Page 43 - 1898-12
P. 43
Nr. 272—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
■ce a primit acesta cunoscinţă, numai decât şi între adversarii săi politici. — G-. Can pasageri, cari percurg în 46 de ore dis „Reichsrath -ul nu va fi convocat,
a
declarat lui Banffy, că nu aprobă proiec tacuzino s’a născut la Ploeştî în Martie tanţa Constantinopol - Alexandria. Acâstă decât pe 17 Ianuarie anul viitor.
tul. Dâcă proiectul acesta este numai o 1845; a studiat la Paris, de unde s’a re companie e singura, care face acum o că
Paris, 21 Decemvre. Liga anti
demonstraţiune pentru guvern, atunci ale întors ca licenţiat în matematici; câştigând lătorie regulată între aceste două oraşe,
semită din Francia a făcut se se
gerea lui n’a fost norocită, fiind-că pro foro încrederea lui I6n Brătianu, ajunse la 1877, având şi corespondenţă directă cu propriile
afişeze pe zidurile Parisului o pro
interno, este un lucru estra-ordinar şi fără secretar general al ministariului de finance; ei vapore de poştă din Siria şi marea-Roşie,
clamaţie invitând guvernul, în con
păreche instituirea unui club de partid, ca mai târcliu a fost numit director al regiei asupra cărora are monopol exclusiv.
sideraţia declaraţiunilor tăcute erl
Jegislaţiune. Acesta isbesce în principiile monopolurilor, er după aceea 'director al Tratativele dintre acâstă companie şi
la cameră, de a face se înceteze re-
fundamentale constituţionale. Coloman Tisza administraţiei căilor ferate. Cariera politică Serviciul român maritim au reuşit în parte :
visuirea procesului unui trădător re
voit sg evite precedentul, ca guvernul şi-a început’o la 1888, după retragerea lui aşteptând crearea unui serviciu direct şi
cunoscut, şi de a lua mesurî în con
fără participarea majorităţii să guverneze Ion Brătianu. El luâ direcţia „Vomţei Na- regulat între Constanţa şi Alexandria, gu
tra insultătorilor armatei. Dâcă gu
ilegal; în zelul lui însă a creat un prece ţionale , pe care a condus’o pănă la 1895, vernul român şi delegatul companiei Ke-
u
vernul nu va face acesta, atunci po
dent, cum trebue şi cum se pote a lua în- când a intrat ca ministru de finance în diviale au cărjut de acord asupra unui prim
porul va reintra în exerciţiul drep
fru nimic piedecile parlamentare. Disiden cabinetul Sturdza. La 1 Octomvre a. o. punct, şi anume: mărfurile vor fi încărcate
turilor sale imprescriptibile, decla
ţii n’au văcjut altă scăpare decât o grab şi-a dat dimisia şi s’a retras din viâţa po- la Constanţa pe vapore românesci; ajunse
rând patria în primejdie şi lucrând
nică schimbare de guvern şi de ministru lică, fiindu-i sănătatea sdruncinată. G. Can la Bosfor, vor fi imediat transbordate pe
în contra inamicilor sei.
preşedinte. (Polonyi cătră Banffy: Oe gro- tacuzino a fost o capacitate administrativă vaporele companiei KedivialeQ şi-şl vor
lăescl, nenorocitule!) Se pote, că în urma şi financiară, care lasă după sine un gol urma drumul spre Egipt aprbpe fără nici
acâsta partida guvernamentală va ataca pe simţit. o oprire. Decă încercarea acâsta va reuşi,
disidenţi; ei însă vor suferi atacul liniştiţi se va crea apoi un serviciu direct. D I V E R S E .
Valuta coronelor la căile ferate. Din
;şi cu consciinţă curată (Stânga estremă în- u Nu minţii Un episod interesant se is-
Viena se comunică, că la conferenţa co „La Roumanie e convinsă, că deja
■ire'gă: Afară cu Banffy! Să dimisioneze! acest prim pas va aduce României avan- torisesce actualmente printre Bspeţii din
mună a directorilor căilor ferate s’a hotă-
La club cu el!) tagii sigure: în primul loc se- deschid de- Monte-Carlo. Anume nu de mult o damă
rît a se introduce cu 1 Ianuarie n. 1899
Hegediis. Vorbind şi el asupra situa- valuta coronelor atât la căile ferate din buşeurl nouă pentru produsele române, mai frumuşică cu atâta pasiune a jucat la ru
fiiunei aprobă declaraţiile lui Csaky faţă Austria, cât şi la cele din Ungaria. Atât ales pentru porumb, lemne de construcţie, letă, pănă când şi-a perdut toţi banii ce-i
cu obstruoţiunea. Oe drept are oposiţia la re biletele de călătoria, cât şi taxele pentru vite, spirtuose, furagii, brânzeturi. Chiar şi avea la sine. Pofta de câşt’g însă nu o
editarea desbaterii asupra alegerilor în'âm- transportul mărfurilor se vor socoti aşa- exportul sării române ar putâ da resultate lăsa în pace şi se adresa cătră un domn
plate cu doi ani înainte, după-ce însa-şl deră în corone. In aceeaşi eonferenţă s’a escelente. cunoscut cu rugarea să-i împrumute câteva
•oposiţia şi-a dat binevoitorul concurs la hotărît a se acorda un scăcjăment de BO°/ Ideia de-a trimite produsele române sute de franci, crecjând pote, că banii îm
0
aducerea mai multor legi. Oeea-ce face la dusul şi adusul obiectelor, ce se vor ex în Egipt nu e nouă; dâr acei, cari se prumutaţi vor fi mai norocoşi. Acel domn
oposiţia, este politică de răsbunare. (Po pune din partea industriaşilor dela noi la gândiseră la acâsta, se loviau de o duplă s’a învoit a-i împrumuta suma cerută, dâr
lonyi : Aşa este, a răsbunării!) Nu suntem esposiţia din Paris 1900. dificultate: de-o parte imposibilitatea de-a cu condiţiunea, ca dama să pună la rou-
trimişi aici, ca să ne stîmpărăm setea răs- fixa exact preţul transportului, căci nu letă pe numărul anilor ei. Frumosa damă
Donaţiune. Academia Română, în urma primi condiţiunea şi puse 200 franci pe
buuării şi să nimicim parlamentarismul. Eu esista în România nici agenţie, nici biurou,
unei cereri, ce i-s’a adresat, a dăruit pen numărul 26. Rouleta se întârce de câteva-
nu apăr persona lui Banffy, dâr totu-şi sin care să primâscă sarcina unor transporturi
tru biblioteca despărţământului Mediaş al orl, apoi încet se opresce pe numărul 36.
gur nu-1 putem lăsa. Mă acusaţi de tradare direct la Alexandria ; de altă parte lipsa
Reuniunei învăţătorilor români gr. cat. Când se anunţă, că numărul 36 a câştigat,
pentru-că am subscris proiectul lui Tisza. absolută de relaţiunl comerciale cu Egiptul
vre-o 30 de opuri diferite, unele în câte dama deveni confusă şi, cu tote că era
Ei bine, dâcă sunt acusat, ascultaţi-mă. nu permitea comercianţilor români măcar
B—10—1B esemplare. Biuroul despărţămân sulemenită, deveni palidă, căclend ameţită
Nu răspund gugumăniilor, declar însă, că să încerce o exportaţie pe nisoe pieţe ab
tului reuniunei prin preşedintele acesteia, la pământ. După-oe se deştepta, prietinul
nimănui nu i-a trăsnit prin minte să aducă solut necunoscute. Acum inconvenientele
d-1 Elie Gâmpeanu, şi notarul George Porime îngrijat o întrâbă: Pentru Dumne4eu, ce
legi în clubul-Lloyd în locul corpului le vor dispare: în urma convenţei încheiate
esprimă pe acâstă cale mulţumită Acade ţi-s’a întâmplat? — „Un mare păcat am
gislativ. O ast-fel de mişelie să nu presu cu compania Kedivială, serviciul român
miei pentru acâstă donaţiune. comis... sunt de 36 anî!“ răspunse ea.
puneţi despre noi. Dâcă proiectul nu va maritim şi căile române ferate vor primi
fi înaintat camerei, el rămâne o simplă ma- Prinţul George în Creta. Prinţul gre mărfurile cu destinaţiune directă pentru
nifestaţiune pentru guvern. Proiectul acesta, cesc George a sosit alaltă-erl în Milos. El Alexandria şi vor oferi astfel calcule pre Ij 31 e p a t u p ă.
;aşâ cred, nu va veni nici-odată înaintea a fost întâmpinat cu imnul naţional gre cise de costul transportului.
dietei; el constitue deci o atitudine de luat cesc de cătră musicile militare. Din Milos Cât privesce relaţiunile comerciale, Anuarul financiar şi economic pe 1898,
faţă cu evenimentele viitâre. a plecat spre Canea unde a sosit erl, pri delegatul companiei Kediviale, d-1 Bentlly, de Petra-Petreseu. Este continuarea Compa
După-ce vorbesc Bartha şi Szentivănyi mit fiind de-o mare mulţime. După un ser a obţinut concursul celui mai mari com sului român. Anul acesta, V., este cu mult
în cestiune personală, şedinţa se ridică viciu divin, admiratul Poitiers i-a predat panii de comceriă din Alexandria, numită mai bogat ca cei precedenţi, şi de-o înfă
M
pe B minute. După redeschidere ia cu guvernarea insulei. In momentul acestei „Alexandrian BondedWarehouseCompany , ţişare elegantă. Conţine: Institutele de
vântul festivităţi pe palatul guvernatorului s’a ar care a consimţit să primâscă în vastele bani şi societăţile comerciale române, âr
borat stindardul autonom al Cretei. sale magasii şi deposite mărfurile prove în partea literară: Jubileul Albinei, O con-
Polonyi G. Intr’un discurs emfatic, co
nind din România. Aceste deposite şi ma ferenţă a băncilor române, Căuşele rentei
rifeul oposiţional făcu un aspru rechisitoriu
Distincţiune. Se scie, că din incidentul gasii se află chiar pe cheiul din Alexan de prof. I. Socaciu şi un capitol practic
guvernului. Arată cum guvernul lui Banffy
ciumei, ce a isbucnit în Viena astă-tâmnă, dria şi, printr’un privilegiu unic, mărfurile din Contabilitatea duplă de prof. I. C.
a degradat parlamentul, şi argumentâză în
dela Paris a fost adusă la Viena o canti depositate aci pot fi transportate transito Panţu.
estenso, că lupta oposiţiei nu este perso
tate mare de serum contra ciumei. Serum- la Cairo, fără a fi supuse formalităţilor In partea literară sunt reproduse por
nală, deore-ce în persona lui Banffy ea nu
ul acesia l’a adus medicul dela institutul vamale din Alexandria. Acâstă companie tretele tuturor personelor, cari au făcut
vrea decât să nimicâscă sistemul păcătos
„Pasteur“, Dr. Marmorec, care a făcut că mai oferă un alt avantagiu considerabil: parte din Direcţiunile Albinei în primii 2B
al lui Tisza. De când dirigă Tisza trebile
lătoria dela Paris pănă la Viena pe loco întocmai cum Banca Naţională din Bucu- de ani.
ţării, pe naţia maghiară a căcjut un ade
motivă. Pentru acâsta numitul medic a fost rescî dă avansuri de bani pe mărfurile depuse De vâncjare la autorul în Braşov.
vărat blăstăm, şi cât timp el le va dirige,
distins de Majestatea Sa cu crucea de ca în docurile din Brăila şi Galaţi, băncile Preţul inclusive porto Cor. 2*40, pentru
pace şi linişte nu va fi în ţâra acesta. Ti-
valer al ordinului „Francisc Iosif . din Alexandria împrumută şi ele bani asu România, 3 lei.
u
szaistii atentâză la constituţie. Ei bine,
pra varantelor eliberate de „Bonded ¥a- *
noi vom împedeca chiar şi cu forţa bra- Viorele în Decemvre. Abia a sosit şi
rehouse Company". Minunate sunt pentru popor scrierile
-chială acest atentat. (Aplause, strigări în pe la noi iârna. Pănă erl alaltă-erl aveam
fericitului loan Creangă, cari conţin cele
stânga: trădătorii!) Vom prinde mâna ace un timp frumos şi călduros; câmpul, cu
mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc.
luia, care încârcă să împlânte pumnalul în florile lui, înflorite pentru a doua-âră, îţi
NECROLOG. Gâvriil Boroş, mare pro N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici
inima constituţiei. Ne trebue un nou gu făcea impresiunea unei primăveri. Aşa a prietar în Portelec, în urma unui atac de dintr’un sat, în care esistă cetitori români,
vern, o nouă majoritate pe ruinele siste fost timpul şi în România. Din părţile su aploplexiă a răposat în 14 Decemvre n. c. căci ele procură cetitorului nu numai forte
mului tiszaist. D-vostră (guvernamentalii) dice ale Ungariei se anunţă de-asemenea, în anul B5 al etăţii şi 26 al căsătoriei. ’L plăcute momente de petrecere, dâr îi dau
când susţineţi pe Banffy cu orl-ce preţ, oă circulaţia pe Dunăre a fost pănă acum jelesce întristata-i soţiă Teresia năso. Bordş şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
scrierile la-olaltă costă numai 1 fi. trimise
primejduiţi de-opotrivă corona şi naţiunea fârte viuă şi că ţermurii Dunării de câ- eu fiii săi Aurel şi Leontin, apoi surori, francat şi se pot căpăta la tipografia „A.
•pentr’un filcâu de dubă.... Ramolitul Tisza te-va săptămâni sunt împodobiţi cu viorele cumnaţi şi alte rudenii. Fiă-i ţărînauşoră! Mureşianu în Braşov.
u
plănuesce de-a mântui acjl pe Banffy, pen- în tocmai ca primăvara.
*
tru-oa mâne să-l dea afară şi în locul lui
Osemintele lui Cristofor Columb. Din Troparul Botezului Domnului „In Ior
să pună pe fiiul său, contele Pipin... Nici o- U L T I M E SOIRI. w
Madrid se anunţă, că toţi miniştrii spa dan , compus pe motive de ale cânt. bis.
•dată nu veţi ajunge să căpătaţi un preşe
nioli au plecat la Oadix, ca să primâscă pentru cor de bărbaţi; „Foie verde de tri
dinte al dietei după gustul D-vostrâ. Fa- Budapeşta, 21 Decemvre. In şe
w
osămintele lui Cristofor Columb, descoperi- foi şi „Tot ţi-am dis mândro“, cântece po
•ceţî alegeri nouă, căci cu Banffy nu vă dinţa de acţî a dietei a vorbit disi
toi’ul Americei, cari se transportă din Ha- porale lucrate pentru cor de bărbaţi (4
mai puteţi ferici. Pentru asta pariez. Scă dentul şi fostul ministru Hieronymi.
vanna la Madrid. voci) au apărut hectografiate pe hârtie mi
paţi-vă de Banffy, de acest bostan puturos, El a combătut de o parte obstruc- nisterială şi se pot căpăta la autorul Timo-
care nu mai e bun nici de spăriat păsări ţiunea, de altă parte a condamnat
— şi atunol pacea va fi restabilită. (Aplause. în termini aspri proiectul lui Tisza, tei Popovict, prof. de muşi că în Braşov (str.
Hirscher 28) cu preţul de 30 cr. de esem-
prelungite în stânga). Un nou debuşeu pentru România numindu-1 o făţişe călcare de con
stituţie. plar, plus 3 cr. porto.
u
piarul „La Roumanie din Bucureseî
*
publică un articol fârte interesant asupra Viena, 21 Decemvre. Oficidsa
SOIRILE DILEI. lucrărilor, ce urmâză între Serviciul român „Wiener Zeitung comunică, că mi- „Ţintea Viteazultradiţiunl, le
K
maritim şi Compania Kedivială de navi- ni8tri.l-preşedinte Thun a adresat gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rcte-
— 10 ('22) Decemvre. gamil. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com
gaţiune din Egipt, pentru a înlesni comer- cătră preşedinţii celor doue camere pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
t George Cantacuzino, fost ministru ciului român de export găsirea unui nou ale „Reichsrath“-ului un rescript se cuprind forte interesante tradiţiunl şi
•de finance, una din figurile cele mai mar debuşeu. prin caie, din însărcinarea Maj. Sale istorisiri din tote părţile, pe unde a um
cante ale partidului naţional-liberal, a în- Compania Kedivială — <fi — care monarchuluf, amână şedinţele. Scopul blat Pintea. Se află de vânclare la tipo
ce
icetat din viâţă Mercur! dimineţa în Bu- posedă un capital de 500.000 lire sterling acestei amânări se cj’ ce a fi intro grafia „A. Mureşianu“ în Braşov şi la au
torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
curescl. Mârtea lui a produs adânci re- şi o reservă de 200.000 lire, dispune acum ducerea budgetului şi a provisoriu- posta 23 cr.).
grete în întrâgă capitala, între amici, ca de 12 corăbii comerciale şi 3 corăbii de lui pe basa §-lui 14. Se <^ice, că
