia
Iouescu, colegul de partid al d-lui Maio- Trăgeam însă tot atunci, la 30 Apri­ de acâstă declaraţiune a mea d-1 Maio­ mai întâii! cuvântul
rescu şi unul din membrii marcanţi ai par­ lie trecut, adecă acum şâse luni de t)ile, rescu? O singură esplicaţiune este: ea Contele Albin Csaky (disident). Vor­
tidului consei-vator. din tote discuţiunile făcute, următârele con- privea pe amicul său intim şi de partid bind la situaţie el desaprâbă mai întâii!
clusiunl:
Mobilul acestei interpelări îl precisa Take Ionescu! Dâr, că voiG nega scrisârea obstruoţiunea oposiţiei unite în contra in­
d-1 Tache Ionescu astfel: „Mă ocup pur şi 1. „Guvernul român nu are să dea tatălui d-lui Maiorescu, era presupunere demnităţii, deâre-cedin obstruoţiunea acâsta
„simplu despre faptul, dâcă purtarea bună „subvenţiunî bisericei şi şcâlei Sf. Nicolae gratuită. Era inutil să-şi dea atâta oste- va resulta asprirea regulamentului de des-
„său rea a unui guvern străin este seu nu „din Braşov, ci guvernrl român e dator nâlâ cu acâstă flore retorică.
„pornită dintr’un fapt al unui om politic „cu o rentă acelei biserici şi acelei şcâle Advocaţii Take Ionescu şi Maiorescu baterl, şi afară de asta, lupta oposiţiei n’o
„al nostru, şi, ca să lămuresc, a d-lui prim- „pentru anume bunuri, ce din împrejurările se înfăţişâză parlamentului cu documente, află prin nimic motivată. Guvernul ar fi
„ ministru, şi apoi voifi cere dela d-vâstră „timpului au fost luate şi vândute de Sta- pentru ca să mă strivâscă. N’am fost şi nu comis o neiertată greşală, dâcă ş’ar fi spus
11
„(adecă dela deputaţi), să puneţi singuri „tul român . sunt advocat, ci un simplu cetăţean, servi­ ultimul cuvânt în cestiunea cvotei. Dâr ob-
conclusiunea . 2. „Chiar atunci când Statul ungu­
K
J( tor al statului şi al Regelui. Să-mi daţi şi strucţiunea nu este motivată nici în ces­
resc ar vrea să subvenţioneze şcâla din
Conclusiunea însă o punea tot d-nul „Braşov, guvernul român tot are datoria să mie voe să cetesc câte-va documente, nu tiunea regulării unilaterale a pactului, —
Take Ionescu: — „blăstâmul lui Iuda pe „dea renta şcâlei din Braşov . ca să mă apăr pe mine, ci ca să luminez deâre-ce nu este eschis, ca proiectele des­
11
capul meu“. cestiunea, care să discută astădl.
3. „Este bine înţeles, că acest lucru pre pact să fie desbătute pe cale parla­
Tema interpelării era teama ’de în­ „trebue odată să se clarifice, căci nu este Voiii ceti dinaintea d vâstră trei acte
-
chiderea liceului din Braşov din causa şi „de demnitatea Statului român, ca atunci oficiale si autentice. Yă puteţi convinge, că mentară, prin urmare n’a sosit încă timpul
din vina mea. Er dovada vinei mele o „când este vorba de datorii certe, el să ele sunt oficiale şi autentice, căci am ori­ regulării unilaterale.
scotea d-1 Tache Ionescu din două acte. ginalele dinaintea mea şi d-1 Maiorescu le Privitor la eşirea sa din partid, Csaky
„caute să le îndeplinâscă pe furiş; trebue
D-1 Sturdza analisâzâ aici cunoscutele „din oontră să şl achite datoriile pe faţă, pâte controla. Dealtfel aceste acte se vor (jise, că de mult avea îngrijiri temeinice
publica în desbaterile Senatului şi nu va
două acte unguresol adresate în primăvara „dâr tot-odată trebue să le dea ast-fel, ca veni nimeni să le conteste autenticitatea. faţă cu hotărîrile şi disposiţiunile ministru­
anului acestuia Metropolitului din Sibiiu „să nu jignâscă şcolei aceleia, căci înţele­ lui preşedinte. îngrijirile acestea s’au înce­
geţi, că dâcă guvernul ar da renta şcolei întâiul act e o notă, pe care eu am
în afacerea şcâlelor din JBraşov şi produse put în afacerile de compatibilitate şi în
„din Braşov, şi guvernul ung. ar închide adresat’o în 10/22 Iulie a. o. Legaţiunei
de d-1 Tache Ionescu în cameră. afacerea Dessewffy. Yârf li-a pus însă la
„din acâstă causă acea biserică şi şcâlă, austro-ungare, în calitatea mea de ministru
Primul act, c)io®, era ordinul ministru­ „conform legii ungurescl din 1883, pe care al afacerilor străine. Celelalte două acte tâte proiectul lui Tisza, despre care orato­
lui "Wlassics dela 18 Aprilie a. c., al doilea „nu stă în putinţa nâstră de a o schimba, sunt adrese ale acestei LegaţiunI cătră rul n’a avut cunoscinţă prealabilă, âr după-