Page 45 - 1898-12

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese m icare i}i,
AjUninistraţiMEa şi Tipografia. AOonameflîe pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30., Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimei. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe t rei luni 10 fr.
BINISTRAŢ1UHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrole Birouri da BnunolurI: Se prenumeră la tdte ofi­
In Viena: H. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
a»x. Augşnfeld & Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Halnrlch Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppollks Naclif. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşo?
In Budap os ta : A.V. Goldber- AătntnMraţiuncu. Piaţa mare,
par, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- (Sarolyl & Llobmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. po trei luni 2 fl. 50 or.
riâ enrmond pe o coldnă 6 or. Cu dusut în cnsă : Pe un an
"T
“NTT* T"T T"
T"
a.
şi 30 or. timbra pontrn o pu­ MCRima ekW>J nssnJ sssnd wtfSnraîfii căci» 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 273. Braşov, Sâmbătă 12 (24) Decemvre. 1898.
narchul va face cunoscută popârelor pană acuma peDtru popdrele nema­ băm: Ore „egemonia Maghiarilor*, ce o
Absnlutismu! unguresc. sale trecerea în starea înafară de ghiare, decă nu un absolutism un­ pretind, se basâză pe altă basă, decât pe
lege. Acest manifest, se cjice, că se guresc, fdrte facţios şi părtinitor?
ţ)icea Hieronymi, vorbind în „dreptul minorităţii* atât de mult combă­
şedinţa de alaltă-erî a camerei un­ tipăre8ce deja în tipografia statului Decă Ungurii se tem, dâr de-un tut în parlament? Legei-Tisza numai prin
gare despre legea-Tisza, că nu se în diferite limbi, adecă şi în limba absolutism maghiar în viitor, atunci subscrierea majorităţii deputaţilor au voit
pot incassa dările, cari nu vor fi vo­ germană, română, sârbâsca, croată, acesta îu realitate nu însemnă, de­ să-i dea cel puţin „o greutate morală;* cifra
tate în mod legal şi că nicî cu le­ slovacă şi. rutenâ, şi că el ar con­ cât că absolutismul se va eştinde brută se consideră dâr aici, ca hotărîtore. Cum
gea-Tisza nu se p6te face acâsta, ţinea şi un pasagiu, în care monar- şi asupra lor. este însă în Ţdră? Aici „brutalitatea numă­
fiind-că §-20 al art. de lege XXII chul declară, că din causa purtării rului* de sigur, că nu pledâză pentru ege­
din 1886 dă drept comitatelor se facţiâse a unei minorităţi parlamen­ Egemonia Maghiarilor. monia Maghiarilor; căci majoritatea de as-
refuse incassarea acelor dârî, cari tare, dieta n’a putut se voteze dă tăcţl, cu tdte apucăturile artificiale statistice,
nu vor fi votate de dietă. rile şi legea recruţilor, după-ce înse Intr’un articul datat din Budapeşta şi se află ca şi mai naintc pe partea Nemaghia­
interesul ţării pretinde, da guverna­ publicat sub titlul de mai sus, se ocupă şi rilor suspiţionaţl. Acâstă majoritate însă nu
Ce va face guvernul cu . ast-fel rea se nu fiă împedecată, apeleză la
u
de comitate? Le va constringe cu popbrele ţării, ca se-şî împlinescă „Sieb. d. Tageblatt de articulul apărut în pote să ajungă la dreptul său. Este 6re
puterea se primescă ceea-ce au drept îndatoririle cetăţenesc!. „Reichswehr* asupra „crisei de stat în acâsta mai puţin nedrept, decât în caşul
legal se refuse? Aşa întrebă Hiero­ Ungaria*, despre care am vorbit şi noi. E analog în parlament?
Faime de felul acesta se lăţesc de părere, că acest articul a eşit din isvor „Ceînsâmnă „egemonia* ? Ea însâmnă
nymi, pe când de altă parte desfă­
8
adl, cum am c}i > şi putem adauge, oficios şi chiar din biroul de pressă ungu­ domnirea cea mai înaltă esclusivă (autocrată)
şură periculul, ce l va nasce legea-
Tisza, ca cas precedent. N’are, (Jise că se lăţesc cu intenţiune tocmai resc, şi crede, ca şi noi, că publicarea lui asupra unor. masse, cari nu sunt egal îndrep­
el, decât se se provbce la legea- din partea oposiţionalâ cu scop ca în foia din Viena n’a avut alt scop, decât tăţite şi pe cari nu voesc să le lase a par­
prin asemeni faime să fiă şi mai a aţîţa şovinismul naţional al partidelor ticipa la conducerea afacerilor publice, pen-
Tisza ori şi cine, care va voi se
guverneze Sn viitor iără budget şi mult alarmată poporaţiunea ma­ oposiţionale maghiare, punând totă vina tru-că pretind, că urmăresc tendinţe duş­
împuternicire; simplul fapt, că. în ghiară şi se fiă trasă ast fel în cer­ pentru faptele guvernului pe naţionalităţile mane statului şi că ar fi capabile de tră­
Ungaria s’au încassat dări fără lege cul marei acţiuni de protestare, ce uemaghiare şi lăudând pe Banffy, ca pe dare de patrie. Dovecjî credibile şi tari
s’a inaugurat în tdte părţile.
va constitui precedentul înspăimân­ cel mai zelos representant al „statului ma­ pentru aceste grele acusărl n’au aflat, ce
tător. Apariţiunile acestea caracteriseză ghiar naţional-unitar* şi ca apărător al ege- e drept, încă pănă adl. Cu tote procesele
mai bine ca ori şi ce stadiul crisei, moniei Maghiarilor în contra naţionalităţi­ politice şi condamnările numărose în de­
Şi şi acuma, cji Hieronymi, cursul ultimelor trei decenii, vechia dicală:
f0
dâcă va urma se fiă amânată dieta, care e aşa de mult înaintată, încât lor suspiţionate cu trădare de patrie şi duş­
nu mai e speranţă ca se bo pâtă mănie contra statului. Esenţa acelui articul „0alumni8ză numai bărbătesce, căci tot-
seu se fiă disolvată — ceea ce sub resolva fără sguduirî interiore. oficios este, că cel ce se luptă contra mi- dâuna se va lipi ceva!* a fost întrebuin­
presiunea evenimentelor, cu tbte nisteriului şi politicei sale, slăbesce supre­ ţată în acâstă privinţă la noi în Ţâră în
protestările de faţă ale ministrului* Nu au ajuns lucrurile încă aşa modul cel mai estins.
preşedinte, se pbte întâmpla uşor: departe, ca se avem deja peste câ- maţia Maghiarilor şi întăresce aspiraţiunile
şi nisuinţele secesioniste şi duşmane statu­
va cădâ velul subţire, şi înaintea te-va cjile un regim absolutist Ban­ lui ale naţionalităţilor. „O representare mare mai corăspun-
nâstră va sta absolutismul unguresc! Se, ffy şi faimele amintite mai sus le cjătâre a naţionalităţilor nemaghiare în
„Trebue să ne intereseze, cjice „S. d. dietă li-se pare representanţilor politicei de
gândesc aşa der şi bărbaţi de talia considerăm mai mult numai ca un Tagebl.*, când vedem, că guvernul se stră- egemonie maghiare, un colosal pericol, o pă-
lui Hieronymi, fost ministru şi pănă mijloc de agitaţiune oposiţionistă.
duesce a înfăţişa prin penele lui plătite gubire, ba o sfăşiare a „statului maghiar naţio­
erî membru al clubului guvernamen­ Cu tdte astea temerile esprimate de poporaţiunea nemaghiară a ţării, ca ade­
tal, la posibilitatea ivitei absolutis­ Hieronymi şi Szilagyi, că s’ar pre­ vărata causă, ce a pricinuit sistemul şi me­ nal unitar*. Dâr aceste naţionalităţi nu sunt
ele asemenea cetăţeni după lege egal îndrep­
mului. Numai acum a atins cârda găti un fel de absolutism unguresc todul de guvernare, în contra căruia, atât tăţiţi ai statului ungar? Formâză ei aici nu­
acesta şi Szilagyi, care asemenea a nu sunt lipsite de orl-ce temeiu.
partidele oposiţionale, cât şi o parte a mai o clasă tolerată de eloţl ? Ungaria nu
fost ministru şi în urmă preşedinte Idealul lui Tisza a fost în tot-
partidei liberale, se luptă acum energic. este tocmai aşa patria lor, cum este a Ma­
al camerei, înti’o scrisbre fbrte re­ dăuna un sistem de guvernare mai
Aceste naţionalităţi şi pretinsa lor atitu­ ghiarilor? N’au purtat ele de sute de ani
marcabilă, ce a adresat’o alegători­ mult autoritar. Nu numai odată a
dine duşmană statului să fiă dâr pentru sarcini şi n’au adus jertfe în avere şi sânge
lor sei din Pojun. El spune, că Ban- pledat el la Oradea-mare pentru res-
ministrul-preşedinte adevăratul motiv al pentru acâstă patrie a lor, tocmai aşa de
ffy e destinat de clica lui Tisza pen­ tricţiunea. libertăţilor publice. Şi faptelor sale. Printr’asta se trage în vâr­
tru guvernarea absolutistă şi că dec! dâcă -astăcjl tdte sunt centralisate în bine, ca concetăţenii lor maghiari? De ce
tejul certelor cjilei, în mod volnic şi ofen­ să fiă cetăţeni de clasa a II-a şi a IlI-a,
nicî vorbă nu pâte fi, că Banffy ar mâna guvernului din Peşta, meritul
voi se se retragă. este tot al lui Tisza. sator, una din cestiunile de viaţă cele mai dâcă legea si dreptul le dă cetăţenia de­
delicate ale Ungariei, cestiunea naţionalită­ plină? Şi de ce să fiă periculose pentru sta­
Foile opoziţionale lăţesc acum Vorbesc soţii de odinidră ai lui ţilor. tul lor pretensiunea la acest drept al lor
faima, că s’ar pregăti pentru anul Tisza şi Banffy de un viitor absolu­ „Se plânge oficiosul, că minoritatea egal şi natural?*
nou în biroul presidiuiui ministerial tism unguresc. Ce a fost însă de nu voesce să respecteze „dreptul majorităţii*. După-ce arată mai departe, că Unga­
un „manifest regesc*, prin care mo- fapt actualul sistem nenorocit şi Să ne punem pe acest tărâm şi să între ria a fost dela începutul esistenţii sale un

FOILETONUL „GAZ. TRANS*. mai aşa, cum era depus în una din redac- textul grecesc, sârbesc şi latinesc. In pre­ mânesc; pe cârîd unul cu puţină cultură
ţiunile sacre ale celor 3 limbi decretate te faţa bibliei de BucurescI (1688) asemenea bisericâsoă, şi aşa cu mai puţine prejudi­
biserică ca limbi liturgice oficiose. se afirmă, că ca basă a traducerei (?) a ţii pravoslavnice, cum va fi fost redacto­
Limba vechilor nostre cărţi Gu o astfel de scrupulâsă sfinţenia servit versiunea grecâscă, latinâscă şi sâr- rul psaltirei scheiane, lăsa frâu mai liber
trebue să fi contemplat străbunii noştri, ca bescă, dâr de aici ni-se spune destul de sentimentului său românesc, producea ro-
bisericesci. buni ortodocşi, cărţile sfinte slave ; ace­ clar, că s’a luat „lumină şi din alte izvâde mânesce, lucru, ce se pâte afirma în totă

u
[Fiinţa şi cronologia ei). laşi respect trebue să-l fi avut şi faţă de mai vechiii . întregitatea sa despre traducătorul Leviti-
vechile redacţiuiil românesc!: cu greu se Afirmaţiunile din cele două epiloge cului (circa 1560), a cărui limbă fiind, pre­
De
putea schimba ceva din textul românesc trebuesc reduse la valârea lor reală, în­ cum se vede, limba grăită contimporană,
Nicolae Salică.
cuprins odată îu scris; totul se reducea la tocmai precum am făcut şi la psaltirea lui nu se deosebesce aprâpe întru nimic de
(5) ( U r m a r e ) .
strictul necesar. Nu e mirare deci, dâcă edi­ Ooresi: nu s’a tradus direct din grecesce, graiul viu de atjl.
VI.
torii Testamentului nou de Alba-Iulia (1648) latinesce seu slavonesce, ci consultarea Pănă unde merge acâstă reservă con-
Corssi a fost unul din cei mai lumi­ - care, precum se scie, ca limbă repre- acestor versiuni au intenţionat cel mult în­ servatâre, ui-o dovedesce în modul cel mai
naţi dintre primii noştri cărturari biseri­ sentă faţă de tipăriturile anteriâre deja un dreptarea eventualelor erori ale versiunei caracteristic mai sus amintita psaltire a
cesci. Din procedura urmată de el, putem stadiu foite înaintat — se văd necesitaţi românescl deja asistente şi utilisate. încolo diaconului Ooresi, care cu totă nisuinţa (?)
stabili tot-de-odată şi consideraţir.nile, de să dea necontenit note explicative margi­ acâstă versiune românâscă, ca limbă, rămâ sa de a scrie „cu adevăr* — cousultând
1
cari a fost condus el în special, şi în ge­ nale, cari au chiămarea să clarifice şi să nea aprâpe intactă. Puţină adaptare, mo- spre scopul acesta şi redacţiunea „srăbâscă*
nere toţi aşa numiţii traducători biseri­ tălmăcescă construcţiunl şi cuvinte archaicc. dernisare, pentru ca ruptura, abisul între — tot păstrâză fără pic de scrupul tote
cesci, în contemplarea şi utilisarea texte­ Că au adaptat un text românesc mai aceste moşte străvechi de limbă şi graiul anomaliile şi absurdităţile de traducere ale
lor atât românescl, cât şi străine, ce le-au vechili înşi şi o mărturisesc în nota mar­ viu contimporan să nu fie atât de grozav, psaltirei scheiane. Etă, ca curiositate, câ-
consultat. ginală la Fapt. apost. c. 21, v. 3, unde se şi totul era gata. Şi dâcă se ivia un cap te-va axemple: <
Principiul bisericei a fost tot-dâuna, cjice: „Intorsw a cea de mult cjice înnotăm, luminat, dâr si mai avut în prejudiţii bi­ „Toată cji ruşinea mea între mine
că din cărţile sfinte o iotă nu e iertat să se eră noi am cjis vinslăm, căci vînsla cu co­ sericesci, cum a fost Ooresi, căuta să con­ ieste şi reacele feaţeei meale coperi-mă-
schimbe; a modifica ceva din scriptură era rabia pe apă*, cu tote, că în prefaţă se serve după putinţă autenticitatea celor (138,160), care în versiunea lui Hierony-
sacrilegiu. Autentic era textul sfânt, nu­ afirmă, că traducerea (?) s’a făcut după sfinte: slavisa, strica aşa-dâră, ce era ro­ mus sună astfel: „Toto die ignominia mea